Untură de porc Beneficii și riscuri, calorii, compoziția nutritivă

În ultimul timp, untura pare să dispară complet din bucătării. Până la începutul anilor 1900, untura era o opțiune de gătit pentru majoritatea indivizilor, fiind folosită la prăjit sau copt și reprezentând o alternativă la unt și alte grăsimi. Este percepută ca un tip de grăsime nesănătoasă.

Beneficii

Sursă bună de grăsimi

Untura reprezintă, de obicei, 40% grăsimi saturate, 50% grăsimi mononesaturate și 10% grăsimi polinesaturate. Procentul de grăsimi saturate din untură ajută la descompunerea lentă a grăsimii, reducând riscul de inflamație în organism.

Pe de altă parte, grăsimile care se descompun ușor - grăsimile oxidate – provoacă radicali liberi care, mai apoi, duc la deteriorarea celulelor. În timp ce, în mod inevitabil avem unii radicali liberi în corpul nostru, ar trebui să reducem aceste molecule dăunătoare pentru a proteja sănătatea și a reduce inflamația.

Susține sănătatea inimii

Un mit frecvent întâlnit este că untura este o grăsime animală și este bogată în grăsimi saturate și colesterol, motiv pentru care ar putea crește riscul de boli de inimă. Acest mit omniprezent nu este susținut de dovezi științifice. Untura face parte dintr-o alimentație sănătoasă și, atunci când este consumată cu moderație, nu crește riscul de infarct sau alte afecțiuni cardiovasculare.

O analiză la care au participat 300.000 de oameni publicată în American Journal of Clinical Nutrition arată că nu există dovezi că aportul saturat de grăsimi crește riscul de boli de inimă (1)

S-a demonstrat că o dietă cu conținut scăzut de grăsimi crește trigliceridele, ceea ce este un factor de risc pentru bolile de inimă (2)

Women’s Health Initiative a studiat 50.000 de femei aflate la postmenopauză care au urmat, fie o dietă scăzută în grăsimi, fie au continuat să urmeze dieta obișnuită. După opt ani, nu a existat nicio diferență în ceea ce privește bolile de inimă. (3)

Untura este bogată în vitamina D

Untura este a doua cea mai mare sursă alimentară de vitamina D, după uleiul de ficat de cod. O lingură de untură conține 1.000 UI de vitamina D. De asemenea, vitamina D este o vitamină solubilă în grăsimi, deci necesită acizi grași - inclusiv acizi grași saturați - să fie absorbiți și utilizați în organism.

Untura este o sursă sănătoasă de colesterol

Untura se situează pe locul 18 în alimentele cele mai bogate în colesterol. Nivelurile de colesterol cresc în perioadele de stres sau când este prezentă inflamația. Studiile arată că aportul de alimente bogate în colesterol nu are o relație cauză-efect cu nivelul de colesterol din sânge. Acest lucru se explică prin faptul că organismul produce colesterolul de care are nevoie. Aportul de colesterolul prin grăsimi de bună calitate susține gestionarea inflamației și producerea de hormoni.

De fapt, numeroase studii asociază nivelurile scăzute ale colesterolului din sânge cu:

• Un risc mai mare de mortalitate (4)
• Un risc mai mare de depresie (5)
• Un risc mai mare de a comite infracțiuni violente și sinucidere (6)
• Un risc mai mare de demență și boala Alzheimer (7)

Untura este mai sănătoasă decât untul

Untura, deși este produsă din grăsime de porc conține așa-numitele grăsimi sănătoase cunoscute drept grăsimi mononesaturate, care au rolul de reduce nivelul de colesterol LDL. În timp ce untura este alcătuită din 50% grăsimi mononesaturate, conținutul untului este de doar 32%.

În timp ce untura pură nu conține grăsimi trans, trebuie să acorzi atenție variantelor comercializate și să citești informațiile nutriționale de pe eticheta produsului.

Riscuri

După cum am menționat anterior, untura comercială trece prin procesul de hidrogenare, care creează grăsimi trans artificiale și care provoacă efecte negative în organism. Grăsimea trans poate crește riscul unei boli de inimă, atac de cord și accident vascular cerebral. În plus, grăsimea trans poate ridica nivelul de colesterol LDL, provocând inflamații și ducând la întărirea arterelor. Mai mult, grăsimile trans pot îngreuna comunicarea celulelor din corp, ceea ce duce la afectarea funcțiilor sistemului nervos.