Obezitatea

Obezitatea este o problema majora de sanatate publica, atat datorita numarului mare de persoane afectate cat si a riscurilor asociate cu aceasta boala. Incepand cu anii 1970, incidenta obezitatii a crescut dramatic, atat la adulti cat si la copii. Astfel, de la 15% din populatie in anii 80, incidenta bolii a ajuns la 33% in anul 2004.

Aceasta afecțiune se manifesta printr-o crestere a masei tesutului adipos, rezultata in urma unor aporturi calorice mai mari decat cheltuielile energetice.

Factorii care pot conduce la acumularea excesiva a kilogramelor in plus sunt:

• aporturile alimentare excesive
• consumul de alimente bogate in grasimi si zaharuri
• sedentarismul
• mostenirea genetica
• bolile endocrine si ginecologice
  

 

Obezitatea este un factor de risc pentru numeroase afectiuni grave:

• boli cardiace
• diabet de tip 2
• hipertensiune arteriala
• accident vascular cerebral
• unele forme de cancer

Chiar si o reducere cu 5 – 10% din greutatea corporala pot intarzia sau impiedica aparitia acestor boli si poate avea efecte benefice pentru starea de sanatate a persoanei. Aceasta schimbare poate fi realizata cu ajutorul unei diete sanatoase, a activitatii fizice si, in ansamblu,  a modificarii stilului de viata. Daca aceste masuri nu au efect, persoanele care sufera de obezitate pot apela, la indicatiile medicului la medicamentecu rol adjuvant sau chiar la unele tehnici chirurgicale (in cazurile grave).

Cea mai sigura cale de slabire si de mentinere a greutatii este slabirea treptata, cu aproximativ 1 kg pe saptamana.

Diagnosticul de obezitate

Masurarea exacta a masei adipoase se face cu dificultate. Doua metode fiabile sunt determinarea volumului corpului prin cantarire subacvatica si absorbtiometria cu fascicul dual fotonic. Ambele metode sunt folosite in centrele de cercetare, care dispun de echipament special, dar sunt dificile in practica de zi cu zi.

O alta metoda mai simpla este masurarea grosimii stratului adipos, imediat sub piele - masurarea pliului cutanat. Pentru aprecierea masei adipoase se poate folosi si o cantitate mica de curent electric -masurarea impedantei electrice a tesutului adipos. Rezultatele obtinute cu aceste metode pot fi inexacte, in special in cazurile de obezitate extrema.

Medicii se bazeaza deseori pe alte metode de diagnosticare a obezitatii. Astfel, graficele greutatii normale in functie de inaltime sunt folosite de cateva decenii. Dezavantajul acestora este existenta a numeroase versiuni de calcul, fiecare indicand un interval diferit de greutate normala. O alta problema este faptul ca formulele de calcul nu fac distinctia intre grasimea in exces si masa musculara. Potrivit acestora, o persoana cu masa musculara foarte dezvoltata este clasificata in mod eronat drept supraponderala.

Un instrument recunoscut stiintific de depistare a obezitatii este indicele de masa corporala (IMC). Acesta se calculeaza impartind greutatea (exprimata in kg) cu inaltimea (in m) la patrat. Atunci cand IMC-ul  este mai mare de 30 vorbim de un diagnostic de obezitate.

Cauze si factori de risc in obezitate

Obezitatea apare in conditiile unui bilant energetic pozitiv - atunci cand aporturile calorice sunt mai mari decat cheltuielile energetice.

Organismul are nevoie de energie pentru a functiona normal, dar mentinerea unei greutati constante necesita un echilibru intre aportul de calorii si arderea acestora. Atunci cand numarul de calorii consumate depaseste numarul caloriilor utilizate de organism, apare un dezechilibru energetic, urmat de luarea in greutate si in timp,  chiar de obezitate.

Aportul caloric excesiv si activitatea fizica insuficienta (sedentarismul) sunt principalele cauze ale obezitatii, in special atunci cand acestea doua apar in combinatie. Dar numerosi alti factori (genetici, de mediu, psihologici si comportamentali) sunt implicati in aparitia acestui bilant energetic pozitiv.

