Studiu: Consumul de cofeină (cafea, ceai) în timpul sarcinii ar putea afecta copilul

©

Autor:

Studiu: Consumul de cofeină (cafea, ceai) în timpul sarcinii ar putea afecta copilul

Cafeina este, în prezent, cel mai utilizat stimulent alimentar, fiind considerat ca fiind deosebit de util de către studenții care învață până noaptea târziu pentru examenul din următoarea zi, de către angajații care trebuie să se trezească dimineața devreme pentru a merge la lucru și de către oricare altă persoană care obișnuiește să consume în mod regulat produse alimentare care conțin cafeină.

Nici femeile însărcinate nu fac excepție, numeroase întrebări fiind puse medicului ginecolog de către o gravidă în legătură cu cantitatea de cafeină pe care o poate consuma, riscurile la care se expune, etc.

În ciuda numeroaselor studii realizate pe acest subiect, nu s-a ajuns la o concluzie clară privind cantitatea de cafeină permisă în sarcină, care nu are efecte adverse asupra fătului.

În literatura medicală se recomandă evitarea consumării de către femeile însărcinate a cafeinei în cantități mari. Pentru a evita apariția unor efecte adverse ale cafeinei asupra sarcinii, se recomandă consumarea a mai puțin de 200 mg de cafeină zilnic. [1], [2], [3]

Efectele adverse ale cafeinei asupra sarcinii

Consumarea cafeinei în perioada sarcinii poate duce la apariția următoarelor complicații severe:

Cafeina poate duce la apariția avortului spontan. Cu toate că au fost înregistrate cazuri de avort spontan în rândul femeilor însărcinate care au consumat cantități crescute de cafeină în perioada sarcinii, nu se cunoaște cu exactitate doza de cafeină care ar putea induce avortul spontan. Din acest motiv, se recomandă limitarea consumului de cafeină la mai puțin de 200 mg pe zi în timpul sarcinii.
În anul 2008 au fost realizate două studii de către American Journal of Obstetrics and Gynecology, în rândul femeilor însărcinate care consumau cafeină. În urma acestor studii clinice, cercetătorii implicați au ajuns la concluzia că femeile însărcinate care consumau zilnic cel puțin 200 mg de cafeină au fost de două ori mai expuse riscului de apariție a unui avort spontan, față de cele care nu consumau cafeină în sarcină.

Consumul de cafeină e perioada sarcinii poate duce la apariția malformațiilor congenitale fetale. Numeroase studii realizate pe animale au demonstrat faptul că, consumul de cafeină în sarcină poate duce la naștere prematură, greutate mică la naștere sau prezența unor anomalii congenitale la naștere.
Un studiu efectuat între anii 1975 și 1999 a arătat ca, consumul de cafeină în timpul sarcinii poate avea efecte negative asupra dezvoltării neurologice a fătului și mai târziu după naștere, asupra comportamentului copilului.

Cafeina are capacitatea să traverseze placenta și să ajungă la făt. Astfel, deși organismul matern metabolizează cafeina ingerată, organismul fătului nu poate realiza acest lucru. Dozele mici de cafeină pot perturba mișcările intrauterine ale fătului aflat la o vârstă gestațională avansată și pot determina apariția unor tulburări de somn ale acestuia. Mai mult, cafeina poate determina apariția unor tulburări de somn chiar și în rândul gravidei.

Consumul îndelungat de cafeină, în cantități crescute, poate determina infertilitate. Numeroase studii realizate în acest sens au demonstrat că, numeroși consumatori de cafeină se confruntă cu infertilitatea.
Între anii 2000-2009 a fost realizat un studiu în mai multe țări din Europa, în rândul a 3187 de femei cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani, care își doreau o sarcină. Femeile care consumau 500 de mg de cafeină pe zi sau mai mult au prezentat un anumit grad de infertilizate, fecundarea ovulului având loc după numeroase încercări eșuate. În urma acestui studiu, cercetătorii au conchis că consumarea unor cantități crescute de cafeină pot întârzia apariția unei sarcini.
Un studiu realizat în anul 2010 pe acest subiect, a demonstrat ineficiența fertilizării in vitro a ovulului, în rândul femeilor consumatoare de cafeină.

Cafeina are efect stimulant și diuretic asupra organismului uman. Cafeina are efect de a stimula transmiterea impulsurilor nervoase la nivelul musculaturii și astfel determină creșterea frecvenței cardiace și implicit creșterea tensiunii arteriale, aspecte care trebuiesc evitate în sarcină, datorită riscului de avort spontan și eclampsie. Totodată, cafeina are efect stimulant asupra diurezei, cu apariția secundară a sindromului de deshidratare, în urma urinărilor frecvente.

Medicii și cercetătorii din domeniul medical susțin însă faptul că o femeie însărcinată nu ar trebui să consume deloc cafeină deoarece, dozele mici s-ar prea putea să nu aibă efecte negative asupra sarcinii, însă pot avea efecte adverse asupra organismului matern, în forme severe putându-se ajunge la avort spontan. [1], [2], [3]

Alimente și băuturi cu conținut crescut de cafeină

Nu doar cafeaua conține cafeină, ci și numeroase alte produse alimentare sau băuturi, precum ciocolata (în mod special ciocolata neagră), înghețata de ciocolată, chipsurile de ciocolată, laptele cu ciocolată, ciocolata caldă, anumite tipuri de ceaiuri (precum ceaiul negru, ceaiul verde, etc.), anumite băuturi carbogazoase (precum Coca-Cola, Pepsi, Mountain Dew, etc.), anumite băuturi energizante (precum Red Bull, etc.), anumite medicamente (în general medicamentele care determină durere de cap).

În continuare, vom aminti conținutul de cafeină pe care îl dețin unele dintre cele mai consumate alimente sau băuturi:

  • Cafelele sunt principalele băuturi care dețin o doză crescută de cafeină în componență: un Espresso poate conține între 40 și 75 mg de cafeină, un Espresso decafeinizat poate conține între 0 și 15 mg de cafeină, un Ness conține între 27 și 73 mg de cafeină, un Ness decafeinizat poate conține între 2 și 12 mg de cafeină, o cafea filtru conține între 95 și 200 mg de cafeină, iar o cafea filtru decafeinizată poate conține între 2 și 12 mg de cafeină.
  • Anumite ceaiuri pot deține în componență doze crescute de cafeină: ceaiul verde conține între 24 și 40 mg de cafeină, ceaiul negru conține între 14 și 61 mg de cafeină, ceaiul negru decofeinizat poate conține între 0 și 12 mg de cafeină, iar ceaiurile comercializate în supermarketuri sau în alimentare (precum Lipton Lemon, etc.) conțin între 5 și 7 mg de cafeină.
  • Ciocolata și produsele din ciocolată pot deține în componență doze mari de cafeină: ciocolata neagră (având între 70 și 85% cacao) poate conține 23 mg de cafeină, ciocolata cu lapte conține 9 mg de cafeină, chipsurile de ciocolată pot conține 53 mg de cafeină, înghețata de ciocolată poate conține 2 mg de cafeină, ciocolata caldă și laptele cu ciocolată pot conține între 5 și 12 mg de cafeină.
  • De asemenea, există anumite băuturi carbogazoase cu conținut ridicat de cafeină: Coca-Cola include între 35 și 47 mg de cafeină în componență, Pepsi poate avea între 27 și 39 mg de cafeină în componență, iar Mountain Dew poate conține între 46 și 55 mg de cafeină.
  • Alături de cafea, băuturile energizante dețin cea mai mare concentrație de cafeină: Red Bull poate are între 79 și 80 mg de cafeină în componență. [1], [2]

Data actualizare: 27-06-2019 | creare: 27-06-2019 | Vizite: 177
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.