Importanţa vitaminelor pentru organism

©

Autor:

Importanţa vitaminelor pentru organism

În fiecare zi organismul își regenerează celulele și transmite semnale pentru ca organele să lucreze ca un tot unitar. Necesitățile metabolice ale organismului sunt dependente de cantitatea de vitamine (molecule organice mici) regăsită în alimentație, astfel o dietă echilibrată trebuie să asigure cele 13 vitamine esențiale.

Afecțiunile determinate de cantitatea insuficientă de vitamine din organism se numesc hipovitaminoze (sau avitaminoze dacă lipsa este totală), iar cele determinate de cantitatea prea mare - hipervitaminoze. Majoritatea vitaminelor interacționează între ele, astfel, deficitul uneia dintre ele produce probleme în lanț.  [6]

 

Clasificarea vitaminelor

Există două categorii de vitamine:

  • vitaminele liposolubile (solubile în grăsimi) - A, D, E, K - se găsesc în alimentele care conțin grăsimi: fructe uleioase, cereale, unt, lapte, smântână, uleiuri; ele se absorb la nivel intestinal în prezența bilei (substanță emulsionantă), circulă în sânge legate de proteine și sunt stocate în ficat și în țesutul adipos din organism;
  • vitaminele hidrosolubile (solubile în apă) - grupul vitaminelor B și vitamina C - sunt asimilate foarte ușor de organism, fiind absorbite direct în sânge odată cu digestia alimentelor, dar nu sunt stocate; se absorb într-o cantitate mult mai mică în intestin și se elimină cu precădere prin urină; vitamina B12 este singura excepție - poate fi stocată în ficat. [1], [6]

 

Rolul vitaminelor

Vitaminele liposolubile

Vitamina A (retinolul, retinalul și acidul retinoic fac parte din familia retinoizilor și sunt forma acitvă a vitaminei A în organism) este cunoscută în special pentru rolul pe care îl are în menținerea acuității vizuale și asta pentru că este elementul esențial al rodopsinei (proteina care absoarbe lumina ajunsă pe retină și care ajută ochiul să se adapteze la întuneric). De asemenea, ajută pielea și țesuturile să se regenereze și scade riscul apariției cancerului de prostată sau de plămâni. Joacă un rol important în dezvoltarea țesutului osos și ajută sistemul imunitar.


Vitamina A se găsește în alimente sub două forme:

  • carotenoizi (produse de origine vegetală): morcovi, cartofi dulci, dovleac, spanac;
  • retinoizi (produse de origine animală): carne de vită, ouă, pește, brânzeturi.

Carența de vitamina A duce la aparitia keratozei oculare si epidermice, xeroftalmiei, hiperkeratozei foliculare.  [3], [5], [1]

 

Vitamina D (calciferol) este importantă pentru rolul antirahitic pe care îl are. Se produce în organism după expunerea la soare și menține valorile normale de calciu și fosfor din sânge, care, la rândul lor, ajută la mineralizarea oaselor și a dinților. Carența de vitamina D la copilul aflat în creștere duce la rahitism, iar la adult duce la osteomalacie.  [1],  [3], [5]

 

Vitamina E (tocoferol) este un puternic antioxidant, neutralizând moleculele instabile din organism. Ajută sistemul imunitar, participând la formarea celulelor roșii din sânge. Dieta bogată în vitamina E previne apariția bolii Alzheimer.

Vitamina E se găsește în uleiuri, germeni de grâu, cereale, nuci și în plante verzi (salată, spanac, varză). Este depozitată în ficat, țesut adipos, rinichi, inimă și mușchi, iar excesul este eliminat prin fecale și mai puțin prin urină.

Carența ei, deși rară, poate duce la anemie.  [3], [5], [1]

 

Vitamina K (filochinonul) ajută la coagularea sângelui, intervenind în sinteza hepatică a protrombinei. Unele studii au demonstrat importanța ei în prevenirea fracturilor osoase. [4]

Se găsește în spanac, varză, conopidă, salată, mărar. De asemenea, este sintetizată de bacteriile saprofite din intestinul uman.

Carența sa, foarte răspândită, provoacă hemoragii cu localizare multiplă.  [3], [5], [1]

Vitaminele hidrosolubile

Vitamina B1 (tiamina) ajută celulele organismului să transforme alimentele ingerate în energie, astfel joacă rol de coenzimă în metabolismul carbohidraților.

Se găsește în cantitate mare în vegetale (germeni de cereale, leguminoase), dar și în cotletul de porc, laptele de soia, pepenele verde. Odată cu prepararea termică se pierde o cantitate considerabilă de vitamina B1; se absoarbe la nivelul intestinului subțire, dar nu se depozitează în organism, eliminându-se la nivel renal. Tiamina este sintetizată în organismul uman numai de bacteriile saprofite din flora intestinală.
 

Carența de vitamina B1 produce în general o scădere a capacității de memorare și concentrare, ducând până la iritabilitate sau chiar depresie. Sindromul Beri-Beri este tipic pentru această carență și se caracterizează prin astenie, cefalee, nevrită periferică și demineralizarea sistemului nervos central. [3], [5], [1]

 

Vitamina B2 (riboflavina) lucrează împreună cu restul vitaminelor B, ajutând țesuturile să crească și să se regenereze; are rol în toate tipurile de metabolism (lipidic, proteic și glucidic).

