Branză topită Beneficii și riscuri, calorii, compoziția nutritivă

Brânza este o sursă de calciu și proteine, dar poate fi, de asemenea, bogată în grăsimi saturate și sodiu.

Brânza topită este o sursă de calciu și fosfor care ajută la formarea oaselor, dar oferă și cantități mari de colesterol și sodiu. Înainte de a include brânza topită în dieta ta zilnică, este important să înțelegi impactul pe care îl poate avea asupra aportului nutrițional.

Calorii și macronutrienți

O porție de brânză topită conține 983 calorii. Brânza este săracă în carbohidrați, având un aport de doar 3 grame pe porție.

De asemenea, din totalul de 81 grame de grăsimi pe porție, 51 grame sunt saturate. American Heart Association recomandă limitarea aportului de grăsimi saturate la mai puțin de 7% din totalul caloriilor zilnice. Pentru o dietă de 2.000 de calorii, aportul ar trebui să fie de doar 15 grame pe zi. (1)

Tehnic vorbind, brânza este o emulsie de grăsimi lactate și apă, ținută împreună de o rețea de proteine. Aceasta se obține din resturile altor brânzeturi, care se încălzesc la o temperatură mare și se amestecă, apoi, cu săruri de topire și cu alți aditivi alimentari.

Ce se întâmplă când brânza se topește?

În temperaturi mai reci, acea grăsime lactată rămâne solidă. Atunci când este expusă la o temperatură de 32°C, grăsimea ajunge la o stare lichidă și brânza devine pliabilă. Creșterea temperaturii cu încă 5 până la 32 de grade va duce la ruperea legăturilor cu cazeinele, iar brânza va începe să se întindă tot mai ușor. (2)

Ingredientele care asigură aceste proprietăți ale brânzei de a nu se topi într-un mod neomogen, neplăcut precum în cazul brânzeturilor naturale, care formează cocoloaşe atunci când sunt supuse la temperaturi ridicate, se numesc emulsificatori. Are un conținut ridicat de E-uri, apă și grăsime, aproximativ 40%. (3)

Ceea ce deosebește o brânză topită de calitate de una proastă are multe de-a face cu cât de bine își poate menține emulsia atunci când rețeaua de proteine ​​începe să se prăbușească, ceea ce la rândul său are legătură cu raportul dintre apă și grăsime. Mai exact, acesta trebuie menținut, în caz contrar, moleculele de grăsime vor aluneca și se vor uni.

Producătorii de brânză topită promovează ca avantaje ale brânzei topite:

• termenul de valabilitate mai mare decât al brânzeturilor convenţionale;
• efectul de topire omogenă şi păstrarea unui aspect uniform atunci când este gătită;
• costuri reduse datorită producţiei în masă;
• un timp de producţie mult mai scăzut (faţă de brânzeturile naturale).

Colesterol și sodiu

O porție de brânză topită furnizează 256 mg de colesterol. American Heart Association recomandă limitarea la 300 mg de colesterol sau mai puțin în fiecare zi pentru a proteja sănătatea inimii. Dacă ai fost diagnosticat cu colesterol ridicat, se recomandă să rămâi sub 200 mg zilnic.

O porție de brânză topită oferă, de asemenea, 1.515 mg de sodiu. Institutul de Medicină încurajează limitarea consumului de sodiu la 1.500 mg pe zi.

Specialiștii recomandă să înlocuim brânza topită și cremele de brânză tartinabile cu urdă, caș, mozzarella, ricotta, precum și cu alte tipuri de brânză degresate și nesărate.

Acestea ne pot ajuta să ne menținem greutatea, să controlăm tensiunea arterială, să creștem imunitatea și să prevenim cariile dentare.

Brânza topită conține calciu, proteine și fosfor.

Brânza topită este bogată în grăsimi saturate.
Brânza topită reprezintă sortimentul inferior al produselor lactate fiind fabricată din brânzeturi de calitatea a doua amestecate cu mari cantități de grăsimi. De evitat, mai ales pentru copii.