Alimentele alergene (alergenii alimentari)

Alimentele alergene (alergenii alimentari)

Ce sunt alergenii alimentari?

Un alergen este orice substanță care, intrată în contact cu organismul, poate determina o reacție imună anormală, exagerată - alergia.

 

Alergenii pot fi inhalați (pneumalergeni: polen praf, fum, mucegai), pot fi ingerați (alergeni alimentari: proteine din ouă, lapte, nuci), pot fi injectați direct în torentul sanguin (medicamente, înțepături de insecte) sau pot determina reacții alergice în urma contactului direct cu pielea (latex, zgârieturi de animale, plante).

Un alergen alimentar poate fi definit ca un produs sau ingredient ce conține o proteină capabilă să cauzeze un răspuns exagerat la o persoană cu alergie alimentară. Aceste proteine sunt „recunoscute” în mod greșit de către sistemul imun ca fiind periculoase și în consecință determină un răspuns imun împotriva lor.

Aproape orice aliment poate reprezenta un alergen alimentar, însă în fapt aproximativ 90% din totalitatea reacțiilor alergice sunt provocate doar de câteva tipuri de alimente.

 

Cum acționează alergenii alimentari?

Alergiile alimentare sunt în marea lor majoritate, reacții de hipersensibilitate de tip I, mediate de Ig E (un anumit tip de anticorpi), iar pentru dezvoltarea lor este necesar ca individul sa fi fost expus măcar o dată în prealabil la alergen pentru a dezvolta o reacție alergică.

 

La primul contact, alergenul este ingerat și în timp sunt formați anticorpi de tip Ig E care ulterior se vor lega de suprafața bazofilelor (celule găsite mai ales în sânge) și de suprafața mastocitelor (celule care se găsesc în principal în piele, tubul digestiv, sistemul respirator). (3)

 

La al doilea contact cu alergenul, Ig E se leagă în mod patologic la mastocite, determinând degranularea lor și eliberând histamină ce declanșează la rândul ei mai multe reacții: vasodilatare (explicând roșeața și căldura în cadrul procesului inflamator), precum și afectarea terminațiilor nervoase și creșterea producției de mucus (explicând senzațiile de arsură, paresteziile sau pruritul)   (2)

 

O altă formă de alergie alimentară, mai rară și mai greu de diagnosticat este cea non-mediată de Ig. Aceasta se poate manifesta la nivel cutanat (eczemă) sau digestiv provocând reflux gastro-esofagian, indigestie sau diaree.

 

În fine, exista și reacții mixte, persoanele afectate având simptome aparținând ambelor categorii, atât mediate de Ig E, cât și non-mediate de Ig E. (2)

 

Semnele unei alergii alimentare

Reacții alergice ușoare

La nivel cutanat:

  • urticarie (papule de culoare roz-roșie, intens pruriginoase cu caracter migrator);
  • eczemă (leziune cutanată ce poate îmbracă diverse aspecte după faza de evoluție în care se află: eritematoasă, veziculație, exsudație, crustificare, descuamare).


La nivelul tubului digestiv:

  • grețuri sau vărsături;
  • diaree;
  • dureri și crampe abdominale;


La nivelul tractului respirator:

  • congestie nazală, catar;
  • prurit oculo-nazal;
  • strănut;
  • tuse uscată, iritativă.

Reacții alergice severe

La polul opus se află reacțiile severe:

  • edemul buzelor, limbii, glotic;
  • tulburări de deglutiție (înghițire cu dificultate);
  • dispnee (senzație de lipsă de aer) sau wheezing (respirație șuierătoare);
  • cianoză (colorație albastră a tegumentelor);
  • hipotensiune arterială (senzație de slăbiciune, amețeală, colaps);
  • dureri toracice;
  • puls filiform.

 

Cele mai importante alimente alergene

Este estimat că aproximativ 90% din totalul reacțiilor alergice alimentare sunt declanșate de doar 8 tipuri/clase de alimente, denumite și „marile 8” („the big 8”).

Se estimează că 4% până la 6% dintre copii suferă de alergii alimentare, iar dintre adulți sunt afectați 4%. (1, 5)

Ouă

Reprezintă una din cele mai frecvente alimente alergene la copii, estimându-se că 2% dintre ei suferă din această cauză.

 

Totuși, mai mult de jumătate dintre copiii alergici la proteinele din ouă vor înceta să mai reacționeze în mod exagerat până la maturitate, astfel încât, cu aproximație 1% din populația adultă este alergică la acest aliment.

Sensibilizarea la o vârstă fragedă pare a fi un factor de risc pentru dezvoltarea ulterioară a reacțiilor la alergeni aeropurtați și a astmului bronșic alergic.

 

Antigenele majore se află în albușul ouălor și sunt reprezentate de ovalbumină, ovomucoid, ovotransferină și lyzozim. Acestea sunt rezistente la căldură, astfel încât își păstrează proprietățile și în urma procesului de gătire.

Persoanele alergice la ouă pot reacționa la toate tipurile de ouă (rață, gâscă) și în rare cazuri la carnea de pasăre și totodată, persoanele sensibilizate prin inhalare la anumite proteine eliminate în mod obișnuit de păsări de colivie (de exemplu canari) pot dezvolta o reacție alergică la consumul de ouă. (5, 6)

 

Cele mai frecvente manifestări alergice la ouă includ:

  • manifestări cutanate: urticarie, angioedem, eritem;
  • manifestări sistemice: șoc anafilactic;
    manifestări gastrointestinale: dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree;
  • manifestări respiratorii: conjunctivită, rinită, edem laringian, criză astmatică. (4, 6)

Lapte

Alergia la lapte este cea mai frecventă în rândul copiilor și se deosebește de alte alergii alimentare prin faptul ca se declanșează de obicei sub vârsta de 3 ani, dar în același timp, până la maturitate se capătă de obicei toleranța.

 

Reacțiile des întâlnite pot fi sistematizate astfel:

  • reacții sistemice: anafilaxie, șoc anafilactic indus de exercițiu fizic;
  • manifestări cutanate: angioedem, urticarie, dermatita atopică, eritem;
  • manifestări gastrointestinale: dureri abdominale colicative, distensie abdominală, diaree, constipație, grețuri;
  • manifestări respiratorii: bronhospasm, wheezing, rinită alergică, conjunctivită alergică, tuse iritativă, strănut.

Cele mai importante proteine alergene sunt cazeina și beta-lactoglobulina, iar reacțiile încrucișate sunt cu produsele lactate de aceeași origine, dar și de altă provenință (capră, oaie) precum și în unele cazuri (rare) cu carnea de vită. (4, 6)

Arahide

Alergia la arahide este prima cauză de deces cauzată de o alergie alimentară, iar indivizii odată sensibilizați, tind să rămână astfel pe tot parcursul vieții. Totuși, aproximativ 20% dintre copiii sensibilizați vor deveni toleranți odată cu ajungerea la vârsta adultă.


Reacțiile alergice tind să fie severe încă de la prima manifestare. Ele pot varia de la senzații de usturime (parestezii) și mâncărime (prurit) în cavitatea bucală, până la dispnee (senzație de lipsa de aer), hipotensiune arterială și șoc anafilactic.

 

Principalele proteine alergene sunt Ara h1 și Ara h2, ce au similitudini cu cele din soia, mazăre și tipuri de nuci, deci reacții alergice pot să apară și la acestea. (4, 6)

Nuci

Alergia la nuci (nuci, alune de pădure, nuci pecan, macadamia, caju, fistic) este una din cele mai întâlnite, atât la copii, cât și la adulți și tinde să persiste pe tot parcursul vieții, având și manifestări deseori severe. Totuși, dintre copiii cu alergie la nuci se estimează ca aproximativ 9% ar deveni toleranți până la maturitate.

 

Proteinele alergene sunt albumina, legumina, vicilina, profilina. (4, 6)

Pește

Alergia la pește este, ca și cea la arahide, pentru toată viața și deseori manifestările sunt severe.


Cele mai frecvente tipuri de pește ce provoacă alergie alimentară sunt somonul, tonul sau halibutul. Mai mult de 50% dintre cei care au avut reacții alergice la un tip de pește sunt în fapt alergici și la alte specii, așa încât este recomandată scoaterea tuturor tipurilor de pește din meniu, dar nu neapărat și a moluștelor (midii, stridii) întrucât nu fac parte din familii înrudite.

 

Antigenul major este parvalbumina, ce își păstrează antigenicitatea și în urma procesului de gătire. (4, 6)

Crustacee și moluște

Reacțiile alergice la crustacee (crevete, crab, homar) sunt adesea mai severe decât cele la moluște (midii, stridii).


Majoritatea celor alergici la una din categorii sunt alergici și la cealaltă, existând totuși persoane care pot tolera midiile sau stridiile (moluște), în ciuda alergiei la creveți sau homar (crustacee). Cu toate acestea se recomandă prudență și evitarea tuturor alimentelor din această clasă.

 

Alergenul major este reprezentat de tropomyozină. (4, 6)

Grâu

Alergia la grâu este cea mai frecventă în perioada copilăriei, manifestându-se de regulă până la vârsta de 3 ani, când majoritatea copiilor devin toleranți.

 

De menționat este faptul că alergia la grâu nu trebuie confundată cu boala celiacă (sprue celiac). Prima reprezintă o exagerare a răspunsului imun care se manifestă printr-o reacție acută, iar a doua este o patologie ce afectează intestinul subțire și este adesea diagnosticată de un medic gastroenterolog.

 

Antigenul major este reprezentat de gliadină, (albumina și globulina au roluri incerte).

Persoanele alergice la grâu se pot manifesta și la consumul altor cereale (orz, secară, porumb, orez).

Soia

Alergia la soia este una din cele mai frecvente la populația pediatrică, încă de la vârste foarte mici, însă până la 3 ani o parte semnificativă a celor afectați reușesc să devină toleranți, iar până la 10 ani aproape majoritatea.

Cel mai adesea manifestările sunt ușoare, însă pot exista bineînțeles și reacții severe.

 

Antigenele majore sunt vicilina și legumina.

 

 

Pe lângă aceste 8 clase de alimente „superalergene”, care sunt responsabile de până la 90% din totalul reacțiilor alergice, restul de 10% pot fi reprezentate practic de orice aliment, dar mai frecvent sunt incriminate:

  • porumbul;
  • gelatina;
  • carnea;
  • semințele (floarea soarelui, susan, mac);
  • condimentele (usturoi, coriandru, muștar, chimen).


Alergeni alimentari pot constitui și aditivii și coloranții, însă informațiile sunt insuficiente în momentul de față. Totuși câțiva aditivi incriminați ar fi:

  • sulfiții (E220 - E228) găsiți în băuturi (vin, bere, fructe confiate);
  • aditivii ce își au originea în alimente alergene (de exemplu lecitina E322 care poate fi extrasă din soia, ouă sau semințe de floarea soarelui);
  • aspartamul - îndulcitor artificial;
  • parabenii - conservanți (etil-, metil-, propil-, butilparaben, benzoat de sodiu);
  • tartrazina - colorant alimentar;
  • glutamatul monosodic - potențiator de aromă;
  • nitrații și nitriții - conservați, coloranți și potențiatori de arome;
  • benzoatul - conservant. (7),(8)

 

Atenționări speciale

  • În cazul în care se observă după ingestia unui anumit aliment apariția pe piele a unor leziuni pruriginoase, mărirea de volum a limbii, buzelor sau pleoapelor, senzația de lipsă de aer sau răgușeală, persoana în cauză trebuie să se adreseze de urgență medicului.
  • Persoanele cu antecedente de reacție alergică trebuie să înceteze consumul alimentului incriminat.
  • Persoanele diagnosticate cu alergie alimentară severă (șoc anafilactic) trebuie să evite ingestia alergenului atât sub forma alimentului de bază (de exemplu alune), cât și sub formă de constituent al unui alt produs (de exemplu ciocolata  - poate conține urme de alune).
  • De verificat întotdeauna eticheta la mențiunea „Alergeni”!
  • Aceste persoane trebuie sa aibă mereu în apropiere un stilou cu epinefrină (EpiPen, Anapen) în eventualitatea declanșării unui șoc anafilactic.
  • Dacă se suspicionează o alergie alimentară trebuie investigată etiologia, deci un consult alergologic este recomandat.
  • O reacție alergică ușoară în antecedente, ușor de tolerat, nu garantează absența dezvoltării unei reacții severe la contactele următoare cu alimentul.

Data actualizare: 13-02-2015 | creare: 13-02-2015 | Vizite: 15287

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Introducerea precoce a produselor alergene în alimentația copilului poate reduce riscul de sensibilizare
  • Afecțiuni cauzate de aerul condiționat
  • Un nou dispozitiv pentru detectarea rapidă a alergenilor alimentari
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK