Merișoare Beneficii și riscuri, calorii, compoziția nutritivă

Merișoarele (Vaccinium macrocarpon) sunt fructe de pădure cu gust dulce-acrișor specific și cu numeroase efecte benefice asupra sănătății, efecte datorate conținutului de compuși fitochimici, vitamine și minerale, ce luptă împotriva inflamațiilor, stresului oxidativ, bolilor de diverse feluri, infecțiilor etc.

Alegere, depozitare și consum

Merișoarele sunt disponibile sub numeroase forme de consum, cum ar fi: proaspete, uscate (deshidratate), suc de merișoare, pudră, sirop concentrat, capsule.

Pot fi consumate ca atare, sub formă de sucuri, sosuri, dulcețuri, peste preparate dulci sau sărate, în cerealele pentru micul dejun, în produse de patiserie, preparate cu cereale, legume sau carne.

Alegeți merișoarele proaspete, cu o culoare intensă roșie, ferme la atingere. Cu cât sunt mai intense la culoare, cu atât conțin o cantitate mai mare de antocianine. Cele congelate pot fi depozitate la congelator pentru perioade mai lungi de timp. Dacă alegeți merișoare uscate (deshidratate), asigurați-vă că nu au adaos de zahăr. Din cauza gustului acrișor și astringent, merișoarele sunt rareori consumate crude, ca atare. De obicei se consumă sub formă de suc, amestecat cu alte tipuri de fructe. Se consumă și sub formă de sosuri, pudre sau extracte introduse în suplimente.

Compoziția nutritivă a merișoarelor

Merișoarele sunt alimente bogate în compuși bioactivi, cum ar fi:

• antocianine (pigmenți care dau culoare fructelor);
• flavonoli (pigmenți galbeni);
• proantocianidine (conferă efectul astringent al fructelor).

Sunt o sursă importantă de vitamina C, vitamina A, complexul de vitamine B, potasiu, etc. Ca principală sursă de carbohidrați sunt zaharurile (sucroză, glucoză, fructoză). Restul este dat de fibrele insolubile (pectină, celuloză, hemiceluloză). Conțin și fibre solubile, motiv pentru care consumul excesiv poate cauza diaree. 

Merișoarele conțin și compuși bioactivi și antioxidanți, mai ales flavonoizi. Majoritatea sunt concentrați în coajă și se reduc în urma preparării sucului din merișoare. Merișoarele conțin:

• quercitină;
• miricetină;
• peonidină;
• acid ursolic;
• proantocianidine tip-A. (2)

O porție de 100 g merișoare crude aduce un aport de 46 kcal. organismului, conține 87% apă și:

• 0,46 g proteine;
• 0,13 g lipide;
• 12 g carbohidrați;
• 3,6 g fibre;
• 4,3 g zaharuri;

• 8 mg calciu;
• 6 mg magneziu;
• 11 mg fosfor;
• 80 mg potasiu;

• 14 mg vitamina C;
• 1 µg  acid folic;
• 63 UI vitamina A;
• 1,32 mg vitamina E.

Sursa: USDA (Departamentul de Agricultură al Statelor Unite) (1)

În cazul fructelor deshidratate crește numărul de calorii/100 g produs, mai ales concentrația de zaharuri, și se reduce concentrația de vitamine și minerale în urma procesului de deshidratare.

Pigmenții care dau culoarea roșie merișoarelor sunt compușii fenolici, antocianinele în special, flavonolii, acidul elagic, acidul rosmarinic, acidul hipuric, quercitina, acidul clorogenic etc.

Beneficiile consumului de merișoare asupra sănătății

Tratarea infecțiilor tractului urinar cu ajutorul merișoarelor

Efectul este dat de proprietățile pH-ului acid ce induc efectul bacteriostatic. Infecțiile tractului urinar sunt cea mai comună formă de infecții bacteriene, mai ales în rândul femeilor. De cele mai multe ori sunt cauzate de bacteria intestinală Escherichia coli, ce se atașează de suprafața vezicii și tractului urinar. Merișoarele conțin un fitonutrient unic numit proantocianidina tip-A (din categoria taninurilor condensate) ce previne ca E. coli să se atașeze de celulele vezicii și tractului urinar, reducând riscul de apariție a infecțiilor urinare.

