Cireșe Beneficii și riscuri, calorii, compoziția nutritivă

Fructele de sezon sunt, fără doar şi poate, unele dintre cele mai apreciate alimente. Dintre acestea, cireşele se află undeva în fruntea clasamentului. Aromate, savuroase, dar şi foarte sănătoase, cireşele pot fi folosite şi la compoturi, dulceţuri sau deserturi delicioase.

Cireşul aparţine familiei de plante Rosaceae din care mai fac parte şi corcoduşul, prunul, caisul, piersicul, măceşul, mărul etc. Există mai multe specii de cireşe, însă cele mai cunoscute sunt cireşele dulci, aparţinând speciei Prunus avium şi vişinele sau cireşele cu gust acrişor, din specia Prunus cerasus. (1)

Beneficiile consumului de cireşe

În ultimii ani, specialiştii au inclus cireşele în numeroase studii care doreau să determine în ce măsură consumul acestor fructe poate ameliora sau preveni anumite afecţiuni.

Pe baza rezultatelor acestora, iată mai jos câteva dintre motivele pentru care cireşele nu ar trebui să lipsească din alimentaţia ta:

Sucul de cireşe ameliorează durerile musculare

Dacă faci sport în mod regulat sau ai probleme cu durerile musculare, află că sucul de cireşe ar putea fi mai eficient decât un calmant şi asta datorită proprietăţilor antiinflamatoare. Specialiştii de la Oregon Health & Science University susţin că atleţii care au băut suc proaspăt de cireşe de două ori pe zi, cu 7 zile înainte şi în ziua în care au alergat o distanţă lungă, au acuzat mai puţine dureri musculare după cursă decât cei care au consumat un alt tip de băutură. (2)

Cireşele scad inflamaţia în corp, ameliorând afecţiunile inflamatorii

Un studiu realizat în 2013 a demonstrat eficienţa cireşelor în privinţa scăderii anumitor markeri asociaţi cu inflamaţia din corp. Astfel, după 28 de zile de consum, nivelul proteinei C-reactive s-a redus cu 20%, iar inhibatorul activatorului plasminogenului (PAI-1 – o proteină cu rol în procesul fibrinolitic, ce poate determina trombozele arteriale şi venoase) a scăzut cu 19. 9%.

Un efect încă şi mai benefic în acest sens îl au vişinele, cu un conţinut dublu de fenoli şi cu mult mai puţine calorii şi zaharuri decât cireşele dulci. (3)

Cireşele – o modalitate naturală de a preveni bolile neurodegenerative

Stresul oxidativ asociat cu înaintarea în vârstă şi factorul genetic pot duce la declinul cognitiv şi la apariţia unor afecţiuni neurodegenerative mai grave, cum ar fi boala Alzheimer, Parkinson sau Huntington. Tocmai de aceea, specialiştii încearcă să afle în ce măsură antioxidanţii din anumite alimente pot încetini acest proces.

O astfel de cercetare a avut în vedere şi compuşii polifenolici din cireşele dulci şi vişine. Ambele tipuri de cireşe conţin constituenţi bioactivi care luptă împotriva acestor boli, însă vişinele sunt, din nou, mult mai indicate datorită faptului că protejează neuronii de efectele stresului oxidativ, fiind mai bogate în antocianine, substanţe cu o importantă activitate anti-neurodegenerativă. (3)

Cireşele ne îmbunătăţesc considerabil calitatea somnului

Atât cireşele, cât şi vişinele sunt bogate în melatonină, o substanţă ce îmbunătăţeşte calitatea somnului. Aşadar, dacă nu poţi să adormi sau somnul tău nu este unul odihnitor, specialiştii recomandă să bei un pahar cu suc de cireşe la 30 de minute după ce te-ai trezit şi cu 30 de minute înainte de masa de seară. Acelaşi ritual te poate ajuta şi dacă te confrunţi cu oboseala sau insomnia provocate de diferenţele de fus orar. (4)

Cireşele încetinesc procesul de îmbătrânire

Cireşele şi vişinele se află pe lista dietei anti-îmbătrânire, aşa că include-le în alimentaţie, ca metoda naturală de a îndepărta ridurile şi alte semne ale trecerii timpului. Foarte bogate în antioxidanţi, cireşele luptă contra radicalilor liberi ce ne îmbătrânesc. Specialiştii de la Michigan State University susţin că sucul de vişine este mult mai eficient, dar şi cel de cireşe este recomandat ca tratament pentru diverse probleme de la nivelul pielii. (5)

Consumul de cireşe scade riscul crizelor de gută

Universitatea din Boston a dat publicităţii un studiu având ca subiect crizele de gută şi consumul de cireşe. Guta, o formă de artrită caracterizată prin durere, edem şi inflamaţie la nivelul articulaţiei, este mult mai întâlnită la bărbaţi decât la femei. Astfel, în urma derulării acestei cercetări, s-a ajuns la concluzia că cireşele pot scădea riscul unor crize de gută cu până la 35%. Cercetarea a inclus 633 de pacienţi, care au consumat cireşe sau extract de cireşe.

Acest studiu pare a fi confirmat de un altul realizat de USDA (Departamentul de Agricultură al Statelor Unite ale Americii) . Nivelul acidului uric din sânge (una dintre principalele cauze ale apariţiei gutei) a scăzut cu 15% după consumul a doua căni de cireşe pe zi. (1)

Cireşele te ajută să te menţii în formă

Bogate în vitaminele din complexul B, fibre şi vitamina C, cireşele ajută metabolismul, determinându-ne să mâncăm mai puţin şi să ne simţim energici mai mult timp. Totuşi, trebuie să fim atenţi la porţii, întrucât mare parte a caloriilor din cireşe provin din zaharuri. (3)

Sucul de cireşe contra infecţiilor urinare

Diversele tipuri de cireşe au un efect benefic asupra tractului urinar, ajutând la eliminarea infecţiilor şi a toxinelor. Efectul lor diuretic a fost evidenţiat în numeroase studii.

Totuşi, atunci când sunt administrate în scop terapeutic unor pacienţi cu afecţiuni cronice, este necesar consultul unui medic specialist. (6)

Cireşele pot scădea riscul de cancer

Fiind o sursă importantă de fitochimicale şi substanţe nutritive, cireşele au fost asociate deseori cu un risc scăzut de cancer. Antocianinele prezente în cireşe inhibă dezvoltarea celulelor canceroase, au proprietăţi antiinflamatoare şi efecte antioxidante puternice. Deşi studiile realizate pe oameni sunt încă la început, s-a demonstrat deja că cei care consumă mai multe fructe prezintă un risc scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer. (7)

Contraindicaţiile consumului de cireşe

Deşi consumul moderat de cireşe este sigur, există situaţii în care trebuie să fim precauţi.

Atenţie la creşterea în greutate

Studiile privind legătura dintre consumul de cireşe şi pierderea în greutate sunt deocamdată contradictorii. Cum mare parte a caloriilor furnizate de cireşe provin din zaharuri, cel mai indicat ar fi să consumi cireşe cu precauţie şi moderaţie.

Cireşele pot cauza alergii alimentare

Dacă ştii că eşti mai sensibil şi ai alergii alimentare, cireşele s-ar putea afla pe lista fructelor interzise. O vizită la medicul alergolog şi o testare specifică poate înlătura orice suspiciune. De regulă, alergia la cireşe se manifestă prin mâncărimi la nivelul gurii, asociate sau nu cu umflarea uşoară a limbii şi a buzelor sau, în cazuri mai grave, dificultăţi de respiraţie. (8)

Ai grijă atunci când consumi cireşe în scop terapeutic

Moderaţia este şi aici cuvântul cheie. Dacă doreşti să consumi cireşe în scop terapeutic, cel mai bine ar fi să ceri sfatul unui medic specialist pentru a fi sigur că nu există o interacţiune directă între cireşe şi unele afecţiuni deja existente.

Cireșele sunt o sursă excelentă de fibre alimentare și vitamina C. În plus, ele nu conțin grăsimi saturate, colesterol și sodiu. Cireşele ameliorează afecţiunile inflamatoare, au rol diuretic, ne protejează împotriva bolilor neurodegenerative şi ne îmbunătăţesc considerabil calitatea somnului prin aportul de melatonină. În plus, încetinesc procesul de îmbătrânire şi scad riscul de cancer.

Cea mai mare parte a caloriilor furnizate de cireșe provine din zaharuri. Consumate în cadrul unei diete necorespunzătoare, cireşele pot duce la creşterea în greutate. Potenţialul alergen este şi el destul de mare, iar sfatul unui medic specialist este indicat ori de câte ori consumăm cireşe cu scop terapeutic.