Se găsește în lactate (lapte, brânză, iaurt), în legume verzi și cereale. Prin fierbere se pierd 20-30% din nutrienți.

Carența de vitamina B2 duce la scăderea sintezei proteice din organism cu apariția leziunilor cutanate (cheilită, dermatită seboreică). [3], [5], [1]

 

Vitamina B3 (niacina/vitamina PP/nicotinamida) menține pielea sănătoasă și are de asemenea un efect de scădere a colesterolului. Se găsește în carnea de pasăre, pește, vegetale (cereale, ciuperci, cartofi, varză, lămâi, curmale, smochine). Carența ei produce o boală a sistemului digestiv și nervos care se numește pelagră.  [3], [5], [1]

 

Vitamina B5 (acid pantotenic) are un rol important în formarea lipidelor, hormonilor steroizi, neurotransmițătorilor și hemoglobinei. Se găsește în carnea de pui, ou, lapte, cereale integrale, broccoli, ciuperci, avocado, tomate, fructe uscate.

Carențade vitamina B5, deși foarte rară, produce hipoglicemie, anemie, tulburări gastrointestinale, astenie, tulburări de somn.  [3], [5], [1]

 

Vitamina B6 (piridoxina) ajută în prevenirea bolilor cardiace. De asemenea, are rol în formarea serotoninei, un hormon important pentru somn și apetit și influențează abilitățile cognitive și funcția imunitară.

Se găsește în carne, legume, soia, cartofi, banane.  

Carența ei este foarte rară și se manifestă prin tulburări de somn și tulburări digestive. [3], [5], [1]

 

Vitamina B8 (biotina, vitamina H) este esențială pentru metabolismul proteinelor, lipidelor și al carbohidraților, ajutând la sinteza glucozei. Se găsește în carne, cereale (în special orez), pește, gălbenuș de ou, soia. Este sintetizată în cantitate mare de flora bacteriană saprofită din intestin.

Carența ei duce la greață, astenie, depresie, dar apare destul de rar.  [3], [5], [1]

 

Vitamina B9  (folat/acid folic) este extrem de importantă pentru femeile care își doresc să rămână însărcinate. Are rol în producerea ADN-ului care controlează funcția celulei și creșterea țesutului; în cantități suficiente, previne malformațiile congenitale cum ar fi spina bifida.

Se găsește în spanac, bame, sparanghel, broccoli, mazăre, suc de portocale, suc de roșii.

Carența de folat duce la anemie megaloblastică, stomatită, glosită. [3], [5], [1]

 

Vitamina B12 (ciancobalamina) reduce riscul de boli de inimă, protejează celulele nervoase și ajută la formarea de noi celule. Are activitate hematopoietică.

Se găsește în carne, lapte, brânzeturi, ouă, cereale, lapte de soia.

Carența ei produce anemie megaloblastică sau pernicioasă prin alterarea activității hematopoietice. [3], [5], [1]

 

Vitamina C (acid ascorbic) este un antioxidant care ajută sistemul imunitar, protejând celulele organismului. Are rol în formarea colagenului, fiind astfel importantă în vindecarea rănilor.

Se găsește în fructe și în sucurile lor (în special în citrice), căpșune, roșii, pătrunjel, spanac.

Carența vitaminei C determină scorbut, impetigo, echimoze și hemoragii.  [3], [5], [1]

 

Concluzie

Organismul are nevoie de vitamine pentru a rămâne sănătos și a funcționa normal și asta pentru că ele au multiple roluri biochimice, participând la reacțiile metabolismului (glucidic, proteic și lipidic). Corpul uman se regenerează zilnic, având nevoie de "materie primă" (nutrienți) ; dieta echilibrată este cheia pentru aportul suficient de vitamine, deci implicit pentru o viață sănătoasă.

Deși importanța vitaminelor pentru organismul uman este de necontestat, trebuie luat în considerare faptul că „mai mult” nu înseamnă neapărat „mai bine”. Așa cum hipovitaminozele fac rău organismului, la fel fac și hipervitaminozele, dozele prea mari devenind toxice. Suplimentele alimentare pe bază de vitamine trebuie luate numai la recomandarea medicului și în doza prescrisă de acesta. [1], [2], [6]


Data actualizare: 21-04-2015 | creare: 21-04-2015 | Vizite: 17158
Bibliografie
[1] Vitamins, link: https://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/002399.htm
[2] The Importance Of Vitamins To Your Body, link: https://www.healthguidance.org/entry/4588/1/The-Importance-Of-Vitamins-To-Your-Body.html
[3] Dicționar medical ilustrat, Editura Litera, 2013, vol.12-pag 332-335
[4] Vitamin K to prevent fractures in older women , link: https://www.journalslibrary.nihr.ac.uk/__data/assets/pdf_file/0004/65263/FullReport-hta13450.pdf
[5] Listing of vitamins, link: https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/listing_of_vitamins
[6] Vitamins and Minerals.Are You Getting What You Need?, link: https://www.helpguide.org/harvard/vitamins-and-minerals.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Vitamine pentru un păr sănătos
  • Vitaminele îngrașă?
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum