Vitamina D – Calciferol

Vitamina D – Calciferol

Vitamina D, cunoscută și sub denumirea de calciferol, este o vitamina liposolubilă cu rol metabolic major în organism, în special în homeostazia fosfo-calcică și procesele de mineralizare osoasă. În ultimii ani, studiul efectelor acestei vitamine asupra sănătății organismului a luat amploare, fiind identificate numeroase aspecte ale rolului acesteia atât în prevenția patologiilor cronice, dar și în etiologia unor boli neurologice grave. (1), (2)

Pentru a-și îndeplini funcțiile fiziologice în organism, vitamina D necesită parcurgerea unor etape până la forma sa activă din punct de vedere biologic. Precursorii sintetizați la nivel cutanat sub acțiunea razelor ultraviolete UV-B, dar și cei aduși în corp prin aport alimentar, suferă 2 procese consecutive de hidroxilare:

  • Hidroxilarea la nivel hepatic, cu obținerea principalului metabolit circulant, calcidiolul sau 25-hidroxi-vitamina D, care reflectă gradul de repleție sau depleție al organismului în vitamina D.
  • Hidroxilarea care are sediul la nivel renal, rezultând 2 metaboliți principali: 1, 25-dihidroxi-vitamina D (calcitriol, forma biologic activă, care participă în special la procesele homeostatice ale calciului și fosforului) și 24, 25-dihidroxi-vitamina D (reflectă rezervele organismului în această vitamină). (3)

Rolul și importanța vitaminei D

Funcțiile vitaminei D în organism

Acțiunea clasică a vitaminei D, cea de hormon, constituie un rol esențial la nivelul metabolismul osos și al sănătății musculo-scheletale.

Vitamina D asigură absorbția calciului și a fosforului la nivel intestinal, stimulează diferențierea osteoclastelor (celule cu rol în remanierea ososasă) și realizează mobilizarea depozitelor calcice osoase cu scopul mineralizării matricii osoase. (3)

Acțiunea vitaminei D asupra creșterii scheletale este secundară intervenției în procesului de mineralizare osoasă.

La nivelul rinichilor, calciferolul contribuie la reglarea echilibrului fosfo-calcic prin creșterea reabsorbției calciului și a fosforului, reducând astfel eliminarea acestor minerale pe cale urinară. (3)

Metabolitul activ al vitamine D, 1,25- dihidroxi-calciferol, este implicat în reglarea directă și/sau indirectă a 100 până la 1,250 gene. (2)

De asemenea, la nivel muscular, calciferolul stimulează sinteza proteinelor contractile, asigurând menținerea unui tonus muscular normal și a forței de contracție a musculaturii la un nivel optim, direct proporționale cu aportul.

Vitamina D mai intervine în organism și prin reglarea sintezei și a excreției de parathormon la nivelul glandelor paratiroide, îndeplinind funcții biochimice și în cadrul metabolismului celular (ciclul acizilor tricarboxilici, cu rol în producerea de energie). (3)

Vitamina D și scleroza multiplă

Cercetările recente sugerează faptul că, aportul adecvat de vitamina D, comparativ cu insuficiența și excesul, ar putea manifesta efecte protective împotriva apariției sclerozei multiple (prevenție primară) și în prevenirea progresiei la pacienții diagnosticați cu această afecțiune (prevenție secundară).
Lucrarea a fost publicată în jurnalul științific Neurology. (4)

Vitamina D și cancerul

O serie de studii epidemiologice au analizat posibilitatea unei relații între aportul de vitamina D sau nivelul ei plasmatic și reducerea riscului specific de a dezvolta cancer: colorectal, mamar, de prostată și cancer pancreatic.

Dacă se iau în calcul și studiile clinice desfășurate cu scopul aprecierii acestei relații, rezultatele sunt neconclusive. Un studiu clinic randomizat (2015) publicat în The New Eangland Journal of Medicine a sugerat că suplimentarea zilnică cu 1000 UI (25 micrograme) vitamina D și 1200 miligrame de calciu nu a redus semnificativ recurența cancerului colorectal în rândul celor 2259 participanți. (5), (7)

Efectele protective ale vitaminei D împotriva cancerului mamar, administrată alături de suplimentele de calciu, au fost dovedite în principal în studiile preclinice, realizate pe modele animale. (6)

Vitamina D și funcția imună

Se consideră că o combinație între predispoziția genetică, factorii de risc epidemiologici și cei ambientali contribue la apariția afecțiunilor autoimune; printre acești factori se regăsesc și suficiența sau deficiența vitaminei D. (8)

Cel mai frecvent, carența în calcitriol este asociată cu patologii precum diabetul zaharat tip 1 autoimun, scleroza multiplă, lupusul sistematic eritematos, artrita reumatoidă și bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică).

O meta-analiză care a analizat datele colectate în ultimii 40 de ani de cercetare, a reunit informații din 219 de studii publicate, sugerând un potențial efect pozitiv al vitaminei D în prevenția patologiei autoimune. Sunt necesare și studii clinice randomizate, care prezintă un grad crescut de evidență, utile conceperii recomandărilor nutriționale pentru asigurarea necesarului optim zilnic al vitaminei D în organism pentru menținerea sănătății. (9)

Sursele de vitamina D

Sursele de vitamina D

Vitamina D nu este foarte răspândită în natură, fapt care o face atât de esențială pentru organismul uman. Deși unii specialiști menționează expunerea la soare ca sursă principală pentru acoperirea nevoilor nutriționale de vitamina D, recomandând mai exact expunerea tegumentelor (a feței, brațelor, picioarelor) circa 10 – 30 minute,de circa 2 ori pe săptămână și fără a utiliza protecție solară, este prudent ca aportul acestei vitamine să fie asigurat din dietă sau suplimente, pentru a evita efectele negative ale radiațiilor solare.

În acest moment, atât problematica expunerii inadecvate și prelungite la razele ultraviolete, dar și deficitul de vitamina D în rândul populației, reprezintă două aspecte de o importanță majoră în ceea ce privește sănătatea publică. Însă, în lipsa unor dovezi incontestabile care să determine dacă sinteza vitaminei D sub influența razelor UV-B este sau nu implicată în creșterea riscului cancerului de piele, aportul dietetic al acestei vitamine, dar și suplimentarea sa orală constituie metoda cea mai sigură pentru asigurarea unui status nutrițional optim. (10), (11)

Sursele dietetice de vitamina D

Aliment Porție Vitamina D (UI) Vitamina D (mcg)
Ulei din ficat de cod 1 lingură = 13.5 g 1360
34
Somon, conservă, cântărit fără lichid 85 g
465 11,62
Macrou 85 g
211 5,37
Ton în conservă, în suc propriu, cântărit fără lichid 85 g
154 3,85
Lapte integral, fortificat cu vitamina D 225 ml
98 2,45
Sardine în conservă, în ulei, cântărită fără lichid 2 sardine = 24 g
1 conservă = 92 g
46
178
1,15
4,45
Ficat de vită, fiert 85 g
42 1,05
Ou, mediu 50 g
44 1,1

Sursa: United States Department of Agriculture

Necesarul de vitamina D

Necesarul de vitamina D

Vitamina D se găsește sub două forme:

  • ergocalciferol sau vitamina D2, în produsele de origine vegetală (ciuperci și drojdii comestibile);
  • calciferol sau vitamina D3, în produsele de origine animală sau sintetizată de om la nivel cutanat.

În doze mici, vitamina D2 și D3 sunt similare, însă, raportate la cantități mai mari, vitamina D2 este mai puțin eficientă comparativ cu vitamina D3. (10)

90% din necesarul zilnic de vitamina D poate fi asigurat prin sinteza endogenă de vitamina D în urma expunerii la radiațiile ultraviolete cu lungime de undă cuprinsă între 290 și 315 nanometri, de tip UV-B.(1)

Copiii și tinerii adulți care petrec perioade relativ scurte afară, în aer liber, de circa 2 – 3 ore pe săptămână utilizând în mod corespunzător metode de protecție împotriva radiațiilor ultraviolete, de regulă își asigură un aport adecvat al acestei vitamine, în condițiile unei diete echilibrate care conține de asemenea surse alimentare de vitamina D. (2)

Deși cremele de protecție solară reduc sinteza vitaminei D prin mecanismul de blocare al radiațiilor ultraviolete, tegumentul reușește să producă precursorii de vitamina D care vor fi ulterior transformați în forma biologic activă.

Citiți pe larg despre subiect, protecția solară și sinteza cutanată a vitaminei D, în articol.


În perioada în care radiațiile solare de tip UV-B sunt reduse (în România această perioadă este reprezentată de lunile care includ în denumire litera „r”: ianuarie, februarie, martie, aprilie, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie), este recomandat aportul a circa 15 micrograme (600 UI) zilnic, în cazul unei persoane adulte.


În funcție de situația fiziologică din decursul vieții, au fost identificate 3 categorii speciale, cu risc crescut pentru a dezvolta deficiență de vitamina D, care necesită un aport individualizat al acestei vitamine:

  • din cauza ritmului de creștere alert, sugarii și copiii mici necesită un aport zilnic adecvat de vitmina D între 400 – 1000 UI (10 – 25 micrograme) între 0-6 luni, 400 – 1500 UI (10 – 38 micrograme) între 6 – 12 luni, respectiv 600 – 2500 UI (15 – 63 micrograme) în perioada 1 – 3 ani;

  • vârstnicii peste 70 de ani au de asemenea nevoi nutriționale crescute în ceea ce privește aportul de vitamina D din cauza alterării sintezei cutanate a precursorilor vitaminei, a diminuării intervalului de expunere la soare din pricina mobilității reduse și a altor consecințe ale procesului fiziologic sau patologic de îmbătrânire, cum este de exemplu reducerea elasticității pielii. (3)


Î
n aceste condiții, realizarea unui aport dietetic optim al vitaminei D, dar și suplimentarea conform indicațiilor specialistului, sunt esențiale pentru menținerea sănătății osoase și pentru a beneficia de efectele protective ale vitaminei „soarelui”.(10), (12)

Necesarul zilnic de vitamina D

Vârstă Sex feminin/ masculin
Sarcină/ lactație
0 – 12 luni 400 UI*(10 mcg**)  
1 – 13 ani 600 UI (15 mcg)
14 – 18 ani 600 UI (15 mcg) 600 UI (15 mcg)
19 – 50 ani 600 UI (15 mcg) 600 UI (15 mcg)
51 – 70 ani 600 UI (15 mcg)  
71+ ani 800 UI (20 mcg)  
* UI, Unități Internaționale
** mcg, micrograme

Sursa: Institute of Medicine

Având în vedere acțiunea sinergică dintre vitamina D și calciu în cadrul procesului de mineralizare osoasă, recomandările în ceea ce privește aportul de vitamina D sunt frecvent însoțite de indicațiile pentru doza zilnică de calciu, pentru sănătatea scheletală.

Necesarul zilnic de calciu

Vârstă Sex masculin (mg/zi) Sex feminin (mg/zi) Sarcină/ Lactație (mg/ zi)
0 – 6 luni 200 200  
6 – 12 luni 260 260  

1 – 3 ani
700 700  
4 - 8 ani
1000 1000  
9 – 13 ani 1300 1300  
14 – 18 ani 1300 1300 1300
19 – 30 ani 1000 1000 1000
31 – 50 ani 1000 1000  
51 – 70 ani 1000 1200  
71 + ani 1200 1200  

Sursa: Institute of Medicine

Pentru a aprecia statusul vitaminei D în organism se utilizează frecvent dozarea plasmatică a 25-hidroxi- vitaminei D, care reflectă cantitatea de vitamina D sintetizată la nivel cutanat și cea adusă în organism prin aport dietetic sau în urma utilizării suplimentelor vitaminice.

Deși forma activă 1, 25- dihidroxi- vitamina D reprezintă importanță biologică, dozarea acesteia nu constituie un indicator fidel al statusului vtaminei D, concentrația sa fiind influențată de parathormon, calciul și fosforul circulant, având timp de înjumătățire (perioada de timp în care concentrația plasmatică se reduce la jumătate) comparativ cu 25- hidroxi-calciferol care are un timp de înjumătățire de 15 zile. (11)

Concentrațiile serice ale 25- hidroxi- vitamina D și statusul nutrițional

Concentrații 25 (OH)D
nmol/L*
Concentrații 25 (OH)D
ng/ mL**
Status nutrițional
< 30 < 12 Deficiență de vitamina D
30 - 49 12 - 19
Status inadecvat corespunzător unui risc pentru sănătatea osoasă și generală a individului
50 - 125 20 - 50 20 - 50
> 125 > 50 Potențiale efecte toxice ale excesului de vitamina D, în mod particular dacă sunt depășite valorile >150 nmol/L sau > 60 ng/mL
* nanomoli/ litru
** nanograme/ mililitru

Sursa: National Institutes of Health

Carența de vitamina D

Carența de vitamina D Sunt însă situații particulare cum este cazul nou-născuților și sugarilor, copiilor, în special în lunile reci ale anului, al bătrânilor, femeilor însărcinate sau care alăptează, al afecțiunilor însoțite de malabsorbție (boala celiacă, fibroza chistică, malnutriția proteo-calorică etc.), care predispun organismul la apariția carenței vitaminei D prin deficit de aport, nevoi care depășesc aportul și rezervele organismului și/ sau pierderi consecutive unor condiții patologice. 

