Branză feta Beneficii și riscuri, calorii, compoziția nutritivă

Brânza feta este o brânză albă care provine din laptele de oaie și de capră. În prezent această brânză a devenit o opțiune pentru tot mai multe feluri de mâncare, variind de la aperitive la deserturi.

Brânza feta este originară din Grecia, fiind un produs cu denumire de origine protejată (DOP), ceea ce înseamnă că numai brânza produsă în unele zone din Grecia poate fi numită „feta” (1).

Compoziție nutrițională

Feta este o brânză cu conținut scăzut de calorii și cu conținut redus de grăsimi. De asemenea, conține vitamina A și K, acid folic, acid pantotenic, fier și magneziu (2).

În plus, conține mai mult calciu și vitamine B decât alte brânzeturi precum mozzarella, ricotta, brânză de vaci sau brânză de capră.

Beneficii

Cancer

Calciul se găsește în cantități mari în această brânză și, în combinație cu magneziul și vitamina D, poate fi un amestec puternic împotriva cancerului. (3)

Dar nu este doar calciul din compoziția brânzei feta care protejează împotriva cancerului! Proteina alfa-lactalbumina care poate fi găsită în această brânză grecească, atunci când se leagă de ionii de calciu și zinc, s-a sugerat că are proprietăți antibacteriene și antitumorale.

Îmbunătățește sistemul imunitar

O altă proteină care se regăsește în compoziția brânzei feta se numește histidină. Această proteină a fost inițial considerată a avea efecte demne de remarcat doar în ceea ce privește sănătatea sugarilor, dar cercetările ulerioare au sugerat că aceasta este esențială și pentru adulți. (4)

Atunci când histidina este combinată cu vitamina B6 (de asemenea, găsită în brânză feta), ea suferă un proces molecular și devene histamină. Acest compus face parte din procesul inflamator și permite sistemului imunitar să lupte împotriva bolilor.

Ajută la o digestie mai bună

Un alt beneficiu al brânzei feta este că oferă probiotice, care pot restabili echilibrul bacterian al intestinului. (5) Probioticele sunt bacteriile care vă căptușează intestinele. În lipsa acestora, organismul devine un teren de reproducere pentru bacterii, drojdii, ciuperci sau paraziți.

Împiedică durerile de cap, inclusiv migrenele

Feta este o sursă de vitamina B2, care este cunoscută de mult timp ca un remediu natural pentru durerile de cap, inclusiv migrenele. (6) O dietă bogată în vitamina B2 (și suplimente de riboflavină, dacă este necesar) poate servi ca o metodă preventivă pentru a limita migrenele și alte tipuri de cefalee cronică.

Sănătatea ochilor

Studiile arată că persoanele ale căror diete sunt bogate în vitamina B2 prezintă un risc mai scăzut de boli oculare degenerative, cum ar fi cataracta, keratoconusul și glaucomul (toate acestea fiind asociate cu înaintarea în vârstă). (7)

Tratează anemia

Asociată cu niveluri scăzute de fier, de acid folic sau de vitamina B12, anemia poate fi tratată în mod natural cu anumite alimente. Prin urmare, vitamina B12 (și cantitatea mică de fier) găsită în brânza feta poate servi ca parte a unei diete pentru combaterea anemiei. (8)

Riscuri

Acesta conține cantități mari de sodiu

În timpul procesului de fabricare a brânzeturilor, se adaugă sare la cheag. În plus, în timpul depozitării, brânza trebuie să fie scufundată într-o saramură cu până la 7% sare.

Produsul finit este o brânză cu un conținut ridicat de sodiu. De fapt, brânza feta conține 312 mg de sodiu într-o porție de 28 de grame, care poate reprezenta până la 13% din recomandările nutriționiștilor.

Acesta conține lactoză

Brânzeturile nematurate tind să aibă un conținut mai mare de lactoză decât brânzeturile maturate. Persoanele care sunt alergice sau intolerante la lactoză ar trebui să evite să mănânce brânzeturi nematurate, inclusiv feta.

Femeile gravide nu ar trebui să consume brânză feta nepasteurizată

Listeria monocytogenes este un tip de bacterii găsite în apă și sol care pot contamina culturi și animale (9).

Femeile însărcinate sunt de obicei sfătuite să evite consumul de legume și carne crudă, precum și de produse lactate nepasteurizate, deoarece au potențialul de a fi contaminate cu aceste bacterii.

Brânzeturile făcute cu lapte nepasteurizat au un risc mai mare de a transporta bacteriile decât brânzeturile făcute cu lapte pasteurizat. În mod similar, brânzeturile proaspete prezintă un risc mai ridicat de a fi contaminate decât brânzeturile maturate, datorită conținutului mai ridicat de umiditate.

Sănătatea inimii

Aproximativ 2/3 din grăsimile găsite în această brânză sunt grăsimi saturate. În timp ce acest lucru nu prezintă riscuri în cantități mici, consumul unei cantități excesive de brânză ar putea compromite nivelul de colesterol și sănătatea generală a inimii.

Așadar, în comparație cu alte brânzeturi, brânza feta este o alternativă cu un conținut redus de calorii și grăsimi. De asemenea, conține o cantitate mare de vitamina B, fosfor și calciu, care pot fi benefice pentru sănătatea oaselor.

Cu toate acestea, acest tip de brânză este relativ ridicat în sodiu. Femeile însărcinate ar trebui, de asemenea, să evite brânza feta nepasteurizată.