Acești fitonutrienți se reduc considerabil în urma procesării, fiind chiar nedectabili în unele produse. Suplimentele sunt de obicei îmbogățite cu acest nutrient, tocmai pentru a spori efectele benefice.(2)

Cercetările arată că pentru a beneficia însă de aceste efecte benefice este necesar un consum zilnic de 150 ml de suc din merișoare, ceea ce atrage după sine efecte adverse cauzate de consumul excesiv asupra funcției renale, precum și un aport prea ridicat de zaharuri concentrate. (3) Așa arată și o meta-analiză publicată în jurnalul Cochrane (2012), și anume că nu sunt dovezi suficiente care să arate că merișoarele consumate ca atare reduc riscul de infecții ale tractului urinar și vezicii urinare după un consum redus, nefiind indicată suplimentarea cu suc de merișoare pe termen lung. De asemenea, nici produsele tip suplimente nu sunt eficiente, deoarece în urma procesării, ingredientele active sunt eliminate. (4)

În același timp, o meta-analiză publicată în jurnalul Evidence based Medicine (2014) sugerează că aportul de merișoare are efecte benefice asupra sănătății sistemului renal, reducând riscul de infecții bacteriene, mai ales în rândul femeilor, în urma unui consum de minimum 2 porții de suc pe zi. Astfel, merișoarele ar putea avea efecte benefice asupra prevenirii infecțiilor urinare în funcție de toleranța organismului, de doză și de tipul formei sub care sunt administrate merișoarele, fiind indicat consumul în scop terapeutic la indicațiile și sub supraveghere medicală de specialitate. (5)

Beneficiile merișoarelor asupra bolilor cardiovasculare

Antioxidanții din merișoare pot avea efecte benefice asupra sănătății sistemului cardiovascular. Acești antioxidanți conțin antocianine, proantocianidine și quercitină. Astfel, consumul de merișoare ar putea ajuta la creșterea nivelului de HDL-colesterol (colesterol „bun”), scăderea nivelului de LDL-colesterol (colesterol „rău”), scăderea rigidității de la nivelul arterelor, scăderea presiunii sangvine, reducerea nivelului de homocisteină din sânge, scăzând astfel riscul inflamațiilor la nivelul vaselor de sânge. (2)

Polifenolii din merișoare pot reduce riscul de boli cardiovasculare prin prevenirea agregărilor plachetare pe vasele de sânge și reducerea presiunii sangvine prin intermediul mecanismelor anti-inflamatorii. Așa arată și un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition (2011), și anume că polifenolii din merișoare prezintă efecte benefice asupra funcției cardiace, reducând riscul de boli cardiovasculare. (6)

Efectul antidiabetic al merișoarelor

Merișoarele sunt fructe bogate în compuși fitochimici, inclusiv antocianine și alți flavonoizi ce pot reduce oxidarea lipidelor și glicozilarea proteinelor. Astfel, sucul de merișoare ar putea ajuta la reducerea efectelor adverse ale diabetului și îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate de această afecțiune.

În cadrul unui studiu clinic publicat în Journal of Food Science (2010) s-a arătat că aportul de merișoare poate susține controlul glicemic în cazul persoanelor cu diabet tip 2. Efectele sunt datorate quercitinei, proantocianidinelor, epicatechinelor și altor compuși fitochimici din merișoare. Consumul de merișoare proaspete și crude a dus la reglarea indicelui glicemic și răspunsul insulinic la diabetici, favorizând efectele benefice. (7)

Merișoarele pot susține sănătatea gastrointestinală

Merișoarele ar putea avea proprietăți antivirale împotriva afecțiunilor gastrointestinale, prevenind ca virusul să se atașeze de celulele sangvine și să infecteze gazda.

Studiile realizate de către Societatea Canadiană pentru Cercetarea Afecțiunilor Gastrointestinale au arătat că aportul unui pahar de suc de merișoare de două ori pe zi reduce riscul de dezvoltare a infecțiilor la nivel gastrointestinal. Mecanismele sunt de prevenire a adeziunii bacteriilor la pereții stomacului și la nivelul sângelui. Compușii din merișoare par să reducă progresul a trei lanțuri diferite de H. pylori la nivelul tubului digestiv, putând avea efect terapeutic în eradicarea sau reducerea florei de H. pylori la nivelul stomacului. Aceste efecte sunt date și de acțiunea antioxidantă a merișoarelor, fiind considerate fructele cu cea mai mare capacitate antioxidantă. Acestea întăresc bariera de protecție a organismului împotriva radicalilor liberi dăunători ce pot contribui la dezvoltarea a numeroase afecțiuni cronice, cum sunt cele de natură gastrointestinală.

Studiile în acest sens sunt realizate în laborator, iar lipsa studiilor clinice pe subiecți umani face imposibil de afirmat că merișoarele reduc riscul afecțiunilor gastrointestinale de natură infecțioasă. (10)

Posibilul efect anticancerigen al merișoarelor

Compușii fitochimici din fructele de merișor ar putea avea efecte anticancerigene, inhibând creșterea și dezvoltarea celulelor canceroase. Posibilele mecanisme chemopreventive de acțiune ale compușilor fitochimici din merișoare includ și apoptoza celulelor tumorale, reducerea activității ornitin-decarboxilazei, reducerea expresiei matricei metaloproteinazei asociate cu metastazele tumorale și activitățile antiinflamatorii (inhibarea ciclooxigenazei). Astfel, după cum arată și o meta-analiză publicată în Journal of Nutrition, merișoarele ar putea avea un rol chemopreventiv, protejând organismul de cancer. (8)

Un studiu publicat în jurnalul Oncotarget (2015) sugerează că proantocianidinele din merișoare au dus la inhibarea adenocarcinomului esofagian, reducând proliferarea celulelor canceroase și ducând la distrugerea celulelor tumorale deja existente. Cu toate acestea, din cauza insuficienței studiilor clinice realizate în acest scop, nu se poate afirma cu certitudine că merișoarele reduc riscul unei persoane de a dezvolta cancer. (9)

Merișoarele și sănătatea vederii

Merișoarele au numeroase proprietăți biologice, inclusiv antioxidante, anticancerigene, cardioprotectoare, datorită conținutului ridicat de compuși fenolici. Sucul de merișoare ar putea avea un efect benefic și asupra celulelor epiteliale pigmentare retiniene umane expuse la lumină albastră, efecte ce favorizează apariția degenerării maculare cauzate de vârstă.

După cum arată și un studiu de actualitate publicat în jurnalul Pharmaceutical biology (2017), taninurile condensate din merișoare reduc nivelul radicalilor liberi dăunători, conferind protecție celulelor epiteliale retiniene, limitând și încetinind progresul degenerării maculare. (11)

Efectele merișoarelor asupra afecțiunilor stomatologice

Merișoarele abundă în flavonoizi ce au acțiune antimicrobiană, antioxidantă și proprietăți antiinflamatorii. Cercetările arată că anumiți compuși din merișoare ar putea reduce bolile și ar favoriza tratamentul afecțiunilor periodontale sau a bolilor inflamatorii stomatologice. Posibilele mecanisme de acțiune ale proantocianidinelor din merișoare includ inhibarea enzimelor proteolitice bacteriene, răspunsul inflamator al gazdei, activarea și diferențierea osteoclastelor.

Majoritatea studiilor au fost realizate in vitro, fiind necesare studii clinice in vivo pe subiecți umani pentru a putea garanta efectele benefice ale merișoarelor asupra afecțiunilor de natură stomatologică, pentru prevenirea și eficientizarea tratamentului lor. (12)

Efecte adverse ale consumului de merișoare

Consumate moderat, merișoarele și produsele din merișoare nu produc efecte adverse. Consumul excesiv poate cauza diaree și poate crește riscul de pietre la rinichi.

Merișoarele pot conține oxalați, substanțe ce duc la formarea pietrelor renale, însă concentrația este destul de redusă. Cunoscute și sub numele de litiază renală, pietrele la rinichi se formează când mineralele din urină sunt în concentrație ridicată, fiind o boală ce cauzează dureri. Majoritatea pietrelor sunt formate din oxalat de calciu. Compușii din merișoare pot crește excreția de oxalați urinari, ceea ce poate facilita formarea pietrelor la rinichi.

Merișoarele pot interacționa cu medicamentele anticoagulante, cum e warfarina.

Merișoarele conțin vitaminele E și K, fiind surse excelente de fibre alimentare și vitamina C.
Utile pentru prevenirea infecțiilor tractului urinar.
Merișoarele conțin o substanță care acoperă pereții rinichilor, vezicii urinare și tubului conector, împiedicând acumularea de bacterii în tesuturi.
Au beneficii cardioprotectoare și anticancerigene.

Cea mai mare parte a caloriilor furnizate de merișoare provine din zaharuri.
Consumate în exces, pot duce la formarea pietrelor la rinichi.