Diete lacto-ovo-vegetariene și vegane la copii și adolescenți: implicații nutriționale și asupra sănătății [meta-analiză]

Un studiu realizat de un consorțiu internațional de cercetare și publicat în Critical Reviews in Food Science and Nutrition la data de 11 decembrie 2025 a analizat relația dintre dietele lacto-ovo-vegetariene și vegane și statusul nutrițional, creșterea și markerii de sănătate la copii și adolescenți fără boli cronice. Cercetarea arată că dietele bazate pe plante pot susține o creștere global sănătoasă, dar sunt asociate cu riscuri crescute pentru anumite deficite nutriționale, subliniind necesitatea unei planificări dietetice atente.

Context

În ultimul deceniu, dietele vegetariene și vegane au devenit tot mai frecvente în rândul familiilor, fiind motivate de considerente etice, de mediu și de sănătate. În timp ce la adulți există dovezi solide că dietele pe bază de plante bine planificate pot fi adecvate nutrițional și pot reduce riscul cardiometabolic, aplicabilitatea acestor concluzii la populația pediatrică rămâne controversată.

Copilăria și adolescența reprezintă perioade critice de creștere și dezvoltare, cu necesar crescut de energie, proteine și micronutrienți esențiali, precum vitamina B12, fierul, calciul, vitamina D, iodul și zincul. Majoritatea recomandărilor actuale pentru copii se bazează pe date extrapolate de la adulți, în condițiile în care studiile pediatrice sunt eterogene și adesea limitate ca dimensiune și design. Până la publicarea acestui studiu, meta-analizele existente s-au concentrat fie exclusiv pe vitamina B12, fie doar pe copiii vegani, fără o evaluare integrată a aportului nutrițional, creșterii și markerilor biologici.

Despre studiul actual

Această revizuire sistematică și meta-analiză a inclus 59 de studii observaționale publicate după anul 2000, totalizând 48.626 de participanți cu vârsta sub 18 ani:

• 7.280 copii lacto-ovo-vegetarieni

• 1.289 copii vegani

• 40.059 copii omnivori

Căutările bibliografice au fost realizate în bazele de date MEDLINE, Embase, Scopus și Web of Science până la 15 martie 2025, fără restricții de limbă. Protocolul a fost înregistrat prospectiv în PROSPERO. Au fost excluse studiile randomizate controlate, dietele macrobiotice, pescovegetariene sau flexitariene și studiile la copii cu boli cronice.

Au fost analizate:

• Aportul energetic și de nutrienți, utilizând date nesuplimentate atunci când a fost posibil

• Parametrii antropometrici și markerii de sănătate osoasă

• Markerii biochimici și metabolici

• Prevalența deficitelor nutriționale, exprimată prin rapoarte de șanse

Analizele statistice au fost realizate cu modele cu efecte aleatorii, iar heterogenitatea a fost evaluată prin statistica I². Studiile au fost clasificate ca având calitate bună sau moderată, niciun studiu nefiind încadrat ca slab calitativ.

Rezultate

Aport energetic și nutrițional

Copiii lacto-ovo-vegetarieni au avut:

• aport mai redus de energie, proteine, grăsimi totale, grăsimi saturate, colesterol, vitamina B12, vitamina D și zinc

• aport mai crescut de carbohidrați, fibre, fier, folat, vitamina C, vitamina E, vitamina K, magneziu și mangan

Copiii vegani au prezentat un profil similar, dar cu particularități importante:

• aport foarte scăzut de calciu și vitamina B12

• aport ridicat de fibre, folat, vitamina C, vitamina K, magneziu și potasiu

Deși aporturile medii pentru majoritatea nutrienților s-au situat în intervalele recomandate, vitamina B12 nu poate fi asigurată adecvat fără alimente fortificate sau suplimente, iar calciul, iodul și zincul au fost frecvent la limita inferioară a necesarului.

Creștere, compoziție corporală și sănătate osoasă

Copiii lacto-ovo-vegetarieni au avut:

• scoruri Z mai mici pentru înălțime și indice de masă corporală

• masă grasă și conținut mineral osos mai scăzute

Copiii vegani au fost, în medie:

• mai scunzi

• cu indice de masă corporală mai mic

Majoritatea valorilor s-au menținut în intervale pediatrice de referință, sugerând un fenotip mai suplu, nu o afectare clară a creșterii. Datele privind markerii osoși la copiii vegani au fost insuficiente pentru analize combinate.

Markeri biochimici și metabolici

La copiii lacto-ovo-vegetarieni s-au observat:

• niveluri mai scăzute de feritină și 25-hidroxivitamina D

• colesterol total și LDL mai mici

• niveluri mai reduse de leptină și tensiune arterială sistolică

La copiii vegani:

• hemoglobină și feritină mai scăzute

• volum eritrocitar mediu mai mare, sugerând un posibil trend macrocitar

• colesterol total și LDL mai mici

Deși mediile s-au încadrat frecvent în limite normale, analiza riscului de deficit a arătat diferențe clinice relevante.

Deficite nutriționale și status ponderal

• Copiii lacto-ovo-vegetarieni au avut șanse mai mari de deficit de fier, anemie, deficit de vitamina D și subponderalitate, dar șanse mai mici de suprapondere.

• Copiii vegani au prezentat un risc semnificativ mai mare de deficit de vitamina B12, în special în absența suplimentării.

Concluzii

Această meta-analiză arată că dietele lacto-ovo-vegetariene și vegane pot susține o dezvoltare global sănătoasă la copii, fiind asociate cu un profil metabolic favorabil și un risc mai scăzut de exces ponderal. Totuși, fără o planificare atentă și fără utilizarea alimentelor fortificate sau a suplimentelor, aceste diete cresc riscul unor deficite nutriționale cu potențial impact clinic, în special pentru vitamina B12, fier, vitamina D și calciu. Monitorizarea medicală și consilierea nutrițională bazată pe dovezi sunt esențiale pentru siguranța pe termen lung.