Factorii de risc pentru obezitate

Obiceiurile alimentare

Obiceiurile alimentare gresite din punct de vedere cantitativ si/sau calitativ sunt un factor de risc pentru obezitate. Consumul alimentelor bogate in calorii, cum este cazul produselor de tip fastfood, bauturilor carbogazoase, produselor zaharoase, excesului de grasimi, constituie o cauza a luarii in greutate si a obezitatii.

Sedentarismul

Persoanele sedentare sunt predispuse la obezitate, deoarece lipsa activitatii fizice echivaleaza cu o scadere a cheltuielilor energetice, ceea ce duce la un bilant energetic pozitiv.

Factorii genetici

Daca unul dintre parinti sufera de obezitate, riscurile de a fi supraponderal sunt de 40%, iar daca ambii parinti sunt obezi, riscul este de 80%.
Totusi, disocierea factorilor genetici de celelalte cauze ale obezitatii este dificil de realizat, intrucat membrii unei familii au, de regula, acelasi regim alimentar si stil de viata.

Factorii psihologici

La unele persoane, excesul de calorii se datoreaza unor probleme de ordin psihologic: traume, stres, stari conflictuale, anxietate sau chiar plictiseala. Toate aceste probleme duc adesea la o crestere a consumului de alimente.

Varsta

Pe masura inaintarii in varsta, persoanele devin tot mai putin active. In plus, masa musculara tinde sa diminueze la varstnici, ducand la scaderea metabolismului. Aceste modificari au drept consecinta reducerea necesarului caloric. Dar, daca aporturile calorice nu sunt reduse corespunzator, persoana se expune riscului de obezitate.

Tabagismul

Fumatorii au tendinta de a se ingrasa dupa ce renunta la fumat. Aceasta luare in greutate se datoreaza in parte capacitatii nicotinei de a accelera metabolismul. Astfel, odata cu renuntarea la fumat, metabolismul devine mai lent.
Fumatul afecteaza si simtul gustativ, iar renuntarea la acest obicei face ca mancarea sa para mai gustoasa si sa aiba un miros mai placut. Astfel, persoanele care renunta la fumat au tendinta de a manca mai mult. Cu toate acestea, tabagismul este considerat mai daunator pentru sanatate decat excesul ponderal.

Sarcina

In timpul sarcinii, greutatea femeilor si necesarul lor caloric cresc in mod invariabil. Dupa nasterea copilului, unele femei intampina greutati in incercarea de a slabi. Aceasta luare in greutate contribuie la aparitia obezitatii la femei.

Medicamentele

Antidepresivele triciclice, tranchilizantele, somniferele, corticosteroizii si medicamentele antihipertensive pot fi cauze ale luarii in greutate. Aceste medicamente incetinesc metabolismul, stimuleaza apetitul si determina retentia de apa, de aceea trebuie luate doar la indicatia medicului.

Alcoolul

Consumul de alcool este raspunzator pentru adaugarea unor calorii suplimentare la dieta zilnica. De exemplu, consumul zilnic de bere poate duce la ingrasarea cu 1 kg pe luna. In plus, consumul excesiv de alcool stimuleaza apetitul.

Boli si afectiuni

Unele boli duc la luarea in greutate si la obezitate. Acestea sunt:

• Hipotiroidismul – boala caracterizata printr-o secretie insuficienta de hormoni tiroidieni, care determina scaderea ratei metabolice si pierderea energiei.
• Sindromul Cushing – tulburare hormonala cauzata de hipersecretia de cortizol. Simptomele variaza, dar la majoritatea pacientilor se constata o obezitate localizata la nivelul fetei, fata rotunda, depunere de grasime in zona cefei si slabirea mainilor si picioarelor.
• Sindromul ovarului polichistic (SOP)– afectiune caracterizata prin nivelul ridicat de hormoni androgeni (masculini), tulburari de menstruatie si, in unele cazuri, existenta unor chisturi la nivelul ovarelor.
• Tulburarile de somn - lipsa somnului poate duce la obezitate. Unele studii arata ca persoanele care sufera de insomnie sunt predispuse la ingrasare. Pe de alta parte, obezitatea poate duce la tulburari ale somnului datorita unor afectiuni precum sindromul de apnee in somn.

Factori sociali si de mediu

Mediul influenteaza in mod direct riscurile de aparitie a obezitatii. Astfel, cresterea numarului de cazuri de obezitate in ultimii 30 ani se explica prin modificarea profunda a mediului in care traim.

 

Factorii de mediu includ stilul de viata al populatiei, nivelul de activitate fizica, accesul la hrana sanatoasa. In ultimii ani, se constata o tendinta accentuata de renuntare la mersul de jos, in favoarea mersului cu masina si un consum exagerat de produse de tip fastfood sau de alimente bogate in grasimi. Mediul in care traim este deseori o cauza a obezitatii, deoarece nu promoveaza obiceiuri alimentare sanatoase.

 

Factorii sociali includ saracia si nivelul scazut de educatie. O cauza ar fi lipsa accesului la o alimentatie sanatoasa, care sa includa legume si fructe proaspete. Totusi, legatura dintre factorii socio-economici si obezitate nu a fost demonstrata stiintific, iar studiile recente arata ca obezitatea este prezenta cu precadere in tarile dezvoltate economic si in cadrul grupurilor cu venituri mari.

Complicatiile obezitatii

Obezitatea creste riscul aparitiei unor afectiuni, printre care se numara diabetul de tip 2, cardiopatiile, hipertensiunea arteriala si accidentul vascular cerebral. De asemenea, obezitatea este asociata si cu o incidenta mai mare a unor tipuri de cancer. Barbatii care sufera de obezitate prezinta riscuri de aparitie a cancerului colo-rectal sau de prostata, in timp ce femeile sunt expuse riscului de aparitie a cancerului uterin, cervical sau ovarian.

Hipertensiunea arteriala

Cresterea masei de tesut adipos determina o marire a cantitatii de sange din corp si deci, a presiunii exercitate asupra peretilor arteriali. Astfel, excesul de masa corporala este asociata cu cresterea frecventei cardiace si cu reducerea capacitatii vaselor sangvine de a transporta sangele in corp. Toti acesti factori duc la cresterea tensiunii arteriale.

Diabetul de tip 2

Obezitatea este principala cauza a aparitiei diabetului de tip 2. Excesul de masa adipoasa determina rezistenta organismului la insulina, hormonul care regleaza nivelul de glucoza din sange.

Insuficienta coronariana

Este rezultatul formarii de depozite de grasime (placi de aterom) in arterele care iriga inima. In timp, aceste depozite duc la ingustarea arterelor, jenand circulatia sangelui. Diminuarea fluxului sangvin la inima provoaca durere toracica (angor), iar intrepurea acestuia poate duce la infarct miocardic.

Accident vascular cerebral (AVC)

Obezitatea este asociata cu ateroscleroza – formarea placilor de aterom in artere. Daca pe o artera ingustata care transporta sange la creier se formeaza un cheag de sange, fluxul sangvin poate fi intrerupt, ducand la accident vascular cerebral.

Osteoartrita

Aceasta boala articulara afecteaza cel mai adesea genunchiul, soldul si coloana vertebrala. Excesul ponderal afecteaza aceste articulatii si duce la uzura cartilajului care le protejeaza, provocand durere si amorteala.

Sindromul de apnee in somn

Aceasta tulburare se manifesta prin opriri temporare ale respiratiei in timpul somnului, provocand treziri frecvente si oboseala in timpul zilei. Majoritatea pacientilor de apnee in somn sunt supraponderali.

Cancerul

Femeile supraponderale prezinta riscuri crescute de aparitie a cancerului mamar, uterin, cervical si ovarian. Barbatii supraponderali sunt expusi riscului de aparitie a cancerului colo-rectal si de prostata.

Steatoza hepatica

Aceasta boala, cunoscuta si ca infiltratia grasa a ficatului presupune acumularea de grasimi la nivelul ficatului, ce poate duce la o afectare a acestuia si la ciroza hepatica, chiar si in cazul persoanelor care nu consuma alcool in exces.

Litiaza biliara

Nivelul ridicat de colesterol la persoanele supraponderale antreneaza un risc crescut de aparitie a calculilor biliari. Slabirea brusca – mai mult de 1,5 kg pe saptamana – creste de asemenea riscul calculilor biliari.

Hiperlipidemie

O dieta bogata in grasimi saturate (carne rosie si prajeli, de exemplu) poate duce la o crestere a nivelului de LDL - colesterol „rau” si de trigliceride, precum si o scadere a nivelului de HDL - colesterol „bun”.
Trigliceridele reprezinta forma sub care cea mai mare parte a lipidelor organismului sunt stocate in tesutul adipos. In timp, nivelul crescut de lipide duce la ateroscleroza – formarea placilor de aterom in artere, care creste riscul de boli coronariene si AVC.

Dieta in obezitate

Adoptarea unei diete cu continut mic de calorii este o conditie esentiala pentru tratarea obezitatii.

Numarul de calorii necesar pentru mentinerea greutatii depinde de numerosi factori, printre care varsta si nivelul de activitate fizica. Aportul caloric corespunzator pentru slabire trebuie stabilit de medic sau nutritionist.

Pentru ca slabirea sa fie de durata, consumati cu moderatie alimente bogate in principii nutritive, dar cu continut mic de grasimi si calorii.

Cateva principii de baza in combaterea obezitatii prin alimentatie:

 

• Optati pentru alimentele sanatoase – legume, fructe, cereale, fasole, peste, produse lactate degresate si carne slaba
  
  Alegeti carbohidratii complecsi - conform recomandarilor nutritionistilor, intre 45 si 65% din aportul total de calorii trebuie sa provina din carbohidrati. Insa trebuie sa  alegeti cu grija tipul de carbohidrati pe care ii consumati. Evitati carbohidratii simpli – zahar si alti indulcitori – si limitati consumul de sucuri de fructe. In schimb, consumati carbohidrati complecsi, bogati in fibre, precum cerealele integrale, paste si orez brun
  
  Limitati consumul de dulciuri – bomboane, prajituri, placinte, briose - sunt bogate in calorii
  
  Reduceti consumul de grasimi - intrucat grasimile furnizeaza de doua ori mai multe calorii decat carbohidratii si proteinele, evitarea grasimilor este o metoda esentiala de reducere a consumului de calorii.
  Alimentele bogate in grasimi: produsele fastfood sau de patiserie, carnea rosie, produsele lactate nedegresate, uleiurile, margarina, untul, sosurile si maioneza.
  Aporturile de grasimi recomandate sunt de 20 – 35% din totalul de calorii, dintre care mai putin de 10% trebuie sa provina din surse de grasimi saturate.
  
  Numarati caloriile - cititi informatiile nutritive de pe ambalajul produselor. Unele alimente sarace in grasimi pot fi bogate in calorii. Limitati consumul de bauturi cu continut de zahar, pentru ca au un numar mare de calorii.

Diete hipocalorice

• Dietele reduse caloric sunt eficiente, determinand scaderi in greutate de aproximativ 1,5 kg pe saptamana. Ele sunt recomandate in cazurile de obezitate severa, drept tratament initial (dieta de atac), doar pe perioade limitate de timp, atunci cand obezitatea reprezinta un pericol iminent.
•  
•  

Regimul de 240 cal

branza de vaci sau	300 g
mere	1000 g

Regimul de 400 cal

Lapte degresat	250 ml
Branza de vaci	90 g
Carne	100 g
Fructe	100 g
Legume	300 g

Regimul de 600 cal

Lapte degresat	250 ml
Branza de vaci	150 g
Carne	150 g
Fructe	200 g
Legume	400 g

Regimul de 800 cal

Lapte degresat	500 ml
Branza de vaci	180 g
Carne	150 g
Fructe	250 g
Legume	400 g

 

Atentie! La toate aceste diete, se adauga minim 1,5 l de lichide.

Dietele hipocalorice nu sunt lipsite de riscuri:

• cardiovasculare: moarte subita, tahicardie, aritmii
• genito-urinare: hiperuricemie, litiaza urica, guta, tulburari ale libidoului si ale menstruatiei
• digestive: diaree, litiaza biliara
• psihice

 

Cazuri in care dietele hipocalorice sunt contraindicate:

• aritmii
• angor
• insuficienta renala, cardiaca sau hepatica
• sarcina
• varste extreme (copii si batrani)
• tratament cu corticoizi sau antimitotice
• afectiuni psihiatrice
• tratament antidepresiv sau diuretic

Dietele hipocalorice moderate

Restrictia calorica va tine cont de aportul obisnuit si de cheltuielile energetice, ajungand la un sfert sau o treime din aportul inainte de inceperea dietei (intre 800 si 2200 cal/ zi).

Aportul de glucide 

Excluderea glucidelor concentrate din alimentatie este esentiala pentru succesul dietei, pentru a evita senzatia de foame provocata de hiperinsulinism. In caz contrar, chiar si o dieta hipocalorica poate du.ce la cresterea masei adipoase. Glucidele trebuie sa acopere cca 50% din aportul caloric total, provenind din: legume si paine (80 – 120 g/zi) – este recomandata painea integrala deoarece contine vitamine si fibre alimentare

Aportul de proteine

Ratia de proteine va fi de 1,2 – 1,5 g / kgc de greutate ideala, reprezentand cca 15% din aportul caloric total. Proteinele au urmatoarele functii:

• impiedica reducerea masei musculare
• stimuleaza metabolismul, crescand cheltuielile energetice
• dau senzatia de satietate
• previn senzatia de astenie

Aportul de lipide

Ratia de lipide va fi de 40 – 50 g/zi (incluzand grasimea din alimentele majoritar proteice - carne, branza, oua, lapte) si nu trebuie sa depaseasca 35% din aportul caloric total.

Aportul alcoolic

Consumul de alcool nu este permis in perioadele de slabire, deoarece creste apetitul si reprezinta o sursa importanta de calorii „goale” (fara aport de substante nutritive).

Alimente permise si interzise in obezitate

Alimente permise	Alimente interzise
PROTEINE carne slaba (vaca, miel, pasare) – rasol sau gratar peste slab (stiuca, salau, lin) branza de vaci branza slaba - telemea desarata, urda iaurt lapte degresat albus de ou ciuperci	PROTEINE carne si peste - grase, conservate sau afumate branzeturi grase, sarate, topite leguminoase boabe
GLUCIDE legume si fructe (in functie de continutul glucidic) zarzavaturi paine neagra sau intermediara (in cantitati moderate)	GLUCIDE paine cartofi paste fainoase (in cantitati mari) fructe dulci sau uscate dulciuri concentrate prajituri produse de patiserie
LIPIDE uleiuri vegetale margarina unt (cantitati reduse)	LIPIDE frisca smantana creme slanina, untura sosuri grase aluaturi cu unt oleaginoase
LICHIDE zeama de compot (indulcit cu zaharina) sucuri de legume si fructe	LICHIDE indulcite cu zahar sau alcoolizatelapte integral SARE peste 5 g/zi
SARE 5 g/zi	CONDIMENTE ardei uite, mustar, piper, hrean

Activitatea fizica pentru combaterea obezitatii

Un alt element necesar in tratamentul obezitatii, scaderea ponderala si in mentinerea greutatii este cresterea activitatii fizice.

 

Iata cateva metode simple care va pot ajuta sa deveniti mai activ:

• urcati pe scari si nu cu liftul
• parcati masina in cel mai indepartat loc din parcare
• mergeti pe jos sau cu bicicleta la servici sau la cumparaturi
• faceti o plimbare pe jos in pauza de amiaza
• implicati-va in jocurile copiilor
• faceti o plimbare cu familia dupa masa de seara
• participati la treburile casnice 
• pedalati la bicicleta medicala in timp ce va uitati la TV sau vorbiti la telefon

• folositi un pedometru si incercati sa cresteti numarul de pasi zilnic

In plus, puteti consulta medicul pentru crearea unui program zilnic de exercitii fizice, care sa includa exercitii aerobice, mers pe jos si ridicarea greutatilor.

Modificarea comportamentului in obezitate

Pentru ca slabirea sa fie de durata, nu este nevoie numai de modificarea dietei si de practicarea exercitiilor fizice, ci trebuie sa modificati radical stilul de viata.

• Gasiti o motivatie suficient de puternica. Nimeni nu va poate face sa slabiti. De fapt, presiunile externe nu fac decat sa inrautateasca situatia. Nici slabirea de dragul altei persoane nu are sanse mai mari de reusita.
• Considerati modificarea stilului de viata drept o prioritate. Este nevoie de multa energie pentru modificarea comportamentului, de aceea trebuie sa ii acordati o importanta maxima.
• Adoptati o strategie de modificare treptata a comportamentului. Intocmiti o lista cu toti factorii care au jucat un rol in esecul eforturilor anterioare de a slabi. Stabiliti data de incepere, adoptati un regim alimentar realist care sa contina apa, fructe si legume si un plan de exercitii fizice.
• Pastrati un jurnal in care sa notati aporturile alimentare, numarul si durata exercitiilor fizice, pentru a pastra obiceiurile pozitive si a descoperi comportamentele care trebuie sa evitate. Notati de asemenea si alti indicatori importanti -tensiunea arteriala, nivelul de colesterol si starea generala de sanatate. Intrebati medicul cat de des ar trebui sa va cantariti pe durata regimului.
• Concentrati-va pe aspectele pozitive. Decat sa va ganditi la alimentele interzise, descoperiti noi activitati ce pot fi practicate pentru o stare buna de sanatate.
• Nu renuntati. Numerosi factori din societatea actuala contribuie la adoptarea unor comportamente alimentare gresite, astfel incat este normal sa intampinati greutati in incercarea de a slabi.
• Inconjurati-va de exemple pozitive.

Obezitate - Tratamentul medicamentos

Medicamentele pentru slabit nu sunt indicate persoanelor care vor sa piarda cateva kilograme din motive cosmetic. Ele sunt indicate persoanelor cu un indice de masa corporala (IMC) mai mare de 30. 

 

Principalele medicamentele anti-obezitate sunt:

Sibutramina (Meridia)
Sibutramina provoaca instalarea precoce a starii de satietate. Efectele adverse sunt cresterea tensiunii arteriale, cefalee, xerostomie, constipatie si insomnie.

Orlistat (Xenical)
Impiedica absorbtia grasimilor, blocand actiunea lipazei intestinale.  Lipaza este o enzima care descompune grasimile alimentare pentru a fi absorbite de organism. Grasimile neabsorbite sunt eliminate in fecale.
Orlistat impiedica absorbtia a 30% din grasimile alimentare si determina pacientii sa reduca aporturile alimentare de grasimi. Efectele adverse sunt scaunele uleioase si frecvente. Intrucat acest medicament blocheaza absorbtia unor principii nutritive, medicul poate recomanda un supliment cu multivitamine.

Aceste medicamente trebuie luate pe termen nedefinit, iar, odata tratamentul oprit, cea mai mare parte a kilogramelor pierdute sunt puse inapoi.

Unele medicamente de slabit au fost retrase de pe piata datorita riscurilor pe care le prezentau pentru sanatate. Astfel, pana in 1997, cel mai indicat tratament pentru obezitate era combinatia a  2 agenti anorexigeni - fenfluramina si phentermina. Aceasta medicatie a ajutat numerosi pacienti sa slabeasca, dar a fost retrasa de pe piata in urma unui studiu care indica un numar mare de cazuri de hipertensiune arteriala pulmonara.

 

Obezitate - Tratamentul chirurgical

Procedurile chirurgicale de tratare a obezitatii sunt indicate pacientilor care sufera de obezitate grava (IMC > 35) si care nu au reusit sa slabeasca cu ajutorul dietei si exercitiilor fizice.

Procedurile chirurgicale pentru tratarea obezitatii pot avea rezultate pozitive asupra greutatii corporale si a sanatatii. In primii doi ani, majoritatea pacientilor pierd pana la 50% din excesul ponderal. In general, cei care urmeaza recomandarile dietetice si comportamentale reusesc sa mentina o greutate constanta.

Cu toate acestea, tratamentul chirurgical are efecte secundare si complicatii. Scaderea brusca in greutate provoca litiaza biliara la aproximativ o treime din persoanele supuse acestor proceduri. In urma operatiei, pot aparea greturile si alte simptome (sindrom dumping).

Chiar daca apeleaza la un tratament chirurgical, pacientii trebuie sa adopte o dieta sanatoasa si sa fie activi fizic.

Liposuctia

Liposuctia este o operatie cosmetica, care consta in introducerea unui tub ingust sub piele, prin incizii  mici, urmata de „aspirarea” grasimii. Liposuctia este frecvent utilizata pentru solduri, abdomen si fata interna a genunchilor.
Desi liposuctia permite indepartarea unei cantitati de grasimi din corp, aceasta procedura nu este un tratament pentru obezitate.