Castravete Beneficii și riscuri, calorii, compoziția nutritivă

Castravetele (Cucumis sativus) are culoarea verde închis și pulpa deschisă la culoare, cu textură mai dură, pulpa internă moale și având numeroase semințe la mijloc. Face parte din familia Cucurbitaceae, aceeași ca a pepenilor și dovlecilor.

Castravetele ocupă locul al patrulea în ierarhia celor mai cultivate legume din întreaga lume, după roșie, ceapă și varză. Originar din partea de nord a Indiei, castravetele este un aliment slab caloric, dar cu numeroase valori nutriționale și cu un conținut mare de apă.

Compoziția nutrițională a castraveților

100 g de castraveți cruzi, cu coajă, conțin 95% apă, aduc un aport de 15 kcal. organismului și conțin în principal:

• 0,65 g proteine
• 0,11 g lipide
• 3,63 g carbohidrați
• 0,5 g fibre
• 1,67 g zaharuri

• 16 mg calciu
• 13 mg magneziu
• 24 mg fosfor
• 147 mg potasiu

• 2,8 mg vitamina C
• 7 µg acid folic
• 105 UI vitamina A
• 16,4 µg vitamina K

Sursa: USDA - Departamentul de Stat pentru Agricultură din SUA (1)

Castraveții abundă în fitonutrienți cum ar fi flavonoizi, lignani sau triterpene, cu proprietăți antioxidante, anti-inflamatorii și anticancerigene. Cei mai importați lignani cunoscuți pentru efecte lor benefice și care se regăsesc și în castravete sunt  lariciresinolul, pinoresinolul și secoicolariciresolul.

Coaja și semințele conțin cea mai mare cantitate de fibre și beta-caroten, forma precursoare a vitaminei A. Sunt extrem de săraci în calorii, asigură 4% din doza zilnică necesară de potasiu, 3% din necesarul de fibre și 4% din necesarul de vitamina C. De asemenea, asigură cantități importante de vitamina K, vitamina C, magneziu, mangan.

Făcând parte din familia Cucurbitaceae, castraveții sunt o importantă sursă de triterpene numite cucurbitacine. Cucurbitacinele A, B, C, D și E se găsesc toate în castravetele proaspăt. Cel mai important flavonoid întâlnit în castravete este apigenina. (2) Unii castraveți dezvoltă gust amar, mai ales la nivelul cojii, cauzat de toxinele terpenoide – în special curcubitacina C, dar și cucurbitacinele B, D sau E. (8)

Alegere, depozitare și consum

Sunt numeroase varietăți de castraveți, însă principalele tipuri sunt:

• castravetele englezesc sau european (cel lung, de cel puțin 20 cm lungime, cu coaja subțire, de culoare verde intens, un număr foarte redus de semințe, ce este indicat a fi consumat proaspăt);
• castravetele Kirby (are lungimea redusă, de aproximativ 13 cm, putând fi cules și la dimensiuni mai mici, de 5 cm, pentru murături, are țepi și denivelări pe suprafața cojii, putând fi consumat și utilizat atât ca atare, dar și la murături);
• castravetele Japonez (este lung ca cel englezesc, doar că are coaja cu ușoare denivelări și noduli, fiind utilizat pentru consum ca atare sau în salate);
• castravetele Armenian (este foarte lung - 30 cm- și subțire, diferențiat prin culoare pală și textura fină a cojii, precum și aroma ușoară);
• castravetele lemon (are dimensiunea unei lămâi și culoare asemănătoare, gust dulce și textură dură la exterior dar moale la interior, cu pulpă suculentă și multe semințe);
• castravetele Persian (seamănă cu cel american, dar are dimensiunea mai redusă și mai compactă).

Castraveții se consumă proaspeți, cruzi, sau sub formă de murături, în puține cazuri gătiți termic.

Castraveții tineri au duritate crescută, sunt dulci și aroma este una ușoară. Castraveții îmbătrâniți au dimensiuni mai mari, coaja devine galbenă iar semințele sunt mari. Evitați să cumpărați castraveți cu coaja gălbuie, care nu sunt fermi pe întreaga lungime, au dimensiuni mari sau prezintă leziuni, pete, miros neplăcut. Consumați și coaja castraveților, după spălarea corectă, deoarece aceasta conține numeroase substanțe benefice. Trebuie depozitați la frigider în pungi de plastic sau hârtie, putând fi menținuți chiar și o săptămână.

Se consumă ca atare, proaspeți, cu sau fără coajă, în salate, sosuri (tzatziki), sub formă de suc, la supa rece de origine spaniolă - gazpacho, sau la murături. (2)

Beneficiile consumului de castraveți

Pe lângă gustul plăcut și răcoritor, castravetele prezintă și numeroase beneficii asupra sănătății, dintre care cele mai cunoscute sunt:

Castravetele ajută la hidratarea organismului

Castraveții conțin aproximativ 95% apă, făcându-i o sursă importantă de apă pentru organism, pentru hidratare, în special în timpul verii. Compușii anti-inflamatori din castravete ajută la eliminarea toxinelor din organism, care afectează funcțiile organelor și sistemelor. (2)

Castravetele pentru uz cosmetic

Castravetele se folosește ca ingredient cosmetic din cele mai vechi timpuri, în special feliile de castravete proaspăt aplicate direct pe piele și pe ochi. Castravetele are efect răcoritor, hidratant, ce reduce iritațiile, edemul, inflamația, în urma aplicării topice. Este bogat în siliciu, compus cu rol de susținere a dezvoltării sănătoase a țesuturilor. Acidul ascorbic și acidul cafeic sunt alte două componente vitale din castravete ce previn pierderile de apă  din organism, motiv pentru care prezintă deseori eficiență în urma aplicării topice pe pielea afectată de diverse probleme.

Conform unui raport al Cosmetic Ingredient Review, castravete este benefic pentru piele, având rol emolient, hidratant, fiind utilizat ca ingredient în multe produse cosmetice actuale. (3)

Catravetele are rol antioxidant și anti-inflamator

Castraveții au proprietăți antioxidante și anti-inflamatorii, având în compoziție substanțe ce inhibă activitatea enzimelor inflamatorii cum ar fi ciclo-oxigenaza-2 (COX-2) și previn supraproducția de oxid nitric.

Conform unui studiu publicat în Journal of Young Pharmacists (2010), extractul apos de castravete poate avea capacitatea de a lupta împotriva radicalilor liberi din organism. Are și activitate analgezică datorată conținutului de flavonoizi și taninuri. (7)

Castravetele ar putea avea efect cardioprotector

Lignanii din castravete au activitate anti-inflamatorie manifestată asupra sistemului cardiovascular. Aceștia au fost asociați cu reglarea nivelului de proteină C-reactivă, cu reducerea LDL-colesterolului și reglarea presiunii sangvine. De asemenea, castravetele conține minerale esențiale precum potasiu sau magneziu. Potasiul este asociat cu reglarea presiunii sangvine și controlul fluidelor din organism, iar magneziul este benefic pentru presiunea sangvină, reglarea ritmului cardiac, echilibrului fluidic, stabilizarea glicemiei și creșterea consumului energetic al organismului.

Posibilul efect anticancerigen al castravetelui

Castraveții conțin doi fitonutrienți cu beneficii anticancerigene: lignanii și cucurbitacinele. Cucurbitacinele din castraveți  au o posibilă acțiune anticancerigenă. Pe lângă acestea, flucozidele, apigenina și firestina au proprietăți anticancerigene ce protejează ADN-ul și celulele de afectare cauzată de stresul oxidativ.

Cucurbitacinele din castraveți au proprietăți antitumorale asupra unor linii de dezvoltare și proliferare celulară, după cum menționează și un articol din The Scientific World Journal (2010). (5)

Un studiu publicat în jurnalul Cancer Research (2009) arată, de asemenea, că acel compus numit cucurbitacina B din castravete poate inhiba dezvoltarea celulelor canceroase, după cum arată rezultatele analizelor de laborator, atât in vitro cât și in vivo. Compusul extas din castravete a favorizat și acțiunea medicamentului chimioterapic gemcitabin. (6)

Castravetele ar putea susține sănătatea ficatului

Un studiu publict în Jurnalul Internațional de Științe Farmacologice (2013) a arătat că extractul de castravete are efecte hepatoprotectoare prin menținerea parametrilor biochimici (cum ar fi transaminaza glutamic-oxalacetică, glutamat piruvat transaminaza, fosfataza alcalină, glutamat transpeptidaza, bilirubina totală, conjugată sau neconjugată și peroxidaza lipidică) la valori optime.

Studiul a fost efectuat însă pe șoareci, fiind necesare studii aprofundate pentru a putea afrma că anumiți compuși din castravete prezintă efecte benefice asupra funcției hepatice. (4)

Efecte adverse ale consumului de castraveți

În unele cazuri, în urma consumului de castraveți pot să apară reacții adverse la nivelul cavității bucale, iritații cauzate de obicei de gustul amar al unor castraveți. În rare cazuri apar reacții alergice severe. De asemenea, unele persoane pot prezenta intoleranță la acest aliment, manifestată prin indigestie, balonare sau flatulență.

Responsabile de gustul amar sunt cucurbitacinele întâlnite atât în pepeni și dovleci. Are efecte benefice asupra sănătății, menționate anterior, în doze limitate, fără a fi percepută prezența lor ca gust amar. Ca urmare a expunerii la temperaturi ridicate, secetă, fertilitatea scăzută a solului, pH scăzut al solului, concentrația cucurbitacinei din legume poate crește și poate cauza astfel gustul amar intens al acestora. Astfel pot să apară indigestii, crame abdominale, diaree. Verificați gustul castravetelui înainte de consum, pentru a depista prezența crescută a acestor substanțe. (8)

Castravetele este o sursă bună de vitamina C, vitamina K, potasiu, vitamina A, magneziu și fosfor.
Favorizează hidratarea organismului, conținând 95% apă.
Castraveții prezintă efecte benefice asupra pielii.

Pot prezenta o concentrație crescută de cucurbitacine, ce conferă gustul amar intens și pot cauza efecte adverse.