Dieta ketogenică

Dieta ketogenică
Dieta ketogenică a fost dezvoltată în anul 1920 și a avut ca obiectiv principal vindecarea convulsiilor provocate de epilepsie. Dieta a început să fie mediatizată în ultimul deceniu: până acum 10 ani, se cunoșteau puține lucruri despre aceasta. Însă, în ultimii 8 ani, a început să fie folosită din ce în ce mai mult.

Care sunt principiile dietei ketogenice?

Dieta ketogenică tradițională este ceva mai diferită decât cea folosită la momentul actual pentru slăbire. Inițial, aceasta implica până la 25 de zile fără alimente! Se considera că epilepsia ar putea fi pusă în legătură cu unele substanțe produse de intestine. Astfel, Hugh Conklin, a dezvoltat acest tratament, inițial fiind un tratament bazat doar pe consumul de apă.

În anul 1922, Hugh Conklin a raportat un procentaj mare de vindecare a convulsiilor, prin această metodă. Astfel au avut loc mai multe studii despre cum metabolismul se schimbă în timpul perioadelor de înfometare, pentru a întelege relațiile dintre metabolismul grăsimilor, proteinelor și carbohidraților. Astfel, a fost publicat un articol ce susținea că cetonele (corpii cetonici) cauzate de înfometare erau produse de oxidarea unor acizi, în absența glucozei și aveau efecte anticonvulsive.

Tratamentul presupunea o cantitate medie de proteine, un minim de carbohidrați și restul grăsimi. Acest tip de organizare a meselor este asemănător cu principiile dietei ketogenice actuale.

În anii ce au urmat, au fost descoperite noi medicamente pentru tratarea convulsiilor, iar tratamentul ketogenic a fost din ce în ce mai puțin folosit. Acesta era a fost considerat greu de urmat, rigid și scump, spre deosebire de medicamente.

În urmă cu 8 ani, dieta ketogenică aavut o revenire. În acest moment, sunt 75 de centre în 45 de țări, în care se urmează această rețetă. Din cauza diferențelor culturale, religioase și financiare, centrele prezintă diferențe în felul cum abordează dieta ketogenică. Unele dintre acestea au renunțat la perioada ce presupune înfometarea, altele utilizează procente diferite de nutrienți, iar altele utilizează un număr mai mare de calorii.

În prezent dieta ketogenică este mai puțin costisitoare decât tratamentul medicamentos, de aici și interesul tot mai crescut către aceasta.

De-a lungul timpului și până în prezent, dieta a suferit numeroase modificări. Astfel s-a demonstrat că nu este neapărat necesară perioada de înfometare. Astfel, nu este necesară nici internarea pacientului intr-un centru, pentru stricta monitorizare, pentru că tratamentul poate fi urmat și de acasă.

O alternativă pentu dieta ketogenică este dieta Atkins modificată. Aceasta oferă aceleași beneficii pentru oprirea crizelor, însă este mai permisivă din punct de vedere al proteinelor, fluidelor și caloriilor. De asemenea, nu mai este necesară internarea, deoarece nu mai există perioadă de înfometare. Cu o restricție a carbohidraților la 10-20g/zi această dietă induce starea de cetoză, ce este considerată a fi anticonvulsivă.

O altă alternativă o reprezintă dieta cu indicele glicemic scăzut. Astfel, sunt interzise fructele, pâinea și amidonul.

Cu toate că efectele anticonvulsive ale dietei ketogenice au fost testate și dovedite, nu se cunoaște întreg mecanismul și cum cetoza oprește/reduce convulsiile.

Ce efecte adeverse pot să apară?

Efectele adverse ale tratamentului nu necesită, în general, întreruperea acestuia. Dar este important ca acestea să fie indentificate. Primele simptome asociate dietei ketogenice sunt:


Pe termen lung, pot apărea efecte grave precum dislipidemia, pietre la rinichi și încetinirea creșterii. Densitatea osoasă poate scădea, ceea ce ridică riscul de fracturi.

Atenție!
Se recomandă ca acest tratament să fie efectuat doar sub atenta supraveghere a unui medic.


Alte utilizări ale dietei ketogenice

Afecțiunile neurodegenerative au oferit o oportunitate de a studia efectele nutriției asupra protecției celulare. Boala Parkinson este o afecțiune degenerativă, ce apare în urma deteriorării neuronilor. Nu este cunoscut pe deplin mecanismul prin care dieta ketogenică îmbunătățește simptomele, însă este posibil ca doar simpla pierdere în greutate și consumul redus de proteine să îmbunătățească calitatea vieții.

Dieta ketogenică a fost asociată recent cu inhibarea dezvoltării tumorilor cerebrale. Starea de cetoză vindecă simptomele migrenelor într-un mod asemănător tratamentului medicamentos. Dieta Atkins modificată s-a dovedit utilă în tratarea unor cazuri de narcolepsie.

De asemenea, au fost tratate prin dieta ketogenică și afecțiuni psihologice; mecanismul este încă neclar, dar s-au dovedit îmbunătățiri în cazul depresiei, autismului.
Unele studii au indicat și progrese în cazul diabetului de tip II, sindromul ovarelor polichistice și în metabolismul glucozei.

Ce este cetoza?

Starea de cetoză a metabolismului înseamnă faptul că sângele conține cantități mai mari de corpi cetonici (sau cetone) decât în mod normal. Acest lucru înseamnă că organismul folosește rezerve de lipide pentru a susține funcțiile vitale, în loc de a folosi glucoza, ca în mod normal.

Această stare de cetoză este controlată în mare parte de insulină, glucagon și glicemie. Insulina este unul dintre hormonii secretați de pancreas în prezența carbohidraților. Scopul insulinei este de a echilibra nivelul glucozei în sânge. Pe de altă parte, glucagonul este secretat de pancreas când ajunge la un nivel foarte scăzut glucoza din sânge.

Scăderea glucozei în sânge apare atunci când o persoană fie nu are mese regulate, fie nu a consumat suficienți carbohidrați pentru o perioadă mai îndelungată de timp. Glucagonul secretat de pancreas are rolul de a converti glicogenul stocat în ficat într-o formă mai ușor de folosit - glucoza.
În cazul în care rezervele de glicogen din ficat se termină, atunci intervine starea de cetoză. Ficatul este capabil, de asemenea, de a converti acizii grași într-o formă utilizabilă de energie. Aceasta se referă la corpii cetonici.

Așadar, pentru a ajunge la starea de cetoză (adică producerea de cetoni) este necesar ca nivelul insulinei în sânge să fie foarte scăzut. Cu cât insulina este mai scăzută, cu atât numărul de corpi cetonici va fi mai mare.

Cum se măsoară nivelul cetonelor?

Există aparate speciale cu care vă puteți măsura acasă nivelul cetonelor. Cu o simplă înțepătură, puteți afla și interpreta nivelul cetonelor din sânge.
Este preferabil să faceți acest test înainte de a consuma micul-dejun, dimineața.

Cum să interpretați rezultatele:

  • sub 0,5 milimoli/litru  - nu este considerată stare de cetoză;
  • între 0,5- 1,5 milimoli/litru  - nivel ușor de cetoză, veți scădea în greutate, însă, nu la un nivel optim;
  • între 1,5-3 milimoli/litru - stare de cetoză optimă iar pierderile în greutate sunt însemnate;
  • valorile mai mari de 3 milimoli/litru - sunt neînsemnate și nu aduc beneficii în plus. Aceste valori pot însemna că nu consumați îndeajuns de mulți nutrienți.

O variantă mai ieftină o reprezintă testele de urină. Acestea se eliberează fără prescripție medicală. Cu toate acestea, această variantă are și dezavantaje: testele de urină nu oferă rezultate atât de precise.

Cetoza optimă 

Fie și în condițiile unei diete stricte, fără carbohidrați, nivelul cetonelor poate rămâne între 0,2-0,5, ceea ce nu este considerată stare de cetoză.
Chiar dacă evitați sursele de carbohidrați (dulciuri, pâine, cartofi, orez etc), trebuie să fiți atenți și la consumul proteinelor. Dacă procentul proteinelor în alimentație este ridicat, excesul de proteine poate ridica nivelul insulinei în sânge.
Acest lucru compromite cetoza optimă. Pentru a evita acest lucru, creșteți consumul de grăsimi. Astfel, vă asigurați că nivelul proteinelor și al carbohidraților rămâne scăzut.

Simptomele cetozei

Simptomele cetozei sunt observate după câteva zile după ce ați redus sau oprit consumul de carbohidrați. Majoritatea dietelor bazate pe un consum redus de carbohidrați prezintă și o fază de atac sau inițială.
Aceasta constă în consumarea unor cantități extrem de mici de carbohidrați (de obicei mai mici de 25 de grame). Aceasta ajută organismul să înceapă starea de cetoză intr-un timp foarte scurt.

În primele faze ale dietei, simptomele cetozei sunt mai pronunțate. Aceste simptome durează câteva zile sau săptămâni, până când organismul se obișnuiește să funcționeze pe bază de grăsimi și nu de glucoză, ca în mod normal.
După aceste zile de adaptare, nivelul cetonelor va mai scădea, clar asta nu înseamnă că procesul de slăbire s-a oprit, ci organismul a găsit un echilibru și nu mai produce cetone în exces.

Simptomele cetozei sunt, de fapt, semnele că organismul încearcă să elimine cetonele ce se acumulează în exces în sânge.


Corpul elimină cetonele în trei moduri:

  • arderea acestora, pentru a produce energia necesară organismului pentru a funcționa
  • eliminarea cetonelor prin plămâni, cu ajutorul respirației
  • eliminarea cu ajutorul rinichilor, prin urină

 

Cele mai comune simptome ale cetozei sunt:

  • Respirația are un miros specific; se simte o ușoară senzație de ardere în zona nazală și un miros asemănător amoniacului.
  • Există o senzație de sete și uscăciune, dar poate fi îndepărtată consumând mai multă apă și fluide.
  • Pot apărea migrene, dar ar trebui să dispară în câteva zile.
  • În prima săptămână, majoritatea oamenilor prezintă o frecvență mai mare a urinării și oboseală. Oboseala este cauzată de eliminarea, prin urină, a sodiului, magneziului, potasiului și a altor minerale. Se recomandă să măriți consumul de fluide și alimente bogate în sodiu, potasiu și magneziu.
  • După mai multe zile, se poate experimenta o senzație de euforie și un nivel mai ridicat al energiei

Beneficiile dietei ketogenice

După aproximativ o lună în care ați urmat dieta ketogenică, puteti constata urmatoarele schimbări pozitive:

  • Scăderea presiunii arteriale. Dietele bazate pe reducerea carbohidraților au un efect de reducere a presiunii arteriale. Dacă luați medicamente pentru reglarea tensiunii arteriale, este posibil să trebuiască să ajustați tratamentul, de aceea este indicat să consultați un medic.
  • Creșterea nivelului colesterolului HDL. Acest tip de colesterol are un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare.
  • Scăderea nivelului trigliceridelor. Consumul de carbohidrați este strâs legat de nivelul trigliceridelor. Nivelul colesterolului și nivelul trigliceridelor sunt indicatori al riscului de boli cardiovasculare.
  • Scăderea nivelurilor glicemiei și a insulinei în sânge.
  • Proteina C reactivă (PCR) și hemoglobina HbA1C vor scădea. Acestea reprezintă markeri ai procesului inflamator și ai riscului de boli de inimă.
  • Creșterea nivelului de energie. În prima fază, veți experimenta stări de oboseală, dar mai apoi acestea se vor îmbunătăți. Dacă mai aveți aceste stări după o lună în care ați urmat dieta ketogenică, ar fi indicat să luați suplimente de vitamine.
  • Scăderea durerilor articulațiilor.
  • Schimbări ale somnului și îmbunătățiri în cazul apneei.
  • Pierderea în greutate. Fiind un program ce controlează nivelul insulinei în sânge, acesta oferă și beneficiul de a pierde în greutate.
  • Diminuarea senzației de foame. Corpii cetonici diminuează apetitul, iar grăsimile consumate sunt sățioase pe termen lung.
  • Îmbunătățirea simptomelor de reflux gastric. Acesta este pus în legătură cu un consum de alimente bazate pe cereale, zahăr, dar și cu unele legume, precum roșiile.
  • Digestia se înbunătățește. Veți observa o diminuare a durerilor de stomac, balonării etc.

Dieta ketogenică este una dintre cele mai controversate regimuri aliemtentare, și asta pentru că obligă organismul să-și schimbe caracteristicile normale, moștenite prin evoluție.

Riscurile dietei ketogenice

  • Într-adevăr, dieta ketogenică provoacă scăderea greutății, dar acest fapt se datorează și scăderii numărului de calorii consumate. De asemenea, susținătorii dietei ketogenice afirmă că aceasta ajută la scăderea nivelului trigliceridelor și creșterea nivelului colesterolului bun-HDL. Problema este că aceste efecte nu au studiate pe termen lung, așadar nu pot fi trase concluzii relevante.
  • Dieta ketogenică promovează o alimentație bazată pe alimente grase precum lactatele și carnea, ceea ce a fost dovedit că pune în pericol sănătatea, prin creșterea riscului de atat de cord și atac cerebral.
  • Dieta ketogenică nu include doar consumul unui procent sănătos de fibre, ci și a unui procent mic de substanțe fitochimice și antioxidante, ce sunt cunoscute că previn dezvoltarea tumorilor maligne. Astfel, crește riscul de a dezvolta diferite tipuri de cancer.
  • Dieta ketogenică este responsabilă de reducerea trigliceridelor și de creșterea HDL (colesterolul „bun”), dar asta nu înseamnă neapărat că reduce riscul de atac de cord, angină. Într-un studiu ce a comparat dieta ketogenică cu dieta hipocalorică s-a evidențiat că LDL (colesterolul rău) și colesterolul total au cunoscut progrese mai mari în cadrul dietei hipocalorice. Colesterolul total și LDL sunt cei mai buni markeri ai riscului de atac de cord. Doctorul Caldwell Esselstyn (Cleveland Clinic) a publicat un studiu, ce a urmărit timp de 12 ani pacienți ce au adoptat o dietă slabă în grăsimi și bazată pe plante. Cu opt ani înainte de studiu, pacienții au suferit 49 de evenimente cardiovasculare. În următorii 12 ani, pacienții nu au avut nici un atac de cord, iar sănătatea cardiovasculă s-a îmbunătățit remarcabil.
  • Dieta ketogenică este bogată în grăsimi și proteine, se încurajează consumul de carne și lactate. Mai multe studii au arătat faptul că aceste alimente, consumate regulat, cresc riscul mai multor tipuri de cancer.
  • Un studiu ce a durat cinci ani și a implicat 478.000 de persoane, a evidențiat faptul că o alimentație bogată în carne roșie și procesată crește incidența cancerului de colon.
  • Un alt studiu, la care au participat femei nefumătoare, a evidențiat un risc mai mare de cancer pulmonar la femeile cu o dietă bogată în grasimi saturate.
  • Un studiu epidemiologic publicat în British Journal of Nutrition, a asociat un risc crescut de cancer de colon, de stomac și de sân cu consumul de carne roșie.
  • Un studiu ce a inclus 3.892 de oameni, pe o perioadă de 15 ani, a arătat un risc crescut de cancer de prostată la persoanele ce consumă carne procesată și produse lactate. După cum se poate deduce, o dietă ce conține majoritar grăsimi și proteine, în special de origine animală, crește riscul unor tipuri de cancer. Acest fapt se datorează lipsei de fibre și antioxidanți din aceste alimente, ce sunt importanți în protecția împotriva cancerului.
  • Un alt risc îl reprezintă creșterea cantității de calciu eliminat prin urină. Acest fapt crează un dezechilibru al calciului în organism, ce crește riscul de scădere a densității osoase.
  • S-a mai evidențiat și o creștere a cantității de acid uric din urină. Acest fapt poate cauza formarea pietrelor la rinichi.
  • Un alt studiu a evidențiat atacuri de anxietate mai dese la persoanele ce consumă cantități mari de proteine, asociate cu cantități mari de carbohidrați.
  • Un studiu a fost publicat, în anul 2010, în revista Analele de Medicină Intenă, ce a urmărit 130.000 de femei și bărbați fără boli de inimă, cancer sau diabet. Aceștia au fost supravegheați pe o perioadă de 20-26 de ani. Cercetătorii au observat că o alimentație săracă în carbohidrați și bogată în alimente de origine animală este asociată cu o rată mai mare a mortalității, față de cei cu o alimentație bazată pe alimente vegetale.
  • Carbohidrații au un rol important în echilibrul emoțional. Aceștia ajută la eliberarea serotoninei și dopaminei, hormoni responsabli cu starea de bine. În timpul cetozei, puteți avea stări de depresie, modificări ale dispoziției și iritabilitate.
  • Chiar dacă în primă fază veți pierde în greutate, dacă veți consuma o cantitate mai mare de carbohidrați odată, acest lucru va opri starea de cetoză. Conform Mayo Clinic, pierderea rapidă în greutate este cauzată de pierderile de fluide ale corpului, ce sunt un efect al reducerii caloriilor. De asemnea, veți experimenta și stări de oboseală, epuizare și greutate în efectuarea activităților zilnice. Acestea sunt puse pe seama pierderii de lichide și deshidratării.
  • Doctorul H. C. Kang, de la Universitatea de Medicină Inje, din Coreea de Sud, Seul, a raportat în anul 2005, în revista Epilepsia, că malnutriția asociată cu efectele diureice ale dietei ketogenice pot cauza dezechilibre electrolitice, leziuni ale ficatului și pacreatită. Pe o perioadă mai lungă de timp crește riscul de osteopenie, pietre la rinichi și probleme cardiace. Dr. Kang mai menționează că această dietă nu poate fi urmată de oricine, iar unii pacienți nu pot urma această dietă în mod sănătos.
  • Un alt risc îl reprezintă ketoacidoza. Aceasta poate avea loc atunci când nivelul cetonelor în sânge nu mai este controlat eficient. Dacă cetonele din sânge sunt scăpate de sub control, atunci PH-ul sângelui va fi prea mic, iar acest lucru poate provoca chiar decesul. Totuși, pentru persoanele ce nu suferă de diabet, acest lucru nu ar trebui să constituie o problemă.

Concluzie

Dieta ketogenică este una dintre cele mai controversate diete, existând argumente ale ambelor tabere, pro și contra.  Riscurile și avantajele dietei ketogenice sunt intens dezbătute, odată cu creșterea popularității acesteia.

Decizia de a urma această dietă vă aparține, însă e bine să fie bine documentată și informată.

NU este indicat să adoptați acest regim fără a consulta un medic în prealabil!

Data actualizare: 02-12-2013 | creare: 31-07-2013 | Vizite: 7978

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Dieta săracă în carbohidrați ar putea reduce migrenele
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK