Fosfor

Fosforul este un mineral important, care intervine in aproape toate reactiile chimice din interiorul celulelor. In organism, fosforul se gaseste in proportie de 80% in oase si dinti sub forma de fosfat de calciu. De altfel, fosforul si calciul sunt responsabile in egala masura pentru cresterea si mentinerea sanatatii oaselor.

In plus, fosforul indeplineste alte functii, fiind mineralul cu cele mai multe roluri in organism. Fosforul este implicat in producerea de colagen, necesar pentru oase, articulatii, tendoane, ligamente, cartilaje, ochi si piele.

Fosfolipidele, formate din fosfor si acizi grasi, se gasesc in membranele celulare. Fiind solubile atat in apa cat si in grasimi, fosfolipidele permit nutrientilor sa treaca prin membranele celulare, pentru a hrani celulele. Fosforul este vital pentru producerea energiei necesare celulelor, fiind principalul component al ATP (adenozin trifosfat).

Fosforul intervine si in producerea de lecitina, care la randul ei, contribuie la fabricarea bilei. De asemenea, vitaminele liposolubile – A , D, E si K – nu si-ar putea indeplini functiile in absenta fosforului.

Fosforul este absorbit prin intestinul subtire, absorbtia sa fiind reglata de calciu si este excretat prin rinichi, in functie de nivelul de fosfor din serul sangvin. Absorbtia fosforului este redusa de medicamentele antiacide pe baza de hidroxid de aluminiu.

Sursele de fosfor

Fosforul se gaseste in alimentele bogate in calciu, cele mai bune surse fiind laptele si produsele lactate (branza, iaurt).

Alte surse bogate in fosfor sunt: carnea, ouale, fructele uscate sau oleaginoase (nuci, migdale), semintele de dovleac si cerealele.

 

 

Alimente bogate in fosfor (in mg pentru o portie)
Branza	340
Cereale integrale	340
Muschi de vita	340
Iaurt	247
Lapte integral	228
Carne de pui	216
Fulgi de cereale	11

Carenta de fosfor

Din fericire, deficienta de fosfor este foarte rara, deoarece numeroase alimente, chiar si cele prelucrate, contin acest mineral. Lipsa de fosfor poate sa apara in conditiile unui regim alimentar dezechilibrat, unei malabsorbtii digestive sau a luarii excesive de medicamente antiacide.

Hipofosforemia, sau nivelul scazut de fosfor in serul sangvin, se intalneste in unele boli intestinale, precum boala celiaca, care impiedica absorbtia acestui mineral. Rahitismul si osteomalacia sunt afectiuni cauzate de dezechilibrul dintre nivelul de calciu si cel de fosfor. Consumul excesiv de alcool pe o perioada lunga de timp poate duce la golirea rezervelor de fosfor din corp.

Lipsa de fosfor se manifesta prin:

• diminuarea densitatii osoase
• calculi renali
• slabiciuneoboseala
• spasme musculare
• anxietatea
• iritabilitatea
• sensibilitatea excesiva a pielii
• stresul

In unele cazuri, pacientii cu un nivel scazut de fosfor in serul sangvin prezinta semnele unei aritmii cardiace.

Cele mai bune suplimente de fosfor sunt fosfatul de calciu si fosfatul monosodic.

Necesarul de fosfor

In general, aporturile alimentare sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de fosfor al organismului:

• 700 mg, pentru adulti
• 1250 mg, pentru adolescenti
• 460 – 500, pentru copii
• 100 – 275, pentru copiii mici

Intrucat rinichii elimina fosforul in exces, riscul asimilarii unor cantitati prea mari si deci toxice de fosfor sunt foarte reduse.

Aportul excesiv de fosfor poate fi totusi consecinta unui regim sarac in calciu si bogat in fosfor, care provoaca o hipocalcemie severa (un nivel scazut de calciu in sange).