Carne de vită (fiartă) Beneficii și riscuri, calorii, compoziția nutritivă

Carnea de vită este clasificată drept carne roșie - un termen folosit pentru carnea mamiferelor, care conține cantități mai mari de fier decât puiul sau peștele.

De obicei, este preparată sub formă de fripturi și este bogată în diverse vitamine și minerale, în special fier și zinc. Prin urmare, un aport moderat de carne de vită poate fi recomandat ca parte a unei diete sănătoase.

Compoziție nutrițională

Carnea de vită conține, în principal, proteine, în proporție de 26–27% la 100 de grame.

Proteina animală este de obicei de înaltă calitate, conținând toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru dezvoltarea și întreținerea corpului.

Beneficii

Menținerea masei musculare

La fel ca celelalte tipuri de carne, cea de vită este o sursă de proteine de înaltă calitate.

Aportul inadecvat de proteine poate accelera pierderea musculară legată de vârstă, crescând riscul unei afecțiuni cunoscute sub numele de sarcopenie.

Cele mai bune surse alimentare de proteine sunt alimentele derivate din animale, cum ar fi carnea, peștele și produsele lactate.

În contextul unui stil de viață sănătos, consumul regulat de carne de vită - sau de alte surse de proteine de înaltă calitate - poate ajuta la păstrarea masei musculare, reducând riscul de sarcopenie.

Îmbunătățește performanța sportivă

Carnosina este un compus important pentru funcția musculară. Este formată în organism din beta-alanină, un aminoacid dietetic găsit în cantități mari în pește și carne - inclusiv în carne de vită.

Suplimentarea cu doze mari de beta-alanină timp de 4-10 săptămâni s-a dovedit că duce la o creștere cu 40–80% a nivelului carnosinei în mușchi. Nivelurile ridicate de carnosină au fost asociate cu reducerea oboselii și o performanță îmbunătățită în timpul exercițiilor fizice. (1)

În plus, studiile controlate sugerează că suplimentele de beta-alanină pot îmbunătăți efortul și rezistența fizică.

Boli de inimă

Boala de inimă este cea mai frecventă cauză de moarte prematură din lume.

Este un termen pentru diferite afecțiuni legate de inimă și vasele de sânge, cum ar fi atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale și tensiune arterială ridicată.

Studiile observaționale asupra cărnii roșii și bolilor de inimă oferă rezultate mixte.

Unele studii detectează un risc crescut, atât pentru carnea roșie neprocesată, cât și pentru cea procesată, câteva au arătat un risc crescut doar pentru carne procesată, iar altele nu au raportat o asociere semnificativă. (2)

În plus, persoanele care mănâncă carne sunt mai susceptibile să fie supraponderale și mai puțin susceptibile să facă efort fizic sau să mănânce multe fructe, legume și fibre.

Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica legătura dintre consumul de carne și bolile de inimă.

Cea mai populară este ideea că grăsimile saturate îți cresc riscul de boli de inimă prin creșterea nivelului de colesterol din sânge. (3) Această ipoteză este controversată, iar dovezile sunt amestecate. Nu toate studiile observă o legătură semnificativă între grăsimi saturate și boli de inimă.

Dacă te îngrijorează grăsimea saturată, ia în considerare alegerea cărnii slabe, care s-a dovedit că are efecte pozitive asupra nivelului de colesterol. În contextul unui stil de viață sănătos, este puțin probabil ca un consum moderat de carne de vită slabă, neprocesată să aibă efecte adverse asupra sănătății inimii.

Riscuri

Cancer

Cancerul de colon este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la nivel mondial.

Multe studii observaționale leagă consumul mare de carne cu un risc crescut de cancer de colon - dar nu toate studiile găsesc o asociere semnificativă (4).

Câteva componente ale cărnii roșii au fost discutate ca fiind posibili vinovați:

• Fierul hem. Unii cercetători cred că fierul hem ar putea fi responsabil pentru apariția cancerului ca urmare a consumului de carne roșie (5).
• Amine heterociclice. Acestea sunt o clasă de substanțe care provoacă cancer și se găsesc în carnea de vită. (6)
• Aminele heterociclice sunt o familie de substanțe cancerigene formate în timpul gătirii la temperaturi ridicate a proteinei animale, în special la prăjire, coacere sau pe grătar.

Aceste substanțe pot explica parțial legătura dintre carnea roșie și cancer.

Un număr mare de studii indică faptul că carnea de vită bine făcută - sau alte surse alimentare de amine heterociclice - poate crește riscul de diverse forme de cancer (7). Acestea includ cancerul de colon, sân și prostată. Unul dintre aceste studii a descoperit că femeile care mâncau carne de vită bine făcută, în mod regulat, aveau un risc cu 4,6 mai mare de a dezvolta cancer de sân (8).

Tenia

Tenia (Taenia saginata) este un parazit intestinal care uneori poate atinge o lungime de 4-10 metri. Apare rar în majoritatea țărilor dezvoltate, dar relativ frecvent în America Latină, Africa, Europa de Est și Asia.

Consumul de carne de vită crudă sau nu foarte bine gătită este cea mai frecventă cale de infecție. Infecția severă poate duce la scăderea în greutate, dureri abdominale și greață.

Excesul de fier

Carnea de vită este una dintre cele mai bogate surse alimentare de fier.

La unele persoane, consumul de alimente bogate în fier poate provoca o afecțiune cunoscută sub denumirea de exces de fier. Cea mai frecventă cauză este hemochromatoza ereditară, o tulburare genetică caracterizată prin absorbția excesivă a fierului din alimente. Acumularea excesivă de fier poate pune viața în pericol, ducând la cancer, boli de inimă și probleme hepatice. Persoanele cu hemocromatoză ar trebui să-și limiteze consumul de carne roșie, precum carnea de vită și de miel.