Vitamina D – Calciferol

©

Autor:

Vitamina D – Calciferol

Vitamina D, cunoscută È™i sub denumirea de calciferol, este o vitamina liposolubilă cu rol metabolic major în organism, în special în homeostazia fosfo-calcică È™i procesele de mineralizare osoasă. În ultimii ani, studiul efectelor acestei vitamine asupra sănătății organismului a luat amploare, fiind identificate numeroase aspecte ale rolului acesteia atât în prevenÈ›ia patologiilor cronice, dar È™i în etiologia unor boli neurologice grave. (1), (2)

Pentru a-È™i îndeplini funcÈ›iile fiziologice în organism, vitamina D necesită parcurgerea unor etape până la forma sa activă din punct de vedere biologic. Precursorii sintetizaÈ›i la nivel cutanat sub acÈ›iunea razelor ultraviolete UV-B, dar È™i cei aduÈ™i în corp prin aport alimentar, suferă 2 procese consecutive de hidroxilare:

  • Hidroxilarea la nivel hepatic, cu obÈ›inerea principalului metabolit circulant, calcidiolul sau 25-hidroxi-vitamina D, care reflectă gradul de repleÈ›ie sau depleÈ›ie al organismului în vitamina D.
  • Hidroxilarea care are sediul la nivel renal, rezultând 2 metaboliÈ›i principali: 1, 25-dihidroxi-vitamina D (calcitriol, forma biologic activă, care participă în special la procesele homeostatice ale calciului È™i fosforului) È™i 24, 25-dihidroxi-vitamina D (reflectă rezervele organismului în această vitamină). (3)

Rolul și importanța vitaminei D

FuncÈ›iile vitaminei D în organism

Acțiunea clasică a vitaminei D, cea de hormon, constituie un rol esențial la nivelul metabolismul osos și al sănătății musculo-scheletale.

Vitamina D asigură absorbÈ›ia calciului È™i a fosforului la nivel intestinal, stimulează diferenÈ›ierea osteoclastelor (celule cu rol în remanierea ososasă) È™i realizează mobilizarea depozitelor calcice osoase cu scopul mineralizării matricii osoase. (3)

AcÈ›iunea vitaminei D asupra creÈ™terii scheletale este secundară intervenÈ›iei în procesului de mineralizare osoasă.

La nivelul rinichilor, calciferolul contribuie la reglarea echilibrului fosfo-calcic prin creÈ™terea reabsorbÈ›iei calciului È™i a fosforului, reducând astfel eliminarea acestor minerale pe cale urinară. (3)

Metabolitul activ al vitamine D, 1,25- dihidroxi-calciferol, este implicat în reglarea directă È™i/sau indirectă a 100 până la 1,250 gene. (2)

De asemenea, la nivel muscular, calciferolul stimulează sinteza proteinelor contractile, asigurând menÈ›inerea unui tonus muscular normal È™i a forÈ›ei de contracÈ›ie a musculaturii la un nivel optim, direct proporÈ›ionale cu aportul.

Vitamina D mai intervine în organism È™i prin reglarea sintezei È™i a excreÈ›iei de parathormon la nivelul glandelor paratiroide, îndeplinind funcÈ›ii biochimice È™i în cadrul metabolismului celular (ciclul acizilor tricarboxilici, cu rol în producerea de energie). (3)

Vitamina D și scleroza multiplă

Cercetările recente sugerează faptul că, aportul adecvat de vitamina D, comparativ cu insuficienÈ›a È™i excesul, ar putea manifesta efecte protective împotriva apariÈ›iei sclerozei multiple (prevenÈ›ie primară) È™i în prevenirea progresiei la pacienÈ›ii diagnosticaÈ›i cu această afecÈ›iune (prevenÈ›ie secundară).
Lucrarea a fost publicată în jurnalul È™tiinÈ›ific Neurology. (4)

Vitamina D și cancerul

O serie de studii epidemiologice au analizat posibilitatea unei relaÈ›ii între aportul de vitamina D sau nivelul ei plasmatic È™i reducerea riscului specific de a dezvolta cancer: colorectal, mamar, de prostată È™i cancer pancreatic.

Dacă se iau în calcul È™i studiile clinice desfășurate cu scopul aprecierii acestei relaÈ›ii, rezultatele sunt neconclusive. Un studiu clinic randomizat (2015) publicat în The New Eangland Journal of Medicine a sugerat că suplimentarea zilnică cu 1000 UI (25 micrograme) vitamina D È™i 1200 miligrame de calciu nu a redus semnificativ recurenÈ›a cancerului colorectal în rândul celor 2259 participanÈ›i. (5), (7)

Efectele protective ale vitaminei D împotriva cancerului mamar, administrată alături de suplimentele de calciu, au fost dovedite în principal în studiile preclinice, realizate pe modele animale. (6)

Vitamina D și funcția imună

Se consideră că o combinaÈ›ie între predispoziÈ›ia genetică, factorii de risc epidemiologici È™i cei ambientali contribue la apariÈ›ia afecÈ›iunilor autoimune; printre aceÈ™ti factori se regăsesc È™i suficienÈ›a sau deficienÈ›a vitaminei D. (8)

Cel mai frecvent, carenÈ›a în calcitriol este asociată cu patologii precum diabetul zaharat tip 1 autoimun, scleroza multiplă, lupusul sistematic eritematos, artrita reumatoidă È™i bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn È™i rectocolita ulcero-hemoragică).

O meta-analiză care a analizat datele colectate în ultimii 40 de ani de cercetare, a reunit informaÈ›ii din 219 de studii publicate, sugerând un potenÈ›ial efect pozitiv al vitaminei D în prevenÈ›ia patologiei autoimune. Sunt necesare È™i studii clinice randomizate, care prezintă un grad crescut de evidență, utile conceperii recomandărilor nutriÈ›ionale pentru asigurarea necesarului optim zilnic al vitaminei D în organism pentru menÈ›inerea sănătății. (9)

Sursele de vitamina D

Sursele de vitamina D

Vitamina D nu este foarte răspândită în natură, fapt care o face atât de esenÈ›ială pentru organismul uman. DeÈ™i unii specialiÈ™ti menÈ›ionează expunerea la soare ca sursă principală pentru acoperirea nevoilor nutriÈ›ionale de vitamina D, recomandând mai exact expunerea tegumentelor (a feÈ›ei, braÈ›elor, picioarelor) circa 10 – 30 minute,de circa 2 ori pe săptămână È™i fără a utiliza protecÈ›ie solară, este prudent ca aportul acestei vitamine să fie asigurat din dietă sau suplimente, pentru a evita efectele negative ale radiaÈ›iilor solare.

În acest moment, atât problematica expunerii inadecvate È™i prelungite la razele ultraviolete, dar È™i deficitul de vitamina D în rândul populaÈ›iei, reprezintă două aspecte de o importanță majoră în ceea ce priveÈ™te sănătatea publică. Însă, în lipsa unor dovezi incontestabile care să determine dacă sinteza vitaminei D sub influenÈ›a razelor UV-B este sau nu implicată în creÈ™terea riscului cancerului de piele, aportul dietetic al acestei vitamine, dar È™i suplimentarea sa orală constituie metoda cea mai sigură pentru asigurarea unui status nutriÈ›ional optim. (10), (11)

Sursele dietetice de vitamina D

Aliment Porție Vitamina D (UI) Vitamina D (mcg)
Ulei din ficat de cod 1 lingură = 13.5 g 1360
34
Somon, conservă, cântărit fără lichid 85 g
465 11,62
Macrou 85 g
211 5,37
Ton în conservă, în suc propriu, cântărit fără lichid 85 g
154 3,85
Lapte integral, fortificat cu vitamina D 225 ml
98 2,45
Sardine în conservă, în ulei, cântărită fără lichid 2 sardine = 24 g
1 conservă = 92 g
46
178
1,15
4,45
Ficat de vită, fiert 85 g
42 1,05
Ou, mediu 50 g
44 1,1

Sursa: United States Department of Agriculture

Necesarul de vitamina D

Necesarul de vitamina D

Vitamina D se găsește sub două forme:

  • ergocalciferol sau vitamina D2, în produsele de origine vegetală (ciuperci È™i drojdii comestibile);
  • calciferol sau vitamina D3, în produsele de origine animală sau sintetizată de om la nivel cutanat.

În doze mici, vitamina D2 È™i D3 sunt similare, însă, raportate la cantități mai mari, vitamina D2 este mai puÈ›in eficientă comparativ cu vitamina D3. (10)

90% din necesarul zilnic de vitamina D poate fi asigurat prin sinteza endogenă de vitamina D în urma expunerii la radiaÈ›iile ultraviolete cu lungime de undă cuprinsă între 290 È™i 315 nanometri, de tip UV-B.(1)

Copiii È™i tinerii adulÈ›i care petrec perioade relativ scurte afară, în aer liber, de circa 2 – 3 ore pe săptămână utilizând în mod corespunzător metode de protecÈ›ie împotriva radiaÈ›iilor ultraviolete, de regulă îÈ™i asigură un aport adecvat al acestei vitamine, în condiÈ›iile unei diete echilibrate care conÈ›ine de asemenea surse alimentare de vitamina D. (2)

DeÈ™i cremele de protecÈ›ie solară reduc sinteza vitaminei D prin mecanismul de blocare al radiaÈ›iilor ultraviolete, tegumentul reuÈ™eÈ™te să producă precursorii de vitamina D care vor fi ulterior transformaÈ›i în forma biologic activă.

CitiÈ›i pe larg despre subiect, protecÈ›ia solară È™i sinteza cutanată a vitaminei D, în articol.


În perioada în care radiaÈ›iile solare de tip UV-B sunt reduse (în România această perioadă este reprezentată de lunile care includ în denumire litera „r”: ianuarie, februarie, martie, aprilie, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie), este recomandat aportul a circa 15 micrograme (600 UI) zilnic, în cazul unei persoane adulte.


În funcÈ›ie de situaÈ›ia fiziologică din decursul vieÈ›ii, au fost identificate 3 categorii speciale, cu risc crescut pentru a dezvolta deficiență de vitamina D, care necesită un aport individualizat al acestei vitamine:

  • din cauza ritmului de creÈ™tere alert, sugarii È™i copiii mici necesită un aport zilnic adecvat de vitmina D între 400 – 1000 UI (10 – 25 micrograme) între 0-6 luni, 400 – 1500 UI (10 – 38 micrograme) între 6 – 12 luni, respectiv 600 – 2500 UI (15 – 63 micrograme) în perioada 1 – 3 ani;

  • vârstnicii peste 70 de ani au de asemenea nevoi nutriÈ›ionale crescute în ceea ce priveÈ™te aportul de vitamina D din cauza alterării sintezei cutanate a precursorilor vitaminei, a diminuării intervalului de expunere la soare din pricina mobilității reduse È™i a altor consecinÈ›e ale procesului fiziologic sau patologic de îmbătrânire, cum este de exemplu reducerea elasticității pielii. (3)


Î
n aceste condiÈ›ii, realizarea unui aport dietetic optim al vitaminei D, dar È™i suplimentarea conform indicaÈ›iilor specialistului, sunt esenÈ›iale pentru menÈ›inerea sănătății osoase È™i pentru a beneficia de efectele protective ale vitaminei „soarelui”.(10), (12)

Necesarul zilnic de vitamina D

Vârstă Sex feminin/ masculin
Sarcină/ lactație
0 – 12 luni 400 UI*(10 mcg**)  
1 – 13 ani 600 UI (15 mcg)
14 – 18 ani 600 UI (15 mcg) 600 UI (15 mcg)
19 – 50 ani 600 UI (15 mcg) 600 UI (15 mcg)
51 – 70 ani 600 UI (15 mcg)  
71+ ani 800 UI (20 mcg)  
* UI, Unități Internaționale
** mcg, micrograme

Sursa: Institute of Medicine

Având în vedere acÈ›iunea sinergică dintre vitamina D È™i calciu în cadrul procesului de mineralizare osoasă, recomandările în ceea ce priveÈ™te aportul de vitamina D sunt frecvent însoÈ›ite de indicaÈ›iile pentru doza zilnică de calciu, pentru sănătatea scheletală.

Necesarul zilnic de calciu

Vârstă Sex masculin (mg/zi) Sex feminin (mg/zi) Sarcină/ LactaÈ›ie (mg/ zi)
0 – 6 luni 200 200  
6 – 12 luni 260 260  

1 – 3 ani
700 700  
4 - 8 ani
1000 1000  
9 – 13 ani 1300 1300  
14 – 18 ani 1300 1300 1300
19 – 30 ani 1000 1000 1000
31 – 50 ani 1000 1000  
51 – 70 ani 1000 1200  
71 + ani 1200 1200  

Sursa: Institute of Medicine

Pentru a aprecia statusul vitaminei D în organism se utilizează frecvent dozarea plasmatică a 25-hidroxi- vitaminei D, care reflectă cantitatea de vitamina D sintetizată la nivel cutanat È™i cea adusă în organism prin aport dietetic sau în urma utilizării suplimentelor vitaminice.

DeÈ™i forma activă 1, 25- dihidroxi- vitamina D reprezintă importanță biologică, dozarea acesteia nu constituie un indicator fidel al statusului vtaminei D, concentraÈ›ia sa fiind influenÈ›ată de parathormon, calciul È™i fosforul circulant, având timp de înjumătățire (perioada de timp în care concentraÈ›ia plasmatică se reduce la jumătate) comparativ cu 25- hidroxi-calciferol care are un timp de înjumătățire de 15 zile. (11)

Concentrațiile serice ale 25- hidroxi- vitamina D și statusul nutrițional

Concentrații 25 (OH)D
nmol/L*
Concentrații 25 (OH)D
ng/ mL**
Status nutrițional
< 30 < 12 Deficiență de vitamina D
30 - 49 12 - 19
Status inadecvat corespunzător unui risc pentru sănătatea osoasă și generală a individului
50 - 125 20 - 50 20 - 50
> 125 > 50 PotenÈ›iale efecte toxice ale excesului de vitamina D, în mod particular dacă sunt depășite valorile >150 nmol/L sau > 60 ng/mL
* nanomoli/ litru
** nanograme/ mililitru

Sursa: National Institutes of Health

Carența de vitamina D

CarenÈ›a de vitamina D Sunt însă situaÈ›ii particulare cum este cazul nou-născuÈ›ilor È™i sugarilor, copiilor, în special în lunile reci ale anului, al bătrânilor, femeilor însărcinate sau care alăptează, al afecÈ›iunilor însoÈ›ite de malabsorbÈ›ie (boala celiacă, fibroza chistică, malnutriÈ›ia proteo-calorică etc.), care predispun organismul la apariÈ›ia carenÈ›ei vitaminei D prin deficit de aport, nevoi care depășesc aportul È™i rezervele organismului È™i/ sau pierderi consecutive unor condiÈ›ii patologice. 

Persoane cu risc crescut pentru deficit de vitamina D:
  • femeile însărcinate sau cele care alăptează, cauzat în general de dezechilibrul între necesitățile crescute ale organismului matern, respectiv ale micuÈ›ului;
  • sugarii È™i copii mici, cu vârsta mai mică de doi ani, determinat de necesitățile nutriÈ›ionale crescute pentru a asigura o creÈ™tere È™i mineralizare osoasă optimă;
  • persoanele vârstnice, în vârstă de 65 de ani È™i peste, din cauza mobilității reduse È™i a expunerii insuficiente la soare, dar È™i a reducerii aportului alimentar consecutiv anorexiei fiziologice, ca parte a procesului normal de îmbătrânire È™i a suplimentării deficitare cu vitamina D;
  • persoanele care prezintă o culoare mai închisă a tenului, în mod natural sau consecutivă procesului de bronzare;
  • persoanele care prezintă contraindicaÈ›ii pentru expunerea la soare sau prezintă condiÈ›ii care fac dificilă realizarea ei: unele persoanele cu afecÈ›iuni dermatologice (alergii solare, de exemplu), indivizii imobilizaÈ›i la pat etc.

Principalele manifestări ale carenÈ›ei vitaminei D în organism sunt reprezentate de:


Alte efecte secundare ale deficitului vitaminei D pot să apară, ca urmare a funcÈ›iilor multiple de la nivelul metabolismelor organismului care pot fi afectate; acestea pot fi prezente la un moment dat în decursul vieÈ›ii.

De exemplu, un studiu (2016) publicat în jurnalul È™tiinÈ›ific JAMA Neurology sugerează o asociere puternică între deficitul matern de vitamina D în cursul sarcinii È™i creÈ™terea riscului pentru scleroză multiplă la copii (riscul la vârsta adultă de a dezvolta scleroză multiplă a fost cu 90% mai mare în rândul participanÈ›ilor care au provenit din mame carenÈ›iate în vitamina D în perioada gestaÈ›ională – nivelul plasmatic al 25-hidroxi-vitaminei D a prezentat valori sub 12.02 nanograme/ mililitru).
La studiu au participat 193 de persoane diagnosticate cu scleroză multiplă, respectiv 326 de participanÈ›i în grupul de control pentru compararea rezultatelor. (13)
CiteÈ™te mai multe informaÈ›ii despre acest subiect în articol.


Alte simptome sociate deficitului de vitamina D sunt reprezentate de:

  • constipaÈ›ie;
  • fragilitate osoasă;
  • slăbiciune musculară;
  • calculi renali;
  • iritabilitate;
  • retard staturo-ponderal.
     

Hipervitaminoza D

Hipervitaminoza D

Hipervitaminoza D reprezintă o condiÈ›ie patologică determinată de excesul de vitamina D È™i de efectele toxice asociate acumulării acesteia în organism.


Este puÈ›in probabil ca hipervitaminoza D să apară în urma aportului exclusiv alimentar È™i/ sau a sintezei cutanate consecutive expunerii la radiaÈ›iile ultraviolete. Cantitățile relativ mici de vitamina D din alimente È™i mecanismul adaptativ de la nivelul pielii (în cazul expunerii excesive la razele solare sunt generaÈ›i metaboliÈ›i inactivi din punct de vedere biologic pornind de la provitamina D, 7- dehidrocolesterol È™i colecalciferol) protejează în mod natural organismul de un potenÈ›ial exces de vitamina D. (14)

Utilizarea cronică nejustificată și/ sau necorespunzătoare a suplimentelor orale de vitamina D reprezintă principala cauză a hipervitaminozei D.

Food  and Nutrition Board of The Institute of Medicine a stabilit în acest scop un nivel maxim tolerabil pentru vitamina D, dar È™i pentru calciu, aceste două microelemente nutriÈ›ionale fiind frecvent asociate pentru îmbunătățirea funcÈ›iei musculo-scheletale.

Nivelul maxim tolerabil de vitamina D

Vârstă Femei/ bărbaÈ›i Sarcină/ LactaÈ›ie
0 – 6 luni 1000 UI (25 mcg)  
7 – 12 luni 1500 UI (38 mcg)  
1 – 3 ani 2500 UI (63 mcg)  
4 – 8  ani 3000 UI (75 mcg)  
9 + ani 4000 UI (100 mcg) 4000 UI (100 mcg)

Sursa: Institute of Medicine

Nivelul maxim tolerabil de calciu

Vârstă Femei/ bărbaÈ›i Sarcină/ LactaÈ›ie
0 – 6 luni 1000 miligrame  
7 – 12 luni 1500 miligrame  
1 – 8 ani 2500 miligrame  
9 – 13 ani 3000 miligrame  
14 – 18 ani 3000 miligrame 3000 miligrame
19 – 50 ani 2500 miligrame 2500 miligrame
51 + ani
2000 miligrame  

Sursa: Institute of Medicine

Tot potrivit Food and Nutrition Board, concentraÈ›iile serice ale 25-hidroxi-vitaminei D care depășesc 125 – 150 nanomoli/litru (40 – 60 nanograme/mililitru) se pot asocia cu efecte adverse de toxicitate. Astfel de concentraÈ›ii pot fi obÈ›inute în urma administrării zilnice, o perioadă îndelungată, a 5000 UI (125 micrograme) de vitamina D.

Printre principalele manifestări ale hipervitaminozei D se regăsesc:
  • hipercalcemia (creÈ™terea concentraÈ›iilor serice ale calciului peste limitele considerate normale: 10,5 miligrame/ decilitru);
  • constipaÈ›ia, inapetenÈ›a, vărsături, deshidratare È™i alte tulburări hidroelectrolitice;
  • poliurie (urinări frecvente, în cantități mari) È™i polidipsie (sete intensă);
  • agitaÈ›ie, iritabilitate/ apatie;
  • hipertensiune arterială;
  • calciurie (eliminarea calciului prin urină);
  • depunerea calciului la nivelul È›esuturilor moi ale organismului (rinichi, cord, plămâni).

Suplimentarea cu vitamina D

Suplimentarea cu vitamina D Efectele combinate ale recomandărilor nutriționale din ghidurile pentru o alimentație sănătoasă și indicațiile curente cu privire la evitarea expunerii la radiațiile solare tind să asigure un status nutrițional optim al vitaminei D.

Cu toate acestea, deficitul de vitamina D este una dintre cele mai frecvent întâlnite tare nutriÈ›ionale în rândul populaÈ›iei generale. DeÈ™i este încurajat aportul dietetic de vitamina D, datorită surselor alimentare limitate, în unele situaÈ›ii, acestea nu pot acoperi nevoile nutritive ale organismului.

În acest caz, suplimentarea orală cu vitamina D devine esenÈ›ială pentru menÈ›inerea homeostaziei. Suplimentarea cu 1000 UI (25 micrograme) vitamina D zilnică ar putea creÈ™te nivelul seric al 25-hidroxi-vitaminei D cu 25 nanaomoli/litru.

Suplimentarea cu vitamina D în sarcină/ lactaÈ›ie

Suplimentarea cu vitamina D antenatală nu reprezintă o recomandare de rutină potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Nevoia suplimentării este condiționată de statusul nutrițional al mamei, de care va depinde și nivelul plasmatic de vitamina D al nou-născutului.

Conform studiilor (2015), deficienÈ›a de vitamina D este în mod frecvent întâlnită la femeile însărcinate, în special în rândul gravidelor cu risc, inclusiv cele cu un regim de alimentaÈ›ie vegetarian sau care au o expunere redusă la soare în cursul sarcinii.

Potrivit Food and Nutrition Board din cadrul Insitute of Medicine of the National Academies, aportul adecvat de vitamina D în sarcină È™i în perioada de lactaÈ›ie este estimat în jurul a 600 UI sau 15 micrograme de vitamina D. Cu toate acestea, comitetul de nutriÈ›ie din cadrul American Academy of Pediatrics sugerează că doza zilnică recomandată de Food and Nutrition Board ar putea fi insuficientă pentru a menÈ›ine un status adecvat al vitaminei D al organismului matern. InformaÈ›ii certe cu privire la creÈ™terea dozelor de vitamina D lipsesc însă, fiind propusă în schimb o limită superioară de siguranță la femeia însărcinată È™i cea care alăptează de 4000 UI, circa 1000 micrograme. (15)

În cazul unei deficienÈ›e documentate a viitoarei mame, este indicată suplimentarea cu 5 micrograme (200 UI) de vitamina D, potrivit recomandărilor formulate de OrganizaÈ›ia Mondială a Sănătății. Acestea trebuie încurajate să adopte o dietă echilibrată care să includă surse bogate în vitamina D È™i să respecte recomandările pentru o alimentaÈ›ie sănătoasă pe perioada sarcinii. (16)

De asemenea, suplimentarea cu vitamina D, conform OrganizaÈ›iei Mondiale a Sănătății, nu este recomandată în cursul sarcinii pentru a preveni apariÈ›ia preeclampsiei È™i a complicaÈ›iilor adiacente, lipsind dovezile certe în această privință.

CitiÈ›i mai multe informaÈ›ii despre preeclampsie în articol.

Societatea Română de Pediatrie
propune pentru profilaxia antenatală a rahitismul carenÈ›ial administrarea vitaminei D în ultimul trimestru de sarcină, după cum urmează:
  • 400 UI (10 micrograme), zilnic, per os, în lunile însorite ale anului: mai, iunie, iulie, august
  • 800 UI (20 micrograme), zilnic, per os, în lunile cu litera „r” ale anului, în cazul unei alimentaÈ›ii carenÈ›ate, în zonele poluate;
  • 4000 UI (100 micrograme), săptămânal, per os, în cazul gravidelor cu o complianță scăzută pentru administrarea zilnică a suplimentelor de vitamina D;
  • 200,000 UI (500 micrograme), doză stoss administrată per os la începutul lunii a VII-a de gestaÈ›ie, la gravidele necompliante la administrarea orală zilnică sau săptămânală;
  • nu se va depăși doza de 200,000 UI vitamina D, fiind nocivă pentru făt.(17)

Suplimentarea cu vitamina D la sugar și copil mic

Potrivit recomandărilor emise de Societatea Română de Pediatrie, se recomandă administrarea orală zilnică de vitamina D, în doză de 200 – 400 UI (5 – 10 micrograme), începând cu vârsta de 7 zile È™i continuând pe tot parcursul primelor 18 luni de viață. (16)

După vârsta de 18 luni È™i până la vârsta de 12 – 15 ani este indicată suplimentarea orală zilnică a aportului de vitamina D în perioadele neînsorite, cu 500 UI (12.5 micrograme). (16)

În acest caz, părinÈ›ii trebuie educaÈ›i în privinÈ›a dozării corecte a suplimentelor de vitamina D È™i a citirii atente a prospectului È™i a instrucÈ›iunilor de administrare specifice pentru fiecare preparat comercial în parte.

Potrivit ultimelor informaÈ›ii emise de OrganizaÈ›ia Mondială a Sănătății È™i concluziilor celor mai recente studii, suplimentarea cu vitamina D în copilărie ar putea fi eficiență în prevenÈ›ia rahitismului, în mod particular în cazul sugarilor È™i copiilor mici cu risc crescut pentru dezvoltarea deficitului de vitamina D. Cu toate acestea sunt necesare studii suplimentare pentru a se formula recomandări specifici È™i precise în ceea ce priveÈ™te dozele eficiente È™i sigure de vitamina D la sugari È™i copiii mici. În prezent se pot constata diferenÈ›e între recomandările formulate la nivel naÈ›ional È™i internaÈ›ional în ceea ce priveÈ™te necesarul zilnic al vitamine D, dar È™i al suplinirii acestuia. (18)

Sugarilor cu risc crescut de a dezvolta deficit de vitamina D li se recomandă creÈ™terea dozei de vitamina D, de la 400 UI, la 1000 UI (25 micrograme) la sugarii între 0 - 6 luni, respectiv 1500 UI (38 micrograme) la micuÈ›ii cu vârsta între 6 - 12 luni. Suplimentarea se va realiza în următoarele situaÈ›ii, consecutiv recomandării medicale de specialitate:

  • la sugarii născuÈ›i din mame care nu au primit suplimente cu vitamina D în perioada prenatală;
  • la micuÈ›ii născuÈ›i prematur (la vârsta gestaÈ›ională 24 - 37 săptămâni) È™i la dismaturi (nou-născut la termen cu greutatea mică la naÈ™tere);
  • sugari cu vârsta mai mică de 3 - 4 luni născuÈ›i în anotimpul rece;
  • sugarii care prezintă în antecedentele patologice îmbolnăviri frecvente È™i spitalizări numeroase, prelungite;
  • sugarii care urmează tratament cronic cu anticonvulsivante (fenitoină, fenobarbital) sau cortizon;
  • sugarii care trăiesc în medii poluate sau în condiÈ›ii de mediu precare;
  • sugarii cu pielea hiperpigmentată;
  • sugarii cu expunere insuficientă sau limitată la soare.


Aflați mai multe informații cu privire la riscurile expunerii la radiațiile solare la bebeluș și la copilul mic din articol.


Potrivit recomandărilor formulate de către Canadian Paediatric Society pentru suplimentarea cu vitamina D la mame și sugari, s-a constatat faptul că sugarii alăptați sunt vulnerabili la apariția deficitului vitaminic.

Nivelul redus de vitamina D din laptele matern È™i consecutiv, concentraÈ›iile plasmatice scăzute la sugarii alimentaÈ›i la sân pot fi corectate prin suplimentarea aportului dietetic matern pe parcursul sarcinii È™i al perioadei de alăptare È™i/sau prin suplimentarea zilnică la sugar mai mic de un an cu vitamina D. (19)

La fel de importantă este È™i suplimentarea cu vitamina D în rândul copiilor care sunt alăptaÈ›i la sân după împlinirea vârstei de 1 an în prevenÈ›ia afecÈ›iunilor asociate cu deficitul acestei vitamine la vârsta copilăriei, dar È™i a consecinÈ›elor pe termen lung, potrivit unui studiu (2016) publicat în jurnalul È™tiinÈ›ific American Journal of Public Health. (20)
Citiți mai multe despre acest studiu aici.

Un alt studiu (2016) publicat de această dată în jurnalul Allergy,  sugerează efectul protector al vitaminei D suplimentate la femeile însărcinate din săptămâna 27 de gestaÈ›ie, implicit în primele 6 luni de viață la sugar, împotriva alergiilor respiratorii È™i a reacÈ›iilor adverse la aeroalergeni. (21)
Subiectul este prezentat pe larg în articol.


De asemenea, un studiu canadian (2016) publicat în jurnalul È™tiinÈ›ific Pedatric Obesity a remarcat un posbil rol adjuvant al vitaminei D în prevenÈ›ia obezității juvenile. Astfel, suplimentarea cu vitamina D, în special în primul an de viață, a fost asociată cu reducerea masei adipoase în mica copilărie, pe lângă beneficiile asupra densității minerale osoase. (22)
Aflați mai multe informații din articol.

Suplimentarea cu vitamina D pentru prevenția osteoporozei

Suplimentarea cu vitamina D pentru prevenÈ›ia osteoporozei È™i a reducerii riscului de fracturi osoase s-a dovedit ineficientă, potrivit unui studiu publicat în jurnalul È™tiinÈ›ific JAMA Internal Medicine . Concluziile studiului nu neagă rolul esenÈ›ial al unui aport adecvat de vitamină D, în funcÈ›ie de vârstă, status fiziologic sau patologic, pentru menÈ›inerea sănătății osoase È™i a homeostaziei organismului. (23)

Suplimentarea cu vitamina D pentru reducerea riscului cardiovascular și al cancerului

De asemenea, suplimentele de vitamina D nu ar trebui prescrise în practica clinică pentru efectele prezumtive asupra sănătății. Nu există dovezi precise (meta – analize, studii clinice randomizate) care să ateste cu certitudine rolul suplimentării cu vitamina D în reducerea riscului cardiovascular sau al cancerului. (24), (25), (26)

Suplimentarea orală cu vitamina D se va realiza exclusiv la recomandarea unui medic avizat doar în urma diagnosticului clinic al deficitului de vitamina D sau pentru prevenirea acestuia în cazul unor situaÈ›ii fiziologice sau patologice cu risc, în urma dozării 25 – hidroxi – vitamina D din ser.
În cazul suspicionării carenÈ›ei de vitamina D este necesară opinia medicală, pentru identificarea È™i tratarea cauzei, nu doar a consecinÈ›ei (a deficitului vitaminic). (27)

Interacțiuni suplimente de vitamina D - medicamente

Unele medicamente ar putea reduce absorbția intestinală a vitaminei D, prin urmare nu se recomandă administrarea concomitentă cu suplimente de vitamina D. Acestea sunt: colestiramina (anticolesterolemiant), colestipol, orlistat sau xenical și uleiurile minerale.

Administrarea orală a medicației anti-fungice (ketoconazol) a fost asociată cu diminuarea nivelelor metabolitului activ circulant ai vitaminei D.

Sociatetea de Endocrinologie recomandă monitorizarea nivelului plasmatic al vitaminei D în cazul tratamentului cronic cu glucocorticozi sau antiretrovirale utilizate în terapia împotriva infecÈ›iei HIV (Human Immunodeficiency Virus). Aceste terapii accelerează catabolismul 25-hidroxi-vitaminei D, prin urmare afectează statusul nutriÈ›ional al vitaminei D.

Unele citostatice utilizate în tratamentul cancerului, care inhibă creÈ™terea celulară, ar putea accelera degradarea 25-hidroxi-vitaminei D È™i a 1, 25- dihidroxi-vitaminei D.

Alte medicamente care pot creÈ™te metabolizarea hepatică a vitaminei D È™i consecutiv ar putea reduce nivelul seric al 25-hidroxi-vitaminei D sunt: fenitoina, fosfentoina, fenobarbitalul, carbamazepina (anticonvusivante) È™i rifampicina (utilizantă în tratamentul tuberculozei).

De asemenea, hipercalcemia secundară excesului de vitamina D ar putea conduce la apariÈ›ia aritmiilor în rândul pacienÈ›ilor care urmează tratament cu digitalice (digoxin). (2), (11)

Data actualizare: 12-07-2016 | creare: 12-07-2016 | Vizite: 23908
Bibliografie
(1) The challenge resulting from positive and negative effects of sunlight: How much solar UV exposure is appropriate to balance between risks of vitamin D deficiency and skin cancer?, link: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0079610706000149
(2) Vitamin D, link: https://lpi.oregonstate.edu/mic/vitamins/vitamin-D
(3) Pediatrie: Noțiuni Fundamentale, Dana Teodora Anton Păduraru
(4) Multiple sclerosis and vitamin D, link:https://www.neurology.org/content/77/17/e99.full.pdf
(5) Vitamin D and Cancer Prevention, link: https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/diet/vitamin-d-fact-sheet
(6) The Role of Vitamin D in Cancer Prevention, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1470481/
(7) A Trial of Calcium and Vitamin D for the Prevention of Colorectal Adenomas, link: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1500409
(8) Vitamin D and Immune Function, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3738984/
(9) Can supplementation with vitamin D reduce the risk or modify the course of autoimmune diseases? A systematic review of the literature, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22776787/
(10) The 2011 Report on Dietary Reference Intakes for Calcium and Vitamin D from the Institute of Medicine: What Clinicians Need to Know, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3046611/
(11) Vitamin D, link: https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/
(12) Dietary Reference Intakes for Calcium and Vitamin D, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK56061/#ch3.s11
(13) Vitamin D Deficiency During Pregnancy May Increase Risk of MS in Children, link: https://media.jamanetwork.com/news-item/vitamin-d-deficiency-during-pregnancy-may-increase-risk-of-ms-in-children/
(14) Analysis of vitamin D metabolic markers by mass spectrometry: current techniques, limitations of the "gold standard" method, and anticipated future directions, link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/mas.21408/abstract
(15) Committee Opinion on Vitamin D: Screening and Supplementation During Pregnancy, link: https://www.acog.org/Resources-And-Publications/Committee-Opinions/Committee-on-Obstetric-Practice/Vitamin-D-Screening-and-Supplementation-During-Pregnancy
(16) Vitamin D supplementation in pregnant women, link: https://apps.who.int/iris/bitstream/10665/85313/1/9789241504935_eng.pdf?ua=1
(16) 2012 Protocoale de diagnostic și tratament în Pediatrie – Rahitismul, link: https://cnped.ro/2012/protocoale/27_Rahitismul.php
(18) Vitamin D supplementation in infants, link: https://www.who.int/elena/titles/vitamind_infants/en/
(19) Vitamin D supplementation: Recommendations for Canadian mothers and infants, link: https://www.cps.ca/documents/position/vitamin-d
(20) Total Duration of Breastfeeding, Vitamin D Supplementation, and Serum Levels of 25-Hydroxyvitamin D, link: https://ajph.aphapublications.org/doi/abs/10.2105/AJPH.2015.303021
(21)Vitamin D supplementation during pregnancy and infancy reduces aeroallergen sensitisation: a randomised controlled trial, link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111
(22) Vitamin D supplementation trial in infancy: body composition effects at 3 years of age in a prospective follow-up study from Montréal, link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ijpo.12105/abstract
(23) Vitamin D Supplementation and Increased Risk of Falling: A Cautionary Tale of Vitamin Supplements Retold, link: https://archinte.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=2478893
(24) The effect of vitamin D supplementation on skeletal, vascular, or cancer outcomes: a trial sequential meta-analysis, link: https://www.thelancet.com/journals/landia/article/PIIS2213-8587(13)70212-2/abstract
(25) Vitamin D With or Without Calcium Supplementation for Prevention of Cancer and Fractures: An Updated Meta-analysis for the U.S. Preventive Services Task Force, link: https://annals.org/article.aspx?articleid=1033222
(26) A Trial of Calcium and Vitamin D for the Prevention of Colorectal Adenomas, link: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1500409
(27) Vitamin D supplementation for Infants – Information for Health Professionals, link: https://www.hse.ie/eng/health/child/vitaminD/Vitamin%20D%20Information%20for%20professionals.pdf
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Suplimentarea cu vitamina D ar putea reduce procentul de masă grasă la copiii mici
  • DeficienÈ›a de vitamina D în sarcină poate creÈ™te riscul de scleroză multiplă la copii
  • Deficitul de vitamină D în sarcină È™i dificultățile de învățare la copii
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum