Colina

Colina se găsește într-o gamă largă de alimente vegetale, în cantități mici. Cele mai importante surse de colină sunt soia, tofu, quinoa și broccoli.

Doza zilnică recomandată este de 550 mg/zi pentru bărbați și 425 mg/zi pentru femei.

Surse alimentare de colină

• Carne, ouă, pește și produse lactate
• Cartofi și legume crucifere, cum ar fi varza de Bruxelles, broccoli și conopida
• Unele tipuri de fasole, nuci, semințe și cereale integrale

Beneficiile colinei

Boala cardiovasculară

Unele cercetări arată că obținerea unei cantități suficiente de colină ar putea proteja sănătatea cardiovasculară prin reducerea tensiunii arteriale, modificarea profilurilor lipidice și reducerea nivelului de homocisteină plasmatică. (1) Alte cercetări sugerează că un aport mare de colină ar putea crește riscul bolilor de inimă. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege care este cantitatea corectă de colină pe care o persoană o poate utiliza astfel încât să fie protejată împotriva bolilor cardiovasdculare.

În ciuda ipotezei potrivit căreia colina ar putea afecta sănătatea inimii, mai multe studii observaționale nu au găsit asocieri semnificative între aportul de colină și riscul de boli cardiovasculare. O analiză la care au luat parte 72.348 de femei și 44.504 de bărbați nu a indicat nicio asociere între aportul de colină și riscul de boală arterială periferică. (2)

Tulburări neurologice

Unele studii au găsit o legătură între aporturile mai mari de colină și o funcție cognitivă mai bună. Într-un studiu observațional la care au participat 2.195 de adulți cu vârste cuprinse între 70 și 74 de ani din Norvegia, participanții cu concentrații plasmatice de colină mai mici de 8,4 mcmol/L au avut o viteză motorie, perceptivă, executivă și globală mai scăzută decât cele cu concentrații de colină mai mari de 8,4 mcmol/L. (3)

Cu toate acestea, o revizuire sistematică la 13 studii privind relația dintre nivelurile de colină și rezultatele neurologice la adulți a constatat că suplimentele de colină nu au avut ca rezultat îmbunătățiri clare ale cogniției la adulți sănătoși (4). În mod similar, o revizuire din 2003 nu a găsit beneficii clinice clare ale suplimentării cu lecitină pentru la pacienți cu boală Alzheimer, Parkinson și cu probleme de memorie. (5)

Sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica relația dintre aporturile de colină și funcția cognitivă și pentru a determina dacă suplimentele de colină ar putea fi benefice la pacienții cu boala Alzheimer sau alte forme de demență.

Boala ficatului gras non-alcoolic

Colina, în special fosfatidilcolina, este esențială pentru transportul lipidelor din ficat. Prin urmare, deficiența de colină, duce la acumularea de grăsime în ficat, ceea ce poate duce la boala hepatică grasă non-alcoolică. Deși majoritatea femeilor sunt protejate împotriva acestei afecțiuni, ca urmare a nivelului ridicat de estrogen, cel puțin 40% au un polimorfism care le face insensibile la activarea genei de către estrogeni.

Într-un studiu condus de un grup de cercetători din China, riscul de a dezvolta această boală a fost cu 32% mai mic la femeile din cel mai mare aport de colină (412 mg/zi) și cu 25% mai mic la bărbații cu cel mai mare aport de colină (452 mg/zi). (6)

Doar date limitate sunt disponibile cu privire la utilizarea colinei pentru a trata boala hepatică grasă non-alcoolică. De exemplu, într-un studiu efectuat pe 57 de adulți care au consumat o dietă care a inclus mai puțin de 50 mg colină pe zi, timp de până la 42 de zile, 37 dintre participanți au dezvoltat disfuncție hepatică (7).

Un aport adecvat de colină este necesar pentru funcționarea corectă a ficatului și pentru a preveni boala hepatică grasă non-alcoolică, dar este nevoie de mai multe cercetări pentru a clarifica rolul colinei în prevenirea sau tratarea acestei afecțiuni.

Cancer mamar

Un raport din 2007 nu a găsit nicio corelație între aportul de colină și cancerul de sân, după ce a analizat 90.663 de femei care au fost monitorizate timp de 12 ani (8). Un studiu din 2009 a constatat că aporturile mai mari de colină erau asociate cu un risc mai mic de a dezvolta cancer de sân.

Defecte de tub neural

În 2004, a fost raportat un studiu de control asupra cazurilor de defecte ale tubului neural. În acest studiu, au existat 424 de cazuri de defecte de tub neuronal. Riscul a fost cel mai scăzut la femeile care au obținut cel puțin 290 mg/zi de colină, precum și mai multă betaină și metionină. (9)

Riscuri ale consumului excesiv de colină

Aporturile ridicate de colină sunt asociate cu un miros corporal neplăcut, vărsături, transpirație și salivă excesivă, hipotensiune arterială și toxicitate hepatică. S-a dovedit că aportul de colină crește producția de TMAO, o substanță care a fost legată de un risc mai mare de boli cardiovasculare.