Alimentatia prematurilor

Alimentatia copiilor prematuri poate pune o serie de probleme. Gradul de dificultate al acestora depinde de greutatea copilului la nastere, de existenta unor afectiuni si de severitatea lor.

Imediat dupa nastere, scopul initial este stabilizarea functilor vitale ale nou-nascutului. Imediat dupa aceasta, medicul va discuta cu parintii in legatura cu cel mai bun mod de alimentatie a copilului, destinat unei bune cresteri si dezvoltari a corpului micutului.

Desi in general nou-nascutii cresc substantial in primele 12 luni, acest proces este accelerat in cazul prematurilor. In primul an de viata, greutatea unui copil prematur va creste de 10 ori fata de greutatea sa la nastere. Ca termen de comparatie, greutatea copiilor nascuti la termen va creste de 3 ori in aceeasi perioada de timp.

Nutrientii necesari

Deseori, copiii prematuri sunt nascuti inainte ca organismul lor sa aiba ocazia de a stoca nutrientii necesari pentru crestere: fier, grasimi, proteine, vitaminele A, D si E, calciu, fosfor, magneziu si ale minerale. Este esential ca aceste principii nutritive sa fie furnizate dupa nastere pentru functionarea corecta a organismului si pentru crearea rezervelor.

Probleme frecvente

Chiar si in conditiile asigurarii nutrientilor necesari, organele si tesuturile imature ale nou-nascutilor nu sunt intotdeauna capabile sa le asimileze. Stomacul insuficient dezvoltat al unui prematur si reflexele necoordonate de supt si deglutitie pot complica in mod suplimentar situatia.

In cazul prematurilor cu greutate foarte mica, sau a celor care sufera de anumite afectiuni, se recurge deseori la administrarea unei solutii intravenoase. Deciziile legate de modul de alimentatie al acestor copii prematuri vor fi amanate pana cand se stabileste daca nou-nascutul poate fi alimentat prin cavitatea bucala sau prin gavaj (cu sonda nazogastrica).

Alimentatia artificiala a copiilor prematuri

In spital

Copiii prematuri primesc in spital formule speciale de lapte, adaptate pentru nevoile nutritionale de la aceasta varsta. Aceste formule contin principiile nutritive necesare – fier, grasimi, proteine, vitamine, calciu, fosfor si magneziu – in cantitate mai mare decat formulele standard.

Formulele din soia nu sunt indicate, deoarece contin substante care impiedica absorbtia fosforului – mineral esential pentru dezvoltarea osoasa a prematurilor.

Acasa

In momentul in care paraseste spitalul, bebelusul a facut deja tranzitia la o formula standard pentru sugari. De fapt, capacitatea prematurului de a creste intr-un ritm constant si satisfacator atunci cand este alimentat cu o formula standard este uneori criteriul care trebuie indeplinit pentru a parasi spitalul.

Daca necesarul caloric al bebelusului trebuie suplimentat, formula de lapte poate fi amestecata cu o cantitate mai mica de apa, pentru a fi mai concentrata. Medicul este singurul care poate stabili daca acest lucru este necesar.

 

In timp ce copiii nascuti la termen nu mai primesc in general formule de lapte la 12 luni, prematurii pot primi formule si dupa primul an de viata.

Alimentatia, naturala sau artificiala, in cazul copiilor prematuri, necesita o cheltuiala insemnata de energie. In general, acestia consuma o cantitate mica de lapte la fiecare masa, de aceea trebuie sa fie alaptati frecvent. Alaptarea trebuie sa se desfasoare intr-o atmosfera de calm si liniste, departe de agitatia casei.

Toti copiii nascuti prematur necesita supraveghere medicala in vederea monitorizarii ritmului de crestere si starii generale de sanatate in urma parasirii spitalului.

Alaptarea la san a copiilor prematuri

Desi alaptarea la san este mai dificila in cazul prematurilor, ea nu este imposibila. Alaptarea ofera aceleasi beneficii prematurilor ca si copiilor nascuti la termen – legatura dintre mama si copil,  protectia impotriva alergiilor.
In plus, laptele matern este deosebit de benefic prematurilor datorita anticorpilor care protejeaza impotriva infectiilor, in conditiile in care sistemul lor imunitar este imatur, facandu-i mai predispusi la boli.

Extragerea laptelui

Intrucat numerosi copii prematuri (in special cei nascuti inainte de 34 saptamani) sunt prea slabi pentru a fi alaptati la san, laptele poate fi extras (manual sau cu ajutorul unei pompe de san), urmand a fi oferit copilului printr-o sonda sau cu biberonul, a carui tetina este mai usor de supt de  catre un prematur.

Nu trebuie sa fii descurajata de toata aparatura necesara pentru alimentatia prematurului. Pe masura ce creste, copilul tau are mai multe sanse de a putea fi alaptat la san!

 Trecerea la alimentatia naturala

Odata ce bebelusul este suficient de puternic pentru a fi alaptat la san, trebuie sa gasesti o pozitie confortabila, care sa permita in acelasi timp si o sustinere adecvata a capului bebelusului.

 

Daca bebelusul nu consuma decat o cantitate mica de lapte, acesta poate fi muls in paralel cu alaptarea la san, pentru a obtine o productie buna de lapte. Extragerea laptelui se face in mod ideal din sanul din care bebelusul a supt putin sau chiar deloc. Apoi, la urmatoarea alaptare, oferiti prima data acest san.

In general, bebelusul ar trebui alaptat de 8 ori pe zi, frecventa meselor variind in functie de greutatea sa, ritmul de crestere si de gradul sau de prematuritate.

 

Din pacate, laptele uman nu furnizeaza intotdeauna proteinele, calciul, fosforul si sodiul necesare pentru cresterea rapida a prematurilor, in special pentru cei nascuti cu 2 luni inainte de termen. De aceea, prematurii cu greutate foarte mica la nastere vor primi, pe langa laptele matern, suplimente din formule create special pentru aceasta varsta, pentru a obtine un ritm de crestere identic cu cel din viata intrauterina.