Alimente interzise în perioada de alăptare

Se spune că pentru o femeie, maternitatea reprezintă cea mai frumoasă şi complexă experienţă de viaţă. Grija pentru noua fiinţă care va veni pe lume începe încă din primele luni de sarcină, concretizată în preocuparea pentru ca sarcina să fie dusă la bun sfârşit în condiţii optime, efectuând pe parcursul celor nouă luni toate analizele care se impun şi respectând o schemă alimentară echilibrată care să asigure atât mamei cât şi fătului tot aportul de nutrienţi necesari: proteine, carbohidraţi, calciu, grăsimi, fier, vitamine, acid folic.

Alăptarea constituie de asemenea, o experienţă specială şi unică şi este cea mai indicată modalitate de hrănire a copilului, pentru că laptele de mamă furnizează sursa completă de nutrienţi de care bebeluşul are nevoie pentru a se dezvolta armonios şi a avea o stare de sănătate foarte bună. Alăptatul vine în acelaşi timp cu beneficii atât pentru proaspăta mămică, cât şi pentru nou născut: pentru mamă alăptarea întăreşte legătura afectivă cu pruncul, reduce riscul apariţiei cancerului mamar, ajută la refacerea după stresul provocat de momentul travaliului şi al naşterii şi reprezintă o foarte bună metodă de slăbire atunci când se respectă şi anumite principii alimentare. Pentru copil, alăptarea reduce semnificativ riscul apariţiei astmului bronşic, infecţiilor respiratorii şi nu numai, a diabetului zaharat sau a hipertensiunii arteriale.

Cum apare laptele matern?

Laptele matern se secretă după naştere, după ce placenta este expulzată, ducând la scăderea nivelului de progesteron al mamei şi la stimularea producţiei de prolactină, hormon care stimulează producerea de lapte în celulele alveolare ale sânului. Atunci când bebeluşul suge la sân, se declanşează reflexul de secreţie (prolactinic) şi cel de ejecţie (ocitocinic), declanşat de asemenea şi de apropierea timpului pentru alăptare sau de plânsul bebeluşului.

Important pentru perioada alăptării este evitarea oricăror surse de stres şi supărare care pot inhiba secreţia lactată, mama având nevoie de mult sprijin, calm şi o atmosferă echilibrată care să o ajute să îşi concentreze întreaga atenţie atât asupra ei cât şi asupra bebeluşului care are nevoie de condiţii optime din punct de vedere alimentar şi afectiv pentru a se dezvolta sănătos.

Alimente interzise în perioada de alăptare

Alimentaţia femeii care îşi hrăneşte copilul la sân trebuie să fie atent aleasă, echilibrată, mai consistentă şi cât mai sănătoasă, pentru că alimentele consumate pe perioada alăptării influenţează atât calitatea laptelui cât şi dezvoltarea copilului (o dietă sănătoasă trebuie să asigure un necesar de 1.500-1.800 de calorii pe zi). Dacă alimentaţia este una dezechilibrată, nesănătoasă şi greşit aleasă, efectele negative nu vor întârzia să apară şi acestea vor avea repercusiuni atât asupra mamei dar în special asupra copilului. În acest sens, vom enumera câteva dintre alimentele care ar trebui evitate de către femeia care alăptează:

Mâncărurile grase, prăjelile, alimentele afumate şi ciupercile nu sunt recomandate în alimentaţia mamelor care alăptează deoarece modifică foarte mult calitatea şi consistenţa laptelui matern.

Anumite tipuri de legume consumate de mamă, precum ceapa, varza crudă (atât gătită cât şi consumată în salate), conopida, fasolea, usturoiul, hreanul şi broccoli pot dăuna celui mic provocându-i gaze, colici intestinale, în unele cazuri diaree şi chiar stări de vomă. Ceapa, usturoiul şi hreanul, datorită mirosului puternic pe care îl au, modifică gustul laptelui, existând riscul ca bebeluşul să refuze sânul.

Consumarea anumitor fructe este şi ea restricţionată pe perioada alăptării: citricele conţin anumiţi compuşi ce pot provoca balonarea bebeluşului, iritarea tractului intestinal şi apariţiia erupţiilor de scutec. Se recomandă evitarea prunelor, a perelor, a cireşelor şi a strugurilor, pentru că aceste fructe au efect laxativ.

Carnea grasă, în special carnea de porc este de evitat pentru că aceasta inhibă secreţia lactată, ea poate fi înlocuită cu carnea de pui, cea de curcan sau de vită.

Anumite tipuri de carne de peşte nu sunt indicate în alimentaţia femeilor care alăptează deoarece conţin o cantitate mai mare de mercur ce poate provoca nou născutului gaze, colici sau stări de nervozitate. De evitat este consumul de rechin, peşte spadă, biban şi macrou. Peştele la conservă nu este nici el indicat spre a fi consumat, doar sardinele ce provin din conserve de calitate şi care sunt o sursă de fosfor, vitamina D şi calciu. Se poate consuma peşte somon, păstrăv, proaspăt şi nu congelat.

Condimentele precum piperul, ardeiul iute, chili, curry şi scorţişoara trebuie evitate în alimentaţia mamei care alăptează deoarece provoacă la bebeluş iritaţii, balonări, stări de nervozitate.

Afumăturile, carnea tocată, mezelurile şi produsele de fast food nu sunt deloc recomandate pentru că sunt foarte concentrate, pline de grăsimi şi pot provoca sugarului o stare pronunţată de disconfort abdominal.

Chipsurile, care de multe ori pot ispiti prin forma ademenitoare a pungilor în care sunt ambalate şi aromele „îmbietoare” pe care le emană (de brânză, caşcaval, ardei sau pizza), nu se recomandă spre a fi consumate deoarece sunt impregnate de grăsimi nesaturate, aditivi, E-uri şi conţin un agent neuro-toxic numit „acrylamide”, una din substanţele răspunzătoare pentru apariţia cancerului.

Soia, porumbul, ouăle, crustaceele, arahidele, unele fructe precum căpşunile, zmeura şi fragii, laptele de vacă, sunt alimente ce prezintă un risc crescut de a dezvolta alergii, de aceea se recomandă prudenţă în folosirea lor pe parcursul perioadei de alăptare.

Consumul de alcool nu este recomandat (cel mult ocazional, un pahar mic de vin la anumite „ocazii speciale” dar nu zilnic şi nu făcut un obicei din aceasta) pentru că ingerarea unei cantităţi mai mari duce la creşterea nivelul de alcool din sânge, acesta trecând şi în lapte. Strict interzis este consumul băuturilor spirtoase, tari. Cu toate că în trecut se credea că berea este o băutură recomandată femeilor care alăptează pentru că ajută în secreţia laptelui, s-a demonstrat în timp că acest mit este unul fals, berea inhibând de fapt secreţia lactată şi cauzând efecte negative datorate cantităţii de alcool ce intră în componenţa acesteia.

În privinţa consumului de cafea părerile sunt împărţite. Unii specialişti afirmă că o ceşcuţă mică de cafea preparată cat mai slabă şi consumată de către mamă o dată la câteva zile nu are efecte negative asupra copilului însă alte păreri interzic ferm cafeaua deoarece cofeina prezentă în componenţa acestei băuturi cauzează bebeluşului stări de nervozitate şi insomnie pentru că o parte din ea trece direct în laptele mamei şi copilul nu are capacitatea de elimina cofeina la fel de repede precum adulţii. Se poate consuma în schimb cafeaua pe bază de cicoare şi ceaiul verde care este o sursă bogată de antioxidanţi.

Nici ciocolata nu este recomandată în alimentaţia mamei care alăptează pentru că şi acest aliment conţine cofeină care transmisă în lapte, poate dăuna copilaşului.

Dulciurile pe bază de zahăr concentrat sunt de evitat deoarece zahărul favorizează eliminarea nutrienţilor din organism. În cazul în care nu există un risc alergic pentru copil, se recomandă înlocuirea zahărului cu mierea.

Băuturile carbogazoase şi cele energizante nu sunt recomandate, ele putând provoca balonarea, apariţia colicilor şi a stărilor de nervozitate la copil.

Pe lângă aceste alimente care sunt de evitat de către mama care alăptează, este foarte important de menţionat că fumatul şi consumul de medicamente fără avizul prealabil al medicului/pediatrului pot avea consecinţe grave asupra copilaşului, fumatul provocându-i acestuia colici, diaree, riscul apariţiei astmului bronşic şi a unor afecţiuni respiratorii serioase iar consumul de medicamente ducând la apariţia unor complicaţii serioase pentru că aproape toate medicamentele ingerate de mamă trec în lapte.

În concluzie, alimentaţia femeilor care alăptează trebuie să fie o sursă bogată de elemente nutritive pentru că astfel, laptele matern va corespunde întrutotul necesităţilor de dezvoltare ale copilului. Este recomandat consumul produselor lactate slabe (brânză şi iaurt), a cărnii slabe (pui, vită, a anumitor tipuri de carne de peşte), a cerealelor integrale, a anumitor categorii de legume şi fructe, a lichidelor (în special apa plată şi ceaiuri de fenicul şi soc, acestea având efect galatogen pentru mamă şi de calmare a colicilor pentru bebeluş). Pentru femeile care alăptează şi urmează un stil de alimentaţie vegetarian sau vegan este bine ca dieta lor să conţină suficiente proteine şi un aport de vitamina B12, vitamina D, calciu şi fier pentru ca laptele matern să furnizeze bebeluşului toate vitaminele şi mineralele de care are nevoie.