Persoane cu risc crescut pentru deficit de vitamina D:
  • femeile însărcinate sau cele care alăptează, cauzat în general de dezechilibrul între necesitățile crescute ale organismului matern, respectiv ale micuțului;
  • sugarii și copii mici, cu vârsta mai mică de doi ani, determinat de necesitățile nutriționale crescute pentru a asigura o creștere și mineralizare osoasă optimă;
  • persoanele vârstnice, în vârstă de 65 de ani și peste, din cauza mobilității reduse și a expunerii insuficiente la soare, dar și a reducerii aportului alimentar consecutiv anorexiei fiziologice, ca parte a procesului normal de îmbătrânire și a suplimentării deficitare cu vitamina D;
  • persoanele care prezintă o culoare mai închisă a tenului, în mod natural sau consecutivă procesului de bronzare;
  • persoanele care prezintă contraindicații pentru expunerea la soare sau prezintă condiții care fac dificilă realizarea ei: unele persoanele cu afecțiuni dermatologice (alergii solare, de exemplu), indivizii imobilizați la pat etc.

Principalele manifestări ale carenței vitaminei D în organism sunt reprezentate de:


Alte efecte secundare ale deficitului vitaminei D pot să apară, ca urmare a funcțiilor multiple de la nivelul metabolismelor organismului care pot fi afectate; acestea pot fi prezente la un moment dat în decursul vieții.

De exemplu, un studiu (2016) publicat în jurnalul științific JAMA Neurology sugerează o asociere puternică între deficitul matern de vitamina D în cursul sarcinii și creșterea riscului pentru scleroză multiplă la copii (riscul la vârsta adultă de a dezvolta scleroză multiplă a fost cu 90% mai mare în rândul participanților care au provenit din mame carențiate în vitamina D în perioada gestațională – nivelul plasmatic al 25-hidroxi-vitaminei D a prezentat valori sub 12.02 nanograme/ mililitru).
La studiu au participat 193 de persoane diagnosticate cu scleroză multiplă, respectiv 326 de participanți în grupul de control pentru compararea rezultatelor. (13)
Citește mai multe informații despre acest subiect în articol.


Alte simptome sociate deficitului de vitamina D sunt reprezentate de:

  • constipație;
  • fragilitate osoasă;
  • slăbiciune musculară;
  • calculi renali;
  • iritabilitate;
  • retard staturo-ponderal.
     

Hipervitaminoza D

Hipervitaminoza D

Hipervitaminoza D reprezintă o condiție patologică determinată de excesul de vitamina D și de efectele toxice asociate acumulării acesteia în organism.


Este puțin probabil ca hipervitaminoza D să apară în urma aportului exclusiv alimentar și/ sau a sintezei cutanate consecutive expunerii la radiațiile ultraviolete. Cantitățile relativ mici de vitamina D din alimente și mecanismul adaptativ de la nivelul pielii (în cazul expunerii excesive la razele solare sunt generați metaboliți inactivi din punct de vedere biologic pornind de la provitamina D, 7- dehidrocolesterol și colecalciferol) protejează în mod natural organismul de un potențial exces de vitamina D. (14)

Utilizarea cronică nejustificată și/ sau necorespunzătoare a suplimentelor orale de vitamina D reprezintă principala cauză a hipervitaminozei D.

Food  and Nutrition Board of The Institute of Medicine a stabilit în acest scop un nivel maxim tolerabil pentru vitamina D, dar și pentru calciu, aceste două microelemente nutriționale fiind frecvent asociate pentru îmbunătățirea funcției musculo-scheletale.

Nivelul maxim tolerabil de vitamina D

Vârstă Femei/ bărbați Sarcină/ Lactație
0 – 6 luni 1000 UI (25 mcg)  
7 – 12 luni 1500 UI (38 mcg)  
1 – 3 ani 2500 UI (63 mcg)  
4 – 8  ani 3000 UI (75 mcg)  
9 + ani 4000 UI (100 mcg) 4000 UI (100 mcg)

Sursa: Institute of Medicine

Nivelul maxim tolerabil de calciu

Vârstă Femei/ bărbați Sarcină/ Lactație
0 – 6 luni 1000 miligrame  
7 – 12 luni 1500 miligrame  
1 – 8 ani 2500 miligrame  
9 – 13 ani 3000 miligrame  
14 – 18 ani 3000 miligrame 3000 miligrame
19 – 50 ani 2500 miligrame 2500 miligrame
51 + ani
2000 miligrame  

Sursa: Institute of Medicine

Tot potrivit Food and Nutrition Board, concentrațiile serice ale 25-hidroxi-vitaminei D care depășesc 125 – 150 nanomoli/litru (40 – 60 nanograme/mililitru) se pot asocia cu efecte adverse de toxicitate. Astfel de concentrații pot fi obținute în urma administrării zilnice, o perioadă îndelungată, a 5000 UI (125 micrograme) de vitamina D.

Printre principalele manifestări ale hipervitaminozei D se regăsesc:
  • hipercalcemia (creșterea concentrațiilor serice ale calciului peste limitele considerate normale: 10,5 miligrame/ decilitru);
  • constipația, inapetența, vărsături, deshidratare și alte tulburări hidroelectrolitice;
  • poliurie (urinări frecvente, în cantități mari) și polidipsie (sete intensă);
  • agitație, iritabilitate/ apatie;
  • hipertensiune arterială;
  • calciurie (eliminarea calciului prin urină);
  • depunerea calciului la nivelul țesuturilor moi ale organismului (rinichi, cord, plămâni).

Suplimentarea cu vitamina D

Suplimentarea cu vitamina D Efectele combinate ale recomandărilor nutriționale din ghidurile pentru o alimentație sănătoasă și indicațiile curente cu privire la evitarea expunerii la radiațiile solare tind să asigure un status nutrițional optim al vitaminei D.

Cu toate acestea, deficitul de vitamina D este una dintre cele mai frecvent întâlnite tare nutriționale în rândul populației generale. Deși este încurajat aportul dietetic de vitamina D, datorită surselor alimentare limitate, în unele situații, acestea nu pot acoperi nevoile nutritive ale organismului.

În acest caz, suplimentarea orală cu vitamina D devine esențială pentru menținerea homeostaziei. Suplimentarea cu 1000 UI (25 micrograme) vitamina D zilnică ar putea crește nivelul seric al 25-hidroxi-vitaminei D cu 25 nanaomoli/litru.

Suplimentarea cu vitamina D în sarcină/ lactație

Suplimentarea cu vitamina D antenatală nu reprezintă o recomandare de rutină potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Nevoia suplimentării este condiționată de statusul nutrițional al mamei, de care va depinde și nivelul plasmatic de vitamina D al nou-născutului.

Conform studiilor (2015), deficiența de vitamina D este în mod frecvent întâlnită la femeile însărcinate, în special în rândul gravidelor cu risc, inclusiv cele cu un regim de alimentație vegetarian sau care au o expunere redusă la soare în cursul sarcinii.

Potrivit Food and Nutrition Board din cadrul Insitute of Medicine of the National Academies, aportul adecvat de vitamina D în sarcină și în perioada de lactație este estimat în jurul a 600 UI sau 15 micrograme de vitamina D. Cu toate acestea, comitetul de nutriție din cadrul American Academy of Pediatrics sugerează că doza zilnică recomandată de Food and Nutrition Board ar putea fi insuficientă pentru a menține un status adecvat al vitaminei D al organismului matern. Informații certe cu privire la creșterea dozelor de vitamina D lipsesc însă, fiind propusă în schimb o limită superioară de siguranță la femeia însărcinată și cea care alăptează de 4000 UI, circa 1000 micrograme. (15)

În cazul unei deficiențe documentate a viitoarei mame, este indicată suplimentarea cu 5 micrograme (200 UI) de vitamina D, potrivit recomandărilor formulate de Organizația Mondială a Sănătății. Acestea trebuie încurajate să adopte o dietă echilibrată care să includă surse bogate în vitamina D și să respecte recomandările pentru o alimentație sănătoasă pe perioada sarcinii. (16)

De asemenea, suplimentarea cu vitamina D, conform Organizației Mondiale a Sănătății, nu este recomandată în cursul sarcinii pentru a preveni apariția preeclampsiei și a complicațiilor adiacente, lipsind dovezile certe în această privință.

Citiți mai multe informații despre preeclampsie în articol.

Societatea Română de Pediatrie
propune pentru profilaxia antenatală a rahitismul carențial administrarea vitaminei D în ultimul trimestru de sarcină, după cum urmează:
  • 400 UI (10 micrograme), zilnic, per os, în lunile însorite ale anului: mai, iunie, iulie, august
  • 800 UI (20 micrograme), zilnic, per os, în lunile cu litera „r” ale anului, în cazul unei alimentații carențate, în zonele poluate;
  • 4000 UI (100 micrograme), săptămânal, per os, în cazul gravidelor cu o complianță scăzută pentru administrarea zilnică a suplimentelor de vitamina D;
  • 200,000 UI (500 micrograme), doză stoss administrată per os la începutul lunii a VII-a de gestație, la gravidele necompliante la administrarea orală zilnică sau săptămânală;
  • nu se va depăși doza de 200,000 UI vitamina D, fiind nocivă pentru făt.(17)

Suplimentarea cu vitamina D la sugar și copil mic

Potrivit recomandărilor emise de Societatea Română de Pediatrie, se recomandă administrarea orală zilnică de vitamina D, în doză de 200 – 400 UI (5 – 10 micrograme), începând cu vârsta de 7 zile și continuând pe tot parcursul primelor 18 luni de viață. (16)

După vârsta de 18 luni și până la vârsta de 12 – 15 ani este indicată suplimentarea orală zilnică a aportului de vitamina D în perioadele neînsorite, cu 500 UI (12.5 micrograme). (16)

În acest caz, părinții trebuie educați în privința dozării corecte a suplimentelor de vitamina D și a citirii atente a prospectului și a instrucțiunilor de administrare specifice pentru fiecare preparat comercial în parte.

Potrivit ultimelor informații emise de Organizația Mondială a Sănătății și concluziilor celor mai recente studii, suplimentarea cu vitamina D în copilărie ar putea fi eficiență în prevenția rahitismului, în mod particular în cazul sugarilor și copiilor mici cu risc crescut pentru dezvoltarea deficitului de vitamina D. Cu toate acestea sunt necesare studii suplimentare pentru a se formula recomandări specifici și precise în ceea ce privește dozele eficiente și sigure de vitamina D la sugari și copiii mici. În prezent se pot constata diferențe între recomandările formulate la nivel național și internațional în ceea ce privește necesarul zilnic al vitamine D, dar și al suplinirii acestuia. (18)

Sugarilor cu risc crescut de a dezvolta deficit de vitamina D li se recomandă creșterea dozei de vitamina D, de la 400 UI, la 1000 UI (25 micrograme) la sugarii între 0 - 6 luni, respectiv 1500 UI (38 micrograme) la micuții cu vârsta între 6 - 12 luni. Suplimentarea se va realiza în următoarele situații, consecutiv recomandării medicale de specialitate:

  • la sugarii născuți din mame care nu au primit suplimente cu vitamina D în perioada prenatală;
  • la micuții născuți prematur (la vârsta gestațională 24 - 37 săptămâni) și la dismaturi (nou-născut la termen cu greutatea mică la naștere);
  • sugari cu vârsta mai mică de 3 - 4 luni născuți în anotimpul rece;
  • sugarii care prezintă în antecedentele patologice îmbolnăviri frecvente și spitalizări numeroase, prelungite;
  • sugarii care urmează tratament cronic cu anticonvulsivante (fenitoină, fenobarbital) sau cortizon;
  • sugarii care trăiesc în medii poluate sau în condiții de mediu precare;
  • sugarii cu pielea hiperpigmentată;
  • sugarii cu expunere insuficientă sau limitată la soare.


Aflați mai multe informații cu privire la riscurile expunerii la radiațiile solare la bebeluș și la copilul mic din articol.


Potrivit recomandărilor formulate de către Canadian Paediatric Society pentru suplimentarea cu vitamina D la mame și sugari, s-a constatat faptul că sugarii alăptați sunt vulnerabili la apariția deficitului vitaminic.

