Statusul nutrițional la copii

Statusul nutrițional la copii
O alimentație echilibrată și suficientă la copii poate fi apreciată în funcție de statusul nutrițional, care include și elemente de antropometrie cum sunt binecunoscutele greutatea și înălțimea ideale pentru vârstă, indicele de masă corporală sănătos specific vârstei, a cărui determinare se face etapizat:
  • Istoricul dietetic
  • Indici antropometrici
  • Analize biochimice.

1. Istoricul dietetic

Cu ajutorul istoricului dietetic se consemnează obiceiurile alimentare particulare pentru fiecare persoană în parte, restricțiile sau normele dietetice culturale, dacă există alergii alimentare sau alte afecțiuni care presupun modificarea drastică a dietei. Se iau în calcul și deficientțe nutriționale curente sau din trecut, pentru a oferi o imagine completă asupra alimentației copilului.

De exemplu, dacă se semnalează un consum limitat de fructe, vegetale sau carne (în funcție de normele culturale ce țin de alimentație), acest lucru ar putea ridica suspiciunea unor posibile deficiențe micronutriente.

Care sunt indicatorii unei diete echilibrate?

  • minimum 5 porții de fructe și legume în fiecare zi;
  • cea mai mare parte din energia furnizată de carbohidrați provine din cereale integrale/nerafinate;
  • aport de proteine non-lactate adecvat și variat (pește și fructe de mare, carne roșie slabă, pui, ou, nuci, semințe și produse din soia);
  • aport moderat de grăsimi sănătoase nesaturate din uleiuri vegetale, în special cel de măsline, pește gras, semințe și fructe uleioase. [1]

Care sunt indicatorii unei diete nesănătoase?

  • cea mai mare parte din carbohidrații din dietă provin din alimente hiperprocesate (băuturi acidulate, băuturi îndulcite, prăjituri, biscuiți, dulciuri concentrate, așa-zisele tratații oferite copiilor cu diverse ocazii speciale – aniversări, sărbători, sau sub forma unor recompense – pentru reușite școlare, pentru activități casnice, pentru anumite comportamente) sau din îndulcirea excesivă a alimentelor naturale - iaurtul, laptele - pentru a echivala dulceața artificială a produselor din comerț;
  • excesul de grăsimi prăjite sau grăsimi saturate industriale (uleiul de palmier, utilizat în numeroase produse, care deși este de proveniență vegetală constituie o sursă saturată de grăsimi, margarina, untul, maioneza, produsele de patiserie și în special cele din aluat de foitaj, cartofii prăjiți, grăsimea din carnea utilizată pentru burgeri, șnițele prăjite etc.);
  • prezența în dietă a semi-preparatelor (mezeluri, pizza și alte produse cu aluat congelate, crochete de pește sau alte tipuri de carne congelate);
  • consumul de alimente tip junk-food: hamburgeri, cheesburgeri, shaorma, pizza, aripioare picante, cartofi prăjiți, și sosurile asociate, bogate în grăsimi saturate, sare, zahăr, în cantități „industriale”;
  • cantități crescute de băuturi acidulate sau nu, sucuri din fructe sau cu arome de fructe, ceaiuri din comerț sau îndulcite acasă cu zahăr/miere, băuturi îndulcite cu îndulcitori artifciali ( este considerat exces ceea ce depășește porția săptămânală pentru un copil fără probleme de greutate de maximum 225 ml);
  • ronțăieli frecvente: de cele mai multe ori reprezentate de covrigei, sărățele, sticks-uri, chips-uri, consumate fie între mese și frecvent în absența unei senzații fiziologice de foame, la televizor, înainte de culcare, chiar și pe durata nopții, fără știrea părinților etc. [1]

Variabilitatea minimă a dietei se asigură prin includerea în fiecare zi a cel puțin 4 din cele 7 grupe alimentare, consumate fracționat în circa 4-5 mese:
  • cereale, rădăcinoase și tuberculi: cereale integrale, morcovi, țelină, păstârnac, cartofi, cartofi dulci, napi etc.
  • leguminoase și nuci: linte, năut, soia boabe, fasole uscate, nuci, arahide, fistic, migdale etc.
  • produse lactate: lapte, iaurt și alte derivate fermentate, brânzeturi;
  • carne: carne roșie, carne de pasăre, pește, organe;
  • ouă;
  • fructe și vegetale bogate în vitamina A:cartofi dulci, dovleac plăcintar, morcovi, pepene galben, mango, spanac, broccoli etc.
  • alte fructe și vegetale. [2]

2. Indicatorii statusului nutrițional

Indicii antropometrici utilizați pentru determinarea statusului nutrițional sunt:
  • greutatea și înălțimea, pentru a iniția monitorizarea celorlalți indicatori;
  • greutatea pentru înălțime, pentru a monitoriza și a identifica precoce retardul ponderal;
  • înălțimea pentru vârstă, pentru a monitoriza și a identifica precoce retardul statural;
  • greutatea pentru vârstă, pentru a monitoriza și a identifica precoce subgreutatea;
  • indicele de masă corporală specific vârstei, la copiii între 2-18 ani.

Cum să măsori corect înălțimea acasă:

1. Copilul/adolescentul va fi măsurat descălțat, se va dezbrăca de hainele voluminoase și va îndepărta accesoriile pentru păr (elasticele și agrafele care susțin cocurile, codițele sau împletiturile), care pot interfera cu metoda de măsurare.
2. Măsurarea se va realiza la un perete neted, direct pe podeaua dreaptă, care nu este acoperită cu mochetă/covor.
3. Copilul/adolescentul va sta în ortostatism, cu picioarele drepte, apropiate. În funcție de formele particulare ale corpului, capul, umerii, șezutul și călcâiele ar trebui să atingă peretele.
4. Cu ajutorul unei rigle, echer sau al unui alt instrument plat care să formeze unghi drept cu peretele, coborâți ușor până la nivelul creștetului capului copilului și faceți un marcaj în locul respectiv pe perete.
5. Cu ajutorul unei rulete măsurați lungimea de la podea până la locul marcajului, cu precizie (de exemplu, 120.3 cm). [3]

Cum să măsori corect greutatea acasă:

1. Se recomandă utilizarea unui cântar digital, în detrimentul cântarelor de baie mecanice.
2. Plasați cântarul direct pe o suprafață plată, fără denivelări, de preferat gresie sau parchet și nu pe covor.
3. Copilul/adolescentul se va descălța și se va dezbrăca de hainele voluminoase înainte de a fi cântărit.
4. Copilul/adolescentul se va așeza cu ambele picioare, pe centrul cântarului.
5. Înregistrați greutatea cu precizie, la cea mai aproape zecimală (de exemplu, 24.1 kg). [3]

Atât greutatea, cât și înălțimea, reflectă mărimea individului însă oferă informații insuficiente cu privire la statusul nutrițional. De asemenea, indicele greutate ideală pentru înălțime nu mai este considerat un indicator de încredere pentru evaluarea statusului nutrițional la copil. Deși utilizarea indicelui de masă corporală prezintă dezavantajele sale, fiind ineficient în ceea ce privește aprecierea țesutului gras în exces sau a masei musculare insuficiente, acest indicator este utilizat de rutină în practica pediatrică pentru aprecierea statusului ponderal al copiilor.

Indicele de masă corporală specific în funcție de vârstă constituie una dintre cele mai bune metode de monitorizare a supragreutății în rândul populației pediatrice și se adresează copiilor mai mari de 2 ani. Deși obezitatea este o boală ce are la bază dezvoltarea în exces a masei grase și nu exclusiv a greutății corporale totale pe care o ia în calcul indicele de masă corporală, utilizarea acestui indicator este convenientă și acceptată pentru a identifica modificări pe termen scurt ale statusului nutrițional la copiii cu malnutriție, denutriție și suprapondere sau obezitate deopotrivă. [4]

Indicele de masă corporală (IMC) la copii și adolescenți

Aprecierea indicelui de masă corporală se face în funcție de sex și vârstă în rândul copiilor și adolescenților între 2 și 18 ani. Indicele de masă corporală este calculat conform formulei:

IMC = GREUTATEA (kg) / ÎNĂLȚIMEA (cm)² x10.000

Pentru aprecierea greutății și înălțimii normale la sugari și copii între 0-2 ani se folosesc graficele de creștere în funcție de sex și vârstă emise de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). [5]

Pentru aprecierea greutății și înălțimii normale la copii și adolescenții între 2 și 20 ani se recomandă utilizarea graficelor de creștere corespunzătoare sexului și vârstei emise de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention, CDC). [5]


Interpretarea indicelui de masă corporală exprimat în percentile este utilizată pentru evaluarea greutății în raport cu înălțimea la copii și adolescenți: [6]

Subgreutate (subpondere)

< percentila 5
Greutate optimă

între percentila 5 și < percentila 85

Supragreutate (suprapondere) între percentila 85 și < percentila 95
Obezitate >= percentila 95

Conduită terapeutică în funcție de valoarea IMC specific vârstei

Deficiențele nutriționale au fost în ultimele decenii înlocuite excesul energetic și dezechilibre dietetice asociate cu multiple afecțiuni considerate în prezent cauze principale de deces prematur și dizabilitate.

Supranutriția este consecința mâncatului prea mult, de regulă al unor alimente bogate în grăsimi saturate, carbohidrați rafinați, sare, lipsite de nutrienți și foarte concentrate în calorii, este rezultatul sedentarismului și lipsei de activitate fizică sau al suplimentării non-dietetice, iraționale, cu vitamine, minerale și alte preparate asemenea, fără un diagnostic cert al unei deficiențe nutriționale.

Normalizarea statusului nutrițional începe cu evaluarea statusului nutrițional, proces care îi permite specialistului în nutriție (nutriționist clinic sau dietetician avizat) să confirme prezența malnutriției care se găsește sub mai multe forme - subnutriție, suprapondere sau obezitate - și să formuleze pe baza informațiilor obținute recomandări dietetice personalizate pentru a asigura o nutriție adecvată.

Evoluția curbei ponderale la copiii cu exces ponderal este diferită de cea a adulților, deoarece deficitul caloric impus trebuie să permită creșterea și dezvoltarea armonioase ale organismului tânăr:

Vârsta     
Percentila
Obiective terapeutice
2-5 ani
85-94 - menținerea unei greutăți stabile astfel încât în urma creșterii staturale să se obțină (progresiv) un indice de masă corporală sub percentila 85 sau
- reducerea ritmului de creștere în greutate.
2-5 ani >= 95 - menținerea unei greutăți stabile astfel încât în urma creșterii staturale să se obțină (progresiv) un indice de masă corporală sub percentila 85 sau
- dacă se constată scăderea ponderală, aceasta nu trebuie să depășească 450 g într-o lună sau
- dacă IMC> 21 sau 22, se recomandă o scădere în greutate graduală (maximum 450 g într-o lună).
6-11 ani 85-94 - menținerea unei greutăți stabile astfel încât în urma creșterii staturale să se obțină (progresiv) un indice de masă corporală sub percentila 85 sau
- reducerea ritmului de creștere în greutate.
6-11 ani
95-98 - menținerea unei greutăți stabile astfel încât în urma creșterii staturale să se obțină (progresiv) un indice de masă corporală sub percentila 85 sau
- scăderea în greutate graduală, maximum 450 g într-o lună.
6-11 ani >= 99 - pierderea în greutate graduală, maximum 900 g pe săptămână.
12-18 ani 85-94 - menținerea unei greutăți stabile astfel încât în urma creșterii staturale să se obțină (progresiv) un indice de masă corporală sub percentila 85 sau
- reducerea ritmului de creștere în greutate.
12-18 ani 95-98 - scăderea graduală în greutate cu maximum 900 g pe săptămână în paralel cu creșterea staturală, astfel încât să se obțină un indice de masă corporală sub percentila 85.
12-18 ani >= 99 - pierderea în greutate graduală, maximum 900 g pe săptămână.

Sursa: The Complete Counseling Kit for Pediatric Weight Management [6]


3. Analize de laborator

Printre analizele biochimice indicate pentru aprecierea statusului nutrițional la copii se numără:
  • Retinol seric – pentru evidențierea deficitului de vitamina A, când are valori < 0.7 mcmoli/litru, asociat cu falimentul creșterii la copii. [7]
  • Hemoglobina – pentru evidențierea anemiei la valori mai mici de 6.8 mmol/litru , a deficitului de fier, B12 și acid folic; pentru determinarea mai precisă a carenței de fier se recomandă determinarea fierului și a feritinei serice, respectiv dozarea vitaminei B12 serice.
  • Iodul urinar – pentru a evidenția deficitul de iod, sever când ia valori sub o.16 mcmol/litru, moderat între 0.16-0.39 și deficit ușor între 0.40-0.78 mcmoli/litru.
  • Zinc seric – pentru a evidenția deficitul de zinc, asociat cu vindecarea dificilă a rănilor, incompetența sistemului imun, fiind de asemenea un indicator indirect al retardului de creștere. [8]

Data actualizare: 04-10-2017 | creare: 04-10-2017 | Vizite: 253
Bibliografie
[1] Take a Dietary History, link: http://www.ncor.org.uk/wp-content/uploads/2013/02/ACTS-Take-a-dietary-history.pdf
[2] Children 6-23 months of age who receive a minimum acceptable diet, link: http://apps.who.int/nutrition/landscape/help.aspx?menu=0&helpid=359
[3] Measuring Children's Height and Weight Accurately At Home, link: https://www.cdc.gov/healthyweight/assessing/bmi/childrens_BMI/measuring_children.html
[4] A Hattori chart analysis of body mass index in infants and children, link: https://www.nature.com/ijo/journal/v24/n3/full/0801132a.html
[5] WHO Growth Standards Are Recommended for Use in the U.S. for Infants and Children 0 to 2 Years of Age, link: https://www.cdc.gov/growthcharts/who_charts.htm#The%20WHO%20Growth%20Charts
[6] Jodie Shield & Mary Catherine Mullen. The Complete Counseling Kit for Pediatric Weight Management. Academy of Nutrition and Dietetics 2016
[7] Vitamin A supplementation selectively improves the linear growth of Indonesian preschool children: results from a randomized controlled trial1,2,3, link: http://ajcn.nutrition.org/content/71/2/507.full
[8] Commentary: Measuring nutritional status of children, link: https://academic.oup.com/ije/article/40/4/1030/685858/Commentary-Measuring-nutritional-status-of

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Indicele de masă corporală al bebelușului este un bun indicator al riscului de obezitate în copilărie
  • Conceptul de „obez sănătos” este un mit – cercetările medicale confirmă
  • Servirea meselor după o anumită oră seara - mai mult decât un mit!
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK