Berea Beneficii și riscuri, calorii, compoziția nutritivă

©

Autor: Redacția ROmedic

Berea
Atenție:
Prin consum moderat de bere ne referim la o cantitate de aprox. 500ml/zi (alternând cu zile de pauză - în care nu consumați deloc alcool)!

Berea este o băutură alcoolică care se bucură de o imensă popularitate în toată lumea.

Și în țara noastră, berea este una din cele mai agreate băuturi. Într-un raport din 2011, România figura cu un consum anual de 89 de litri anual de persoană, situându-se pe locul 6 în Europa!

Berea are o tradiție ce datează din perioada primelor civilizații. De altfel, tehnicile de bază de fabricare a berii au fost „importate” în Europa din Orientul Mjlociu. La origini, berea se poziționa ca un aliment de bază în dieta zilnică și i se atribuiau numeroase efecte terapeutice.

De-a lungul timpului însă, rețeta s-a schimbat într-o mare măsură, adăugându-se arome și stabilizatori care au rolul de a conferi savoarea și caracterul răcoritor al acestei băuturi atât de îndrăgite. La aspectul, gustul și proprietățile berii, așa cum o cunoaștem astăzi, au contribuit atât revoluția tehnologică, cât și cercetările științifice; chimistul Louis Pasteur și-a dedicat activitatea asupra procesului de fermentare și a practicilor specifice, care sunt și astăzi utilizate în industria berii.

Astăzi, berea este fabricată din patru ingrediente de bază: apă, drojdie, malț din orz și hamei.

Malțul este obținut din înmuierea ovăzului în apă, până la încolțire. În momentul în care începe încolțirea, rezervele de amidon din ovaz se transformă în zaharuri simple. După acest punct, ovăzul este uscat sau chiar copt și zaharurile din amidon servesc procesului de fermentare.
Gradul de coacere a malțului influențează culoarea, cât și aroma berii.

Deși este ingredientul cel mai comun folosit în fabricarea berii, malțul din ovăz este înlocuit de unii producătorii cu grâu, ovăz, secară sau chiar porumb, ori orez, fie din rațiuni economice, fie din dorința de a obține diferite arome distinctive.

Hameiul este un ingredient ce are rolul de a oferi băuturii aroma distinctivă – gustul specific amărui. Amăreala hameiului este cea care echilibrează gustul dulceag al malțului; atfel, în funcție de cantitatea de hamei adăugată în procesul de fabricare al berii, sunt „modelate” gustul, aroma, mirosul ce fac diferența între mărcile de bere.
Pe lângă rolul său aromatizant, hameiul are și proprietăți antibacteriene și contribuie la limpezirea berii, pentru a-i oferi un aspect mai cristalin.

Drojdia este un ingredient-cheie, care declanșează și întreține procesul de fermetație, fără de care nu ar putea fi obținută berea, în forma pe care o cunoaștem. Drojdia este o ciupercă ce transformă zaharurile în alcool și dioxid de carbon.

Există două tipuri principale de bere: berea de tip „ale” și berea de tip „lager”, în funcție de modul de fermentare folosit.

Berea „ale” este obținută printr-o fermentare la temperaturi mai înalte  (până la 24 de grade Celsius) ce se realizează la suprafața lichidului. De regulă, berile de tip „ale” fermentează complet și pot fi consumate la aproximativ 3 săptămâni de la începerea procesului de fementare.

Berea „lager”  este cel mai popular tip de bere. Aceasta este obținută prin fermentarea la fundul recipientului, la o temperatură mult mai scăzută decât în cazul berii „ale” -  aproximativ 10 grade Celsius. Berea lager este depozitată timp de minimum o lună la o temperatură apropiată de 0 grade, timp în care aromele devin mai mature și mai subtile decât în cazul berii „ale”.

Berea este una din cele mai slab alcolizate băuturi alcoolice – în medie, conține aproximativ 5% alcool.

Există, după cum bine știți, și sortimentele de bere fără alcool. În cazul acestora, alcoolul este eliminat, după fermentare, printr-un procedeu tehnologic de evaporare la o temperatură foarte scăzută sau prin filtrare.

O bere, care are de obicei 500 de mililitri, conține aproximativ 170 de calorii. Trebuie însă să țineți seama că majoritatea caloriilor furnizate de bere (de alcool, în general), sunt „calorii goale”. 1 gram de alcool pur conține 7.1 calorii, în comparație cu 1 gram de carbohidrați, de exemplu, care conține 4.5 calorii.
Caloriile „goale” furnizate de alcool se contorizează la aportul energetic zilnic, însă nu au valoare nutritivă pentru organism.
Altfel spus, nu se poate stabili o echivalență între același număr de calorii furnizate de un prânz sănătos, de exemplu și aceeași valoare energetică, furnizată prin intermediul unei băuturi alcoolice.

Consumul de bere are atât avantaje, cât și dezvantaje pentru organism, care au fost investigate științific de-a lungul timpului. Îaninte de a le analiza, vă propunem câteva reguli generale care vă vor ajuta să stabiliți un echilibru între acestea:
  • - doza zilnică recomandată este 330 ml pe zi, pentru femei și 500 ml, pentru bărbați
  • - evitați să consumați berea pe stomacul gol – veți bea mai mult și va fi stimulat apetitul alimentar
  • - aveți grijă cu ce mâncăruri o asociați – evitați consumul alături de mâncăruri bogate în calorii
  • - încercați să echilibrați cantitatea de bere consumată cu apă, pentru a nu vă dezhidrata
  • - nu fiți tentat să consumați la final de săptămână întreaga cantitate pe care ați fi putut să o consumați în celelalte zile

    Avantajele consumului de bere

    Dacă excesul de alcool este nociv pentru organism, fiind la nivel mondial, o cauză principală de îmbolnăvire și mortalitate, conform rapoartelor OMS, numeroase cercetări științifice ale ultimelor decenii arată că un consum moderat de alcool poate fi chiar benefic asupra sănătății, în special asupra afecțiunilor cardiovasculare.

    În comparație cu alte băuturi alcoolice, berea are un conținut mai redus de alcool, ceea ce face ca excesul să fie mai greu de „atins”.
    Din punct de vedere nutrițional, berea conține o cantitate mai mare de proteine și de vitamine din complexul B decât vinul, de exemplu.
    Asociația Americană pentru Inimă notează că un consum moderat de alcool poate determina o ușoare creștere a colesterolului benefic, HDL.

    Un studiu japonez publicat în 2004 sumariza, pe baza unor cercetări pe animale, că un consum moderat de bere poate preveni osteoporoza, poate reduce stresul oxidativ, iar anumite substanțe derivate din hamei (ingredient de bază al berii) ar fi implicat în prevenirea obezității, îmbunătățind metabolismul lipidelor și controlând ateroscleroza (depunerea excesivă a grăsimii pe vasele de sânge).

    O meta-analiză a 26 de studii științifice care au investigat relația dintre consumul de bere (și vin) și riscul de boli cardiovasculare a relevat un oarecare impact pozitiv al acestei băuturi asupra riscului de boli coronariene.
    Totuși, efectele berii asupra sănătății inimii sunt modeste, mai ales în comparație cu cele ale vinului.
    Studiile asupra a aproximativ 200.000 de persoane au arătat o modestă reducere a riscului de a dezvolta aceste afecțiuni la persoanele care consumau frecvent bere, fără însă ca o creștere a cantității consumate să aibă un efect suplimentar pozitiv.
    Efectele berii asupra sănătății oaselor și prevenirea osteoporozei au fost studiate de anumiți cercetători din perspectiva conținutului de fitoestrogeni. În urma unei cercetări asupra a peste 1600 de femei aflate în premenopauză și postmenopauză, s-a constat că cele care au consumat bere în cantități moderate aveau o densitate osoasă mai bună, ca o posibilă urmare a fitoestogenilor din bere.

    Ce sunt fitoestrogenii? Substanțe care se găsesc în plante și au proprietăți asemănătoare estrogenilor produși de organismul uman. Fitoestrogenii sunt introduși în corp prin intermediul a diverse produse de origine vegetală (soia – în special, legume verzi, semințe de soia, cereale, alcool ș.a.) și se pare că aceștia pot imita acțiunea hormonilor umani, influențând sistemul endocrin. Foarte adesea, fitoestrogenii sunt promovați de medicina alternativă ca suplimente în terapia postmenopauzei, în special, dar și pentru prevenirea bolilor de inimă, pentru îmbunătățirea densității osoase și reducerea riscului de cancer.
    Totuși, acțiunea lor asupra organsimului uman este discutabilă; numeroase studii și cercetări au investigat acțiunea acestor fitochimice, dar nu au ajuns la un consens care să probeze efectele pozitive reale ale fitoestrogenilor.

    Dezvantajele consumului de bere

    Dezvantajele consumului de bere privesc mai ales excesul și, în linii generale, se suprapun cu cele ale consumului excesiv al oricărei forme de alcool. Atunci când forțăm limitele, fie în timp, fie în anumite circumstanțe, ne expunem inima unor probleme serioase, informează Institutul Național American pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism: cardiomiopatie, aritmie, creșterea presiunii arteriale și chiar atac de cord.
    Sunt afectate de exces și celelalte organe vitale. Ficatul este predispus la afecțiuni precum fibroză, ciroză hepatică, hepatită și steatoză („ficat gras”).

    Abuzul de alcool nu este bine primit nici de sistemul imunitar, care e nevoit în acest context să facă eforturi mai mari pentru a lupta cu infecțiile; chiar și un singur episod de consum excesiv de alcool slăbește capacitățile imunitare ale corpului, pentru până la 24 de ore.

    Berea este adesea un prilej social de reuniune cu prietenii, după o săptămână dificilă sau uneori chiar un refugiu sau un „premiu” la finalul unei zile stresante. Trebuie să știți însă că alcoolul și implicit berea, consumat(ă) în cantități excedentare au un efect invers asupra stării mentale, transformându-se, din „unealtă” aparentă de a lupta cu stresul cotidian într-un factor stres pentru organism.
    Dacă în mod normal, organismul este „setat” să își revină după confruntarea cu un factor de stres, consumul susținut de alcool sau excesul ocazional pot perturba acest mecanism – cercetările arată că e de fapt un cerc vicios: consumăm alcool pentru a ne relaxa, însă în timp, tindem să bem mai mult și să reușim tot mai greu să găsim un echilibru.
    Dacă ieșirile „la bere” devin prea dese și se prelungesc prea mult, se pot transforma din variante agreabile de socializare și relaxare, în factori perturbatori pentru performanță: cercetările arată că excesul de alcool afectează memoria și capacitatea de concentrare.

    Mai mult, cercetările medicale tind să încline spre o implicare a excesului de alcool în dezvoltarea anumitor tipuri de cancer, însă până în acest moment, nu sunt înțelese pe deplin implicațiile directe.
    Corelațiile indică o incidență mai mare a cancerelor de ficat, sân, colon și rect în cazul persoanelor care consumă cantități mari de alcool.
    O altă ipoteză științifică în privința efectelor consumului de alcool, care include și berea, este posibilitatea ca fitoestrogenii (estrogenii alimentari) din bere să intervină în procesul de secreție a estrogenilor umani.
    Estrogenii sunt hormoni specific feminini, respospabili de dezvoltarea caracteristicilor sexuale, de activitatea ciclului menstrual și de activitatea organelor reproductive. Într-o cantitate mică, estrogenii sunt produși și de testiculele bărbaților.
    Astfel, se crede că un consum susținut de bere din partea bărbaților ar putea influența nivelul de estrogen din organismul acestora, ar inhiba producția de testosteron (hormonul specific masculin) și în acest mod ar duce la apariția unor caracteristici feminine: creșterea procentului de grăsime din organism în defavoarea masei musculare, dezvoltarea sânilor.
    De fapt, acțiunea fitoestrogenilor din hamei (ingredient al berii) nu este într-atât de puternică, astfel că efectele endocrine ale berii nu sunt probate de niciun studiu științific, rămânând mai degrabă la stadiul de mit.

    Berea este o băutură destul de calorică, fapt care o face să fie o amenințare pentru menținerea unei greutăți corporale normale. Bine-cunoscuta „burtă de bere” pe care o fac băutorii înrăiți de bere este mai mult sau mai puțin un mit.
    Un studiu german desfășurat pe 20.000 de persoane, între 35 și 65 de ani,  pe parcursul a 6 ani, a arătat că un consum constant și crescut de bere este asociat cu o creștere a circumeferinței taliei, mai ales în cazul bărbaților.
    Studiul sugerează însă că în principiu, greutatea câștigată în contextul unui consum mare de bere se depune pe tot corpul, iar concentrarea grăsimii în zona abdominală e determinată și de alți factori, precum cei de mediu, ereditari, nivel de activitate fizică ș.a.
    Astfel, se pare că consumul excesiv de bere nu conduce neapărat la o talie mărită, ci la îngrășare în general, pe parcursul timpului.

    Îngrășarea determinată de consumul de bere se explică și prin faptul că alcoolul intervine în procesul de ardere a grăsimilor. Atunci când consumăm alcool, ficatul, în loc să proceseze grăsimile, va începe să metabolizeze alcoolul, cu prioritate, iar arderile metabolice sunt încetinite.
    Acesta e motivul pentru care nutriționiștii recomandă eliminarea alcoolului din alimentație, în cadrul unui program de scădere în greutate.

    Asocierea dintre bere și creșterea greutății este dată și de asocierile alimentare pe care le facem. De cele mai multe ori, berea este consumată în tandem cu mâncăruri foarte bogate în calorii, precum pizza și alte varietăți fastfood, ori cu snack-uri: popcorn, alune, semințe, covrigei, chips-uri, sărățele etc. Acest tip de alimente provoacă sete, astfel că adesea ieșirile la bere se prelungesc, urmând o a treia bere, o a patra și așa mai departe.
    Și din acest motiv consumul de bere trebuie supravegheat, deoarece riscurile excesului ponderal sunt de notorietate.


AVANTAJE:
- consumul moderat are efect benefic asupra afecțunilor cardiovasculare (alcoolul, în general)
- are un conținut redus de alcool, spre deosebire de alte bputuri
- conține mai multe proteine și vitamine B decât vinul
- consumul moderat duce la o creștere ușoară a HDL (colesterol „bun”)
- conform unui studii, ar putea preveni osteoporoza și controla ateroscleroza


DEZAVANTAJE:
- în cantități excesive, ca orice formă de alcool, poate să ducă la boli cardiovasculare (cardiomiopatie, aritmie, creșterea presiunii arteriale, atac de cord), boli de ficat ( fibroză, ciroză hepatică, hepatită, steatoză), slăbește imunitatea, este un factor de stres pentru organism, afectează memoria și concentrarea)
- are un conținut caloric ridicat, consumul excesiv susținut ducând în timp la îngrășare


Data actualizare: 11-02-2014 | creare: 11-02-2014 | Vizite: 21124
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Compoziția nutritivă pentru Berea:

Continut pentru:
100g 1 doză = 500g 1 sticlă = 500g
CALORII / 100g cal
Indice Glicemic
 
PRINCIPII NUTRITIVE / 100g
Proteine g
Glucide [carbohidrati total] g
   - Fibre alimentare g
   - Amidon g
   - Zaharuri g
Lipide [grăsimi total] g
   - Grăsimi saturate g
   - Grăsimi polinesaturate g
   - Grăsimi mononesaturate g
   - Grăsimi trans g
   - Colesterol mg
   - Acizi grași Omega-3 mg
   - Acizi grași Omega-6 mg
 
VITAMINE / 100g
Vitamina A - Retinol UI
Vitamina C - Acid Ascorbic mg
Vitamina D - Calciferol UI
Vitamina E - Tocoferol mg
Vitamina K mcg
Vitamina B1 - Tiamina mg
Vitamina B2 - Riboflavina mg
Vitamina B3 - Vit.PP - Niacina mg
Vitamina B5 - Acid Pantotenic mg
Vitamina B6 - Piridoxina mg
Vitamina B8 - Colină mg
Vitamina B9 - Acid folic mcg
Vitamina B12 - Ciancobalamina mcg
Betaină mg
 
MINERALE / 100g
Calciu mg
Fier mg
Magneziu mg
Fosfor mg
Potasiu mg
Sodiu - Natriu mg
Zinc mg
Iod mg
Fluor mcg
Seleniu mcg
Cupru mg
Mangan mg
 
ALTELE:
Cofeina mg
Alcool g

CAUTA UN ALIMENT DUPA DENUMIRE:

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.