Nivelul redus de vitamina D din laptele matern și consecutiv, concentrațiile plasmatice scăzute la sugarii alimentați la sân pot fi corectate prin suplimentarea aportului dietetic matern pe parcursul sarcinii și al perioadei de alăptare și/sau prin suplimentarea zilnică la sugar mai mic de un an cu vitamina D. (19)

La fel de importantă este și suplimentarea cu vitamina D în rândul copiilor care sunt alăptați la sân după împlinirea vârstei de 1 an în prevenția afecțiunilor asociate cu deficitul acestei vitamine la vârsta copilăriei, dar și a consecințelor pe termen lung, potrivit unui studiu (2016) publicat în jurnalul științific American Journal of Public Health. (20)
Citiți mai multe despre acest studiu aici.

Un alt studiu (2016) publicat de această dată în jurnalul Allergy,  sugerează efectul protector al vitaminei D suplimentate la femeile însărcinate din săptămâna 27 de gestație, implicit în primele 6 luni de viață la sugar, împotriva alergiilor respiratorii și a reacțiilor adverse la aeroalergeni. (21)
Subiectul este prezentat pe larg în articol.


De asemenea, un studiu canadian (2016) publicat în jurnalul științific Pedatric Obesity a remarcat un posbil rol adjuvant al vitaminei D în prevenția obezității juvenile. Astfel, suplimentarea cu vitamina D, în special în primul an de viață, a fost asociată cu reducerea masei adipoase în mica copilărie, pe lângă beneficiile asupra densității minerale osoase. (22)
Aflați mai multe informații din articol.

Suplimentarea cu vitamina D pentru prevenția osteoporozei

Suplimentarea cu vitamina D pentru prevenția osteoporozei și a reducerii riscului de fracturi osoase s-a dovedit ineficientă, potrivit unui studiu publicat în jurnalul științific JAMA Internal Medicine . Concluziile studiului nu neagă rolul esențial al unui aport adecvat de vitamină D, în funcție de vârstă, status fiziologic sau patologic, pentru menținerea sănătății osoase și a homeostaziei organismului. (23)

Suplimentarea cu vitamina D pentru reducerea riscului cardiovascular și al cancerului

De asemenea, suplimentele de vitamina D nu ar trebui prescrise în practica clinică pentru efectele prezumtive asupra sănătății. Nu există dovezi precise (meta – analize, studii clinice randomizate) care să ateste cu certitudine rolul suplimentării cu vitamina D în reducerea riscului cardiovascular sau al cancerului. (24), (25), (26)

Suplimentarea orală cu vitamina D se va realiza exclusiv la recomandarea unui medic avizat doar în urma diagnosticului clinic al deficitului de vitamina D sau pentru prevenirea acestuia în cazul unor situații fiziologice sau patologice cu risc, în urma dozării 25 – hidroxi – vitamina D din ser.
În cazul suspicionării carenței de vitamina D este necesară opinia medicală, pentru identificarea și tratarea cauzei, nu doar a consecinței (a deficitului vitaminic). (27)

Interacțiuni suplimente de vitamina D - medicamente

Unele medicamente ar putea reduce absorbția intestinală a vitaminei D, prin urmare nu se recomandă administrarea concomitentă cu suplimente de vitamina D. Acestea sunt: colestiramina (anticolesterolemiant), colestipol, orlistat sau xenical și uleiurile minerale.

Administrarea orală a medicației anti-fungice (ketoconazol) a fost asociată cu diminuarea nivelelor metabolitului activ circulant ai vitaminei D.

Sociatetea de Endocrinologie recomandă monitorizarea nivelului plasmatic al vitaminei D în cazul tratamentului cronic cu glucocorticozi sau antiretrovirale utilizate în terapia împotriva infecției HIV (Human Immunodeficiency Virus). Aceste terapii accelerează catabolismul 25-hidroxi-vitaminei D, prin urmare afectează statusul nutrițional al vitaminei D.

Unele citostatice utilizate în tratamentul cancerului, care inhibă creșterea celulară, ar putea accelera degradarea 25-hidroxi-vitaminei D și a 1, 25- dihidroxi-vitaminei D.

Alte medicamente care pot crește metabolizarea hepatică a vitaminei D și consecutiv ar putea reduce nivelul seric al 25-hidroxi-vitaminei D sunt: fenitoina, fosfentoina, fenobarbitalul, carbamazepina (anticonvusivante) și rifampicina (utilizantă în tratamentul tuberculozei).

De asemenea, hipercalcemia secundară excesului de vitamina D ar putea conduce la apariția aritmiilor în rândul pacienților care urmează tratament cu digitalice (digoxin). (2), (11)

Data actualizare: 12-07-2016 | creare: 12-07-2016 | Vizite: 6330
Bibliografie
(1) The challenge resulting from positive and negative effects of sunlight: How much solar UV exposure is appropriate to balance between risks of vitamin D deficiency and skin cancer?, link: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0079610706000149
(2) Vitamin D, link: http://lpi.oregonstate.edu/mic/vitamins/vitamin-D
(3) Pediatrie: Noțiuni Fundamentale, Dana Teodora Anton Păduraru
(4) Multiple sclerosis and vitamin D, link:http://www.neurology.org/content/77/17/e99.full.pdf
(5) Vitamin D and Cancer Prevention, link: http://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/diet/vitamin-d-fact-sheet
(6) The Role of Vitamin D in Cancer Prevention, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1470481/
(7) A Trial of Calcium and Vitamin D for the Prevention of Colorectal Adenomas, link: http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1500409
(8) Vitamin D and Immune Function, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3738984/
(9) Can supplementation with vitamin D reduce the risk or modify the course of autoimmune diseases? A systematic review of the literature, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22776787/
(10) The 2011 Report on Dietary Reference Intakes for Calcium and Vitamin D from the Institute of Medicine: What Clinicians Need to Know, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3046611/
(11) Vitamin D, link: https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/
(12) Dietary Reference Intakes for Calcium and Vitamin D, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK56061/#ch3.s11
(13) Vitamin D Deficiency During Pregnancy May Increase Risk of MS in Children, link: http://media.jamanetwork.com/news-item/vitamin-d-deficiency-during-pregnancy-may-increase-risk-of-ms-in-children/
(14) Analysis of vitamin D metabolic markers by mass spectrometry: current techniques, limitations of the "gold standard" method, and anticipated future directions, link: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/mas.21408/abstract
(15) Committee Opinion on Vitamin D: Screening and Supplementation During Pregnancy, link: http://www.acog.org/Resources-And-Publications/Committee-Opinions/Committee-on-Obstetric-Practice/Vitamin-D-Screening-and-Supplementation-During-Pregnancy
(16) Vitamin D supplementation in pregnant women, link: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/85313/1/9789241504935_eng.pdf?ua=1
(16) 2012 Protocoale de diagnostic și tratament în Pediatrie – Rahitismul, link: http://cnped.ro/2012/protocoale/27_Rahitismul.php
(18) Vitamin D supplementation in infants, link: http://www.who.int/elena/titles/vitamind_infants/en/
(19) Vitamin D supplementation: Recommendations for Canadian mothers and infants, link: http://www.cps.ca/documents/position/vitamin-d
(20) Total Duration of Breastfeeding, Vitamin D Supplementation, and Serum Levels of 25-Hydroxyvitamin D, link: http://ajph.aphapublications.org/doi/abs/10.2105/AJPH.2015.303021
(21)Vitamin D supplementation during pregnancy and infancy reduces aeroallergen sensitisation: a randomised controlled trial, link: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111
(22) Vitamin D supplementation trial in infancy: body composition effects at 3 years of age in a prospective follow-up study from Montréal, link: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ijpo.12105/abstract
(23) Vitamin D Supplementation and Increased Risk of Falling: A Cautionary Tale of Vitamin Supplements Retold, link: http://archinte.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=2478893
(24) The effect of vitamin D supplementation on skeletal, vascular, or cancer outcomes: a trial sequential meta-analysis, link: http://www.thelancet.com/journals/landia/article/PIIS2213-8587(13)70212-2/abstract
(25) Vitamin D With or Without Calcium Supplementation for Prevention of Cancer and Fractures: An Updated Meta-analysis for the U.S. Preventive Services Task Force, link: http://annals.org/article.aspx?articleid=1033222
(26) A Trial of Calcium and Vitamin D for the Prevention of Colorectal Adenomas, link: http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1500409
(27) Vitamin D supplementation for Infants – Information for Health Professionals, link: https://www.hse.ie/eng/health/child/vitaminD/Vitamin%20D%20Information%20for%20professionals.pdf

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Suplimentarea cu vitamina D ar putea reduce procentul de masă grasă la copiii mici
  • Deficiența de vitamina D în sarcină poate crește riscul de scleroză multiplă la copii
  • Deficitul de vitamină D în sarcină și dificultățile de învățare la copii
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK