Cafeaua în sarcină: dovezi actuale privind riscurile materne, fetale și postnatale ale consumului de cofeină

Un amplu review publicat în august 2025 a sintetizat datele clinice și experimentale recente referitoare la efectele consumului de cofeină în timpul sarcinii asupra sănătății materne, dezvoltării fetale și riscurilor pe termen lung pentru copil. Studiul, realizat printr-o analiză sistematică a literaturii din perioada 2020–2025, a evaluat atât cercetările pe modele animale, cât și datele din cohortele umane, pentru a clarifica impactul metabolic, epigenetic și dezvoltamental al expunerii prenatale la cofeină.

Context

Cofeina, sau 1,3,7-trimetilxantina, este cel mai consumat stimulent psihotrop la nivel global, prezent în peste 60 de specii vegetale — inclusiv în boabele de cafea, frunzele de ceai, boabele de cacao și nucile de cola. Se estimează că aproximativ 85% din populația lumii consumă zilnic cofeină, inclusiv femeile aflate la vârstă reproductivă.

Cofeina traversează bariera placentară, iar metabolismul său încetinește semnificativ în timpul sarcinii, în special în trimestrul al treilea, când timpul de înjumătățire poate crește până la 15 ore. Aceasta determină acumularea substanței și a metaboliților săi în circulația fetală.
Studiile preclinice au sugerat posibile efecte adverse — restricție de creștere intrauterină, tulburări metabolice, malformații organice, efecte genotoxice și modificări neurodezvoltamentale. Totuși, în studiile umane rezultatele sunt mai puțin consistente, cu diferențe notabile între populații și metodele de măsurare a aportului de cofeină.

Ghidurile internaționale recomandă limitarea consumului la 200–300 mg pe zi, însă dozele „sigure” diferă între organizații (Organizația Mondială a Sănătății, EFSA, American College of Obstetricians and Gynecologists). Această variabilitate creează incertitudine și dificultăți în consilierea gravidelor.

Despre studiu

Autorii au analizat 29 de studii clinice publicate între 1 ianuarie 2020 și 10 iunie 2025, extrase din baza de date Medline (PubMed), precum și un set extins de cercetări experimentale fără limită temporală. Obiectivul principal a fost evaluarea corelației dintre consumul matern de cofeină și o gamă largă de rezultate: diabet gestațional, hipertensiune și preeclampsie, anemie, naștere prematură, pierdere de sarcină recurentă, distocie la naștere, restricție de creștere fetală, efecte neurodezvoltamentale, metabolice și reproductive la descendenți.

Metabolismul și biodisponibilitatea cofeinei

Cofeina este rapid absorbită — 99% în 30–45 de minute după ingestie — iar metabolizarea are loc în ficat prin enzima CYP1A2, responsabilă de aproximativ 95% din biotransformarea sa.
În timpul sarcinii, activitatea acestei enzime scade progresiv, ceea ce prelungește semnificativ timpul de înjumătățire și crește expunerea fetală.

Surse alimentare

Cofeina este prezentă în multiple produse — cafea (80–120 mg/ceașcă), ceai (30–60 mg), băuturi energizante (70–150 mg/doză), ciocolată, băuturi răcoritoare de tip cola și suplimente alimentare. Astfel, aportul zilnic real poate fi subestimat, mai ales în cazul consumatorilor multiprodus.

Dovezi experimentale

În modele animale, expunerea prenatală la cofeină a fost asociată cu:

• Întârzierea creșterii intrauterine (IUGR), prin activarea căii JNK și reducerea expresiei placentare a glicoproteinei P;

• Perturbări hepatice (scăderea IGF-1, activarea căii glucocorticoide GR–C/EBPα, acumulare hepatică de trigliceride și predispoziție la steatoză hepatică non-alcoolică);

• Deficite osoase și articulare, determinate de hipometilarea genei ACE și scăderea acetilării histonei H3 la lizina 9 (H3K9ac);

• Alterări neurologice (stres oxidativ, modificări în expresia genelor BAX, BCL2 și Ape-1, comportamente de tip anxios și depresiv);

• Efecte genotoxice în sânge, ficat și rinichi, prin inhibarea căii CREB implicate în repararea ADN;

• Tulburări reproductive, cu reducerea foliculogenezei ovariene și a producției testiculare de testosteron;

• Modificări metabolice (alterarea metabolismului fosfolipidelor, acizilor biliari și sfingozin-1-fosfatului);

• Tulburări respiratorii și cardiovasculare, prin afectarea căilor PKA/RyR/BKCa și sensibilizarea la astm alergic.

În ansamblu, studiile preclinice confirmă o paletă largă de efecte adverse doze-dependente, cu implicații potențiale pe termen lung asupra sănătății descendenților.

Rezultate

Cofeina și complicațiile materne în sarcină

Diabetul gestațional

Două studii de cohortă (Hinkle et al., Kukkonen et al.) au arătat că un consum moderat de cofeină (sub 200 mg/zi) nu este asociat cu un risc crescut de diabet gestațional. În unele modele ajustate pentru vârstă, a fost observat chiar un efect protector – femeile care consumau până la 100 mg/zi în trimestrul al doilea prezentau o reducere cu 47% a riscului de GDM comparativ cu neconsumatoarele.
Totodată, nivelurile plasmatice de cofeină și paraxantină nu s-au corelat semnificativ cu incidența diabetului, însă femeile din quartila superioară aveau o glicemie medie cu 3,8 mg/dL mai mică.

Hipertensiunea gestațională și preeclampsia

Analizele recente, inclusiv o meta-analiză a 10 studii (114.984 gravide), nu au identificat asocieri semnificative între consumul de cofeină și riscul de hipertensiune sau preeclampsie. Unele date sugerează chiar o ameliorare modestă a profilului cardiometabolic la gravidele cu aport moderat în săptămânile 16–22 de gestație.

Anemia gestațională

Consumul de cafea sau ceai în timpul sarcinii a fost asociat cu dublarea riscului de anemie, probabil prin inhibarea absorbției fierului non-hemic la nivel intestinal. Factorii de risc adiționali includ vârsta maternă, educația, alimentația și starea nutrițională generală.

Cofeina și rezultatele obstetricale

Nașterea prematură

Analizele metabolomice au identificat niveluri crescute de cofeină în plasma gravidelor cu nașteri premature, iar cohortele cu aport ridicat (205–5080 mg/zi) au prezentat un risc de naștere prematură aproape dublu (RR = 1,94; IC95%: 1,12–3,37) față de cele cu aport redus.

Pierderea recurentă de sarcină și distocia la naștere

Meta-analizele au indicat o tendință de creștere a riscului de pierdere de sarcină la aporturi >300 mg/zi, însă fără semnificație statistică. Pentru distocia de travaliu, un singur studiu a raportat o incidență crescută la consum de 200–299 mg/zi, dar analiza globală nu a confirmat o asociere consistentă.

Efecte epigenetice și asupra microbiomului

Analizele de metilare ADN din sângele cordonului ombilical (șase cohorte internaționale) au identificat două situsuri CpG semnificativ asociate cu aportul matern de cofeină, în special cel provenit din cafea și băuturi de tip cola. Efectele au fost modeste și dependente de tipul de băutură, cu diferențe între sexe.
În ceea ce privește microbiomul intestinal al nou-născuților, nu s-au observat modificări majore de diversitate bacteriană, însă s-a remarcat o creștere a căilor genetice implicate în sinteza metioninei, posibil reflectând efectele metabolice ale proceselor de demetilare ale cofeinei.

Efecte asupra creșterii fetale și dezvoltării copilului

Mai multe cohorte au arătat o relație doză–efect între consumul matern și parametrii antropometrici neonatali.
Copiii născuți din mame care au consumat peste 50 mg/zi au avut greutate, lungime și perimetre corporale reduse, iar aporturile >300 mg/zi au fost asociate cu întârzieri în dezvoltarea motorie și cognitivă la 6 și 12 luni.
Fiecare creștere de 100 mg/zi a aportului a fost corelată cu o creștere cu 31% a riscului de obezitate infantilă (RR = 1,31; IC95%: 1,11–1,55), iar copiii expuși la ≥180 mg/zi aveau indice de grăsime corporală și hepatică mai mare la vârsta de 10 ani.

Efecte neurodezvoltamentale și neurologice

Datele din Adolescent Brain Cognitive Development Study (ABCD, >9000 participanți) au evidențiat asocieri între expunerea prenatală la cofeină și comportamente externalizante, tulburări de opoziție și somatizare, însă fără impact asupra performanțelor cognitive.
De asemenea, o meta-analiză a studiilor HOME și EARLI a arătat o corelație moderată între aportul crescut matern și scoruri crescute de comportament de tip autism (SRS) la copii între 3 și 8 ani, fără a echivala cu un diagnostic de autism.

Riscul oncologic și reproductiv

Unele studii au semnalat o creștere modestă a riscului de leucemie mieloidă acută și tumori cerebrale (gliom) la copiii expuși intrauterin la cafea, dar nu la ceai. Totuși, numărul redus de cazuri limitează interpretarea.
La vârsta adultă tânără, femeile expuse la cofeină în uter au prezentat niveluri mai scăzute de hormon anti-Müllerian (AMH), sugerând o posibilă reducere a rezervei ovariene.

Concluzii

Datele actuale conturează o imagine complexă și nuanțată asupra efectelor cofeinei în sarcină:

• Studiile experimentale indică o gamă largă de efecte adverse – metabolice, epigenetice și morfologice;

• Studiile clinice nu confirmă în mod consistent aceste rezultate, mai ales la doze moderate (<200–300 mg/zi);

• Consumul ridicat poate fi totuși asociat cu anemie, greutate mică la naștere, risc de naștere prematură și obezitate infantilă.

Variabilitatea interindividuală a metabolismului (activitatea CYP1A2), dificultatea măsurării obiective a aportului și posibilii factori de confuzie (fumat, dietă, greutate, genetică) explică în mare parte inconsistențele dintre studii.

Autorii propun o abordare farmacocinetică mai prudentă: având în vedere că timpul de înjumătățire poate depăși 15 ore, consumul de cofeină ar trebui limitat la cel mult o băutură cu conținut de cofeină la fiecare 24–36 de ore, pentru a evita acumularea.

Pentru clinicieni, mesajul esențial este acela că moderația rămâne cheia. Consumul ocazional de cafea în sarcină pare sigur în majoritatea cazurilor, dar expunerea cronică și dozele mari pot avea consecințe subtile, dar cumulative, asupra dezvoltării și sănătății copilului.