Kiwi Beneficii și riscuri, calorii, compoziția nutritivă

Kiwi (Actinidia deliciosa) este un fruct originar din China, unde a fost cultivat timp de sute de ani. În secolul al XX-lea semințele acestui fruct au fost cultivate și în Noua Zeelandă, de unde a început producerea comercială a acestui fruct, fiind exportat în Europa, SUA și Japonia.

Kiwi poartă denumirea păsării naționale a Noii Zeelande, fiind astăzi cunoscut și consumat în întreaga lume.

Consumul de kiwi este benefic pentru sănătate, datorită conținutului ridicat de fibre, antioxidanți, vitamine și minerale. (1), (2)

Compoziția nutrițională

Există mai multe specii ale genului Actinidia, însă cea mai populară și mai intens comercializată este specia Actinidia deliciosa. Fructul are coaja maronie, cu perișori, iar miezul este verde, translucid, având în centru mici semințe negre, comestibile. O altă variantă, apropiată acestei specii, dar mai puțin cunoscută și comercializată, este Actinidia chinensis, cu pulpa de culoare galbenă, acoperită de o coajă fină, iar alte specii au interiorul roșiatic. (1)

Kiwi este o sursă importantă de folat și potasiu, având un conținut ridicat de vitamina E la nivelul semințelor, dar a cărei absorbții este de obicei scăzută din cauza capacității limitate a organismului de a digera semințele.

100 g de kiwi conțin 83% apă, aducând organismului un aport de 61 kcal; conțin de asemenea:

• 1,14 g proteine;
• 0,52 g lipide;
• 14,66 g carbohidrați;
• 3 g fibre;
• 8,99 g zaharuri;

• 34 mg calciu;
• 0,31 mg fier;
• 17 mg magneziu;
• 34 mg fosfor;
• 312 mg potasiu;
• 3 mg sodiu;
• 0,14 zinc.

• 92,7 mg vitamina C;
• 25 µg folat;
• 87 UI vitamina A.

Sursa: USDA, Agenția pentru Agricultură a Statelor Unite ale Americii (3)

Alegere, depozitare și consum

Când cumpărați kiwi, alegeți fructele ferme, care nu prezintă pete sau lovituri. Pentru a testa dacă este copt, apăsați ușor fructul – dacă este moale, este copt. (4)

Kiwi poate fi depozitat la temperatura camerei (unde rezistă timp de câteva zile) sau în frigider (unde rezistă până la 4 săptămâni). Dacă fructul nu este încă suficient de copt, îl puteți pune într-o pungă de plastic, alături de o banană sau un măr, timp de 1-2 zile, fapt care va grăbi procesul de coacere. (5)

Pentru consum, coaja se poate curăța, fiind apoi tăiat în felii, sau se taie fructul în jumătate, iar cu o linguriță se scoate miezul.

Care sunt beneficiile consumului de kiwi?

O meta-analiză publicată în 2012, care a vizat studiil in-vitro și realizate pe animale și oameni în privința posibilelor efecte pozitive ale consumului de kiwi pentru sănătate a grupat principalele beneficii despre care se presupune că le-ar aduce acest fruct, alături de concluziile studiilor realizate până în prezent. Pentru niciunul dintre efecte dovezile științifice nu sunt solide, ci cel mult sugestive/promițătoare, bazate pe studii clinice și preclinice, ceea ce necesită studii suplimentare pentru tragerea unor concluzii ferme. Iată care sunt acestea: (1)

Acțiunea antioxidantă și antiinflamatorie

În contextul în care cercetările vizează tot mai mult studierea agenților cu acțiune antioxidantă și antiinflamatorie din alimentație, acest potențial a fost măsurat și în cazul kiwi-ului. Comparativ cu alte fructe (zmeura, căpșunile, portocalele sau prunele), kiwi are o capacitate antioxidantă mai mică, dar mult mai mare decât a unor fructe precum merele, perele sau grapefruit. Studiile privind rolul antiinflamator și antioxidant al acestui fruct sunt în mare parte preclinice (investigarea substanțelor din componența kiwi-ului) și foarte puține pe animale sau oameni. Rezultatele acestora sunt, conform meta-analizei menționate mai sus, sugestive și e nevoie de studii suplimentare, realizate pe  oameni, cu eșantioane mari (număr ridicat de participanți), pentru a se putea trage concluzii finale în această privință. (1)

Efectul asupra digestiei proteinelor

Un alt efect care a fost investigat în cadrul studiilor este cel legat de menținerea sănătății tractului gastrointestinal cu ajutorul consumului de kiwi. Studiile in-vitro au arătat că actinidina, substanța conținută de acest fruct, dizolvă proteinele, iar studiile realizate pe animale sugerează că actinidina ajută la digestia proteinelor la nivelul intestinelor. Deși promițătoare, și în acest caz este nevoie de studii suplimentare, riguroase, realizate și pe subiecți umani. (1), (2)

Efectul asupra constipației

Se presupune că un consum de kiwi ar putea ameliora constipația, datorită efectelor laxative. Nu există multe studii care să fi investigat impactul consumului de kiwi asupra funcției digestive. La o cautare în baza de date PubMed după termenii „kiwifruit constipation” sunt returnate mai puțin de 10 studii, dintre care majoritatea sunt realizate pe eșantioane mici, iar rezultatele nu merg toate în aceeași direcție. În concluzie, sunt necesare mai multe cercetări în acest sens.

Concluzia meta-analizei este că un consum de kiwi are potențial benefic pentru sănătate, iar cea mai puternice dovezi sunt deocamdată cele care privesc sănătatea tractului gastrointestinal, respectiv reducerea constipației. (1), (6)

Efecte despre care dovezile științifice nu sunt convingătoare

Beneficiile despre care se speculează că le-ar aduce consumul de kiwi, dar despre care studiile vizate de meta-analiza menționată mai sus nu au avut dovezi convingătoare sunt:

• sănătatea cardiovasculară;
• efectele asupra pielii (tratamentul arsurilor, tratamentul bolilor dermatologice);
• acțiunea antimicrobiană;
• acțiunea anticancerigenă. (1)

Posibile efecte adverse

Deși este un aliment cu numeroase calități nutriționale, consumat în exces sau de persoane cu o sensibilitate mai mare, poate avea și efecte mai puțin plăcute. 

Riscul de alergii

Odată cu consumul tot mai ridicat de kiwi din ultimele 2-3 decade s-a observat și o creștere a numărului de cazuri de alergii la acest fruct. Conform studiilor realizate în Franța, Finlanda și Suedia, kiwi se presupune că ar fi în topul 10 al surselor de alergii. Dar spre deosebire de alte alergii comune (cum e alergia la nuci), simptomele în cazul alergiei la kiwi sunt mult mai puțin severe. De obicei este vorba de o alergie la nivel oral, manifestată prin umflarea zonei și senzații de mâncărime. Uneori, pot apărea și reacții sistemice, mai ales la copii, precum anafilaxia, urticaria sau simptome gastrointestinale.

Totodată, în cadrul cercetărilor privind potențialul alergen al acestui fruct au fost identificați 11 constituenți care au fost înregistrați ca agenți alergeni în baza de date a Nomenclatorului Alergenilor, realizată de Organizația Mondială a Sănătății și Uniunea Internațională a Societăților Imunologice. Trebuie specificat faptul că nivelul acestor alergeni depinde de mai mulți factori: specie, nivelul de coacere al fructului, condițiile de depozitare. De asemenea, amploarea răspunsului alergen ține de diferențele culturale/etnice, vârstă și alte caracteristici clinice ale persoanelor care consumă kiwi. (1)

Iritații la nivelul gurii

La fel ca ananasul, kiwi conține cristale de oxalați de calciu, care în funcție de sensibilitatea fiecărei persoanei și de cantitatea consumată, poate produce iritații la nivelul gurii. (1)

Kiwi este o sursă bogată de vitamina C, acid folic, potasiu și fibre alimentare, având acțiune antioxidantă și antiinflamatoare.

Poate cauza alergii și produce iritații la nivelul gurii.