Dieta în gută

Dieta în gută

Guta este cel mai vechi tip de artrită cunoscut. Este cauzată de prezența în exces în sânge a acidul uric, substanță rezultată din degradarea purinelor (proteine prezente în multe alimente dar și în celulele organismului).

Hiperuricemia (concentrația crescută a acidului uric în sânge) poate apărea de exemplu din cauza unei eliminări renale deficitare a acidului uric, a unei anomalii genetice sau a unei diete și unui stil de viață care cresc nivelul acidului uric produs de organism. Hiperuricemia cronică se asociază cu apariția unor crize de artrită în urma eliberării de acid uric în lichidul sinovial (lichidul din jurul articulațiilor).

Dieta joacă un rol foarte important atât în apariția gutei, cât și în reducerea acutizărilor. Cu toate acestea, intervenția la nivelul dietei este greu de realizat deoarece doar aproximativ 20% dintre pacienți sunt dispuși să realizeze schimbări în această direcție. (1, 3)

Moduri de abordare a dietei

Există două tipuri de abordare a dietei în gută, varianta clasică bazată pe consumul redus de purine, proteine și alcool și varianta mai recent apărută, bazată pe reducerea greutății corporale, cu purine nelimitate atât de sever, dar cu restricție din punct de vedere al aportului caloric și de carbohidrați și în același timp creșterea proporțională a ingestiei de proteine și grăsimi nesaturate.

Această variantă modernă de abordare este apreciată mai ales pentru capacitatea ei de a reduce pe lângă acidul uric și LDL-Colesterolului (colesterolul „rău”), a nivelului de trigliceride și insulină, deci realizarea unei reduceri semnificative a nivelului de risc cardiovascular. Se estimează că 95% dintre pacienții cu gută asociază și hiperinsulinism și 76% obezitate abdominală, dislipidemie, intoleranță la glucoză.

Dieta tradițională cu restricție de purine și alcool

Această dietă reprezintă varianta uzual recomandată pacienților cu gută, încă dinainte de apariția în consumul curent a medicamentelor hipouricemiante.

Se recomandă evitarea alimentelor și băuturilor bogate în purine:

  • toate tipurile de carne; 
  • fructele de mare; 
  • drojdiile; 
  • anumite legume: fasolea, mazărea, lintea, asparagusul, spanacul, ciupercile (un studiu din 2012 a infirmat faptul că aceste alimente ar avea un efect hiperuricemiant); 
  • băuturile alcoolice, mai ales berea.  


Se recomandă consumul alimentelor și băuturilor cu conținut sărac în purine:

  • produsele lactate: lapte, brânză, unt; 
  • ouăle; 
  • cerealele și produsele din cereale; 
  • legumele și fructele, cu excepția celor menționate ca fiind bogate în purine; 
  • dulciurile; 
  • apa, sucurile naturale, băuturile carbogazoase, ceaiul și cafeaua.  


Aceasta este o dietă izocalorică care reușește să amelioreze valoarea acidului uric în sânge și în urină. Poate fi recomandată pacienților cu tofi gutoși de dimensiuni mari, la care nu se reușește controlul uricemiei prin medicație, cu mențiunea că se va opta pentru o variantă de aport moderat de purine deoarece s-a demonstrat că restricțiile severe nu pot fi respectate de pacienți pe termen lung.

**Există studii ce au arătat că deși consumul de purine determină o creștere a producției de acid uric, frecvent se asociază și cu o creștere a eliminării acestuia la nivel renal.

** Studii au demonstrat că tofu, deși este bogat în purine, produce doar o ușoară creștere a acidului uric seric, fapt explicat prin dispariția unei mari cantități de astfel de proteine în timpul procesării sale. (1, 3, 4)

Dieta modernă

Această variantă de intervenție dietetică se bazează pe reducerea aportului caloric, cu restricție moderată a consumului de carbohidrați și creșterea direct proporțională a ingestiei de proteine și grăsimi nesaturate. Această metodă de abordare a apărut în urma studiilor ce au dovedit existența unei puternici asocieri a obezității, dislipidemiei, hiperinsulinismului (prin insulinorezistență) cu hiperuricemia din gută.

De asemenea s-a observat că scăderea ponderală a dus la o scădere a nivelului de acid uric seric. Utilizarea de regimuri de slăbire bazate pe înfometare este contraindicată în gută deoarece se asociază cu o creștere a uricemiei, așadar singurele metode recomandate sunt reducerea controlată a aportului caloric zilnic asociată exercițiului fizic. Din păcate, în dieta tradițională din gută alimentele recomandate ca fiind sărace în purine sunt de cele mai multe ori bogate atât în carbohidrați, cât și în grăsimi saturate, ceea ce favorizează obezitatea, dislipidemia și insulinorezistența.

În consecință, a apărut un nou mod de abordare dietetic al gutei:

  • aport caloric limitat la 1600 kcal/zi; 
  • proporție a carbohidraților 40%; 
  • proporție a proteinelor 30% (adică 120g fată de 80-90g din dieta tradițională); 
  • proporție a lipidelor 30%; 
  • înlocuirea grăsimilor saturate cu cele mononesaturate (ulei de măsline, rapiță, diverse nuci) și polinesaturate (din pește); 
  • nu există restricție a alimentelor bogate în purine, dar este recomandat consumul cu moderație al produselor lactate din cauza conținutului lor crescut în grăsimi saturate.  


Un studiu pilot, realizat pe o perioadă de 16 săptămâni, pe un eșantion de 13 bărbați nediabetici cu cel puțin două atacuri de gută în ultimele 4 luni, a indicat prezența unei legături între o nouă metodă de abordare a dietei în gută și reducerea ponderală de aproximativ 5,4 kg, reducerea semnificativă a acidului uric seric, a trigliceridelor, a LDL-C, Colesterolului total și a unei scăderi semnificative a frecvenței de apariție a acutizărilor. Astfel s-a ridicat problema necesității reevaluării dietei recomandate până în prezent în această patologie. Rezultatele obținute necesită însă confirmare prin studii mai ample. (1, 5)

Guta și consumul de alcool

S-a observat că persoanele cu gută si consumatoare de alcool prezintă acutizari ale bolii la valori ale uricemiei mai mici decât în cazul celor neconsumatoare de alcool. De asemenea, s-a evidențiat că în timpul consumului de băuturi alcoolice, nivelul acidului uric în sânge este mult crescut. Dintre băuturile alcoolice, cea mai nocivă este berea. (2, 3, 6)

Guta și consumul de apă

Studiile susțin că un consum crescut de apă determină o scădere a frecvenței crizelor de gută. Un studiu din anul 2009 a demonstrat că fiecare pahar de apă băut în ultimele 24 de ore înainte de apariția crizei, scade riscul de recurență a crizei (exemplu: între 5 și 8 pahare de apă au dus la reducera cu 40% a riscului de apariție a crizei fată de cei care au consumat un singur pahar de apă). Nu există recomandări asupra cantității exacte de apă ce trebuie consumată pe zi în cazul gutei. (4)

Guta și consumul de cafea

Variate studii au evidențiat o scădere a riscului de apariție a gutei la consumatorii de cafea, indiferent de sex. Cafeina este cunoscută ca fiind o substanță cu efect ușor diuretic, ceea ce înseamnă că ea va crește cantitatea de urină eliminată, scăzând astfel riscul de afectare renală în gută. (3, 4)

Guta și consumul de vitamina C

Studiile au arătat că bărbații ce au un aport crescut de vitamina C din alimentație au un risc mai mic de a dezvolta gută față de cei cu o dietă săracă în această vitamină. De asemenea, se poate utiliza vitamina C și ca supliment față de dieta uzuală, în doze de 1000-1500 mg pe zi, cu mențiunea ca înainte de a începe acest „tratament”, pacientul să se consulte cu medicul său curant pentru a se asigura că nu există interacțiuni cu alte medicamente pe care acesta le ia (rar).

Este important de știut că mitul conform căruia „fructele acide agravează guta” este fals. De multe ori oamenii asociază ideea de „acid” cu creșterea acidului uric, însă nu este adevărat. Majoritatea fructelor acide au un conținut ridicat în vitamina C ceea ce le face să aibă un efect benefic pentru cei cu gută. (3, 5, 6)

Guta și consumul de cireșe

În ultimii zeci de ani, un interes ridicat s-a acordat cireșelor și produselor obținute din cireșe (suc, compot ș. a.) atât de către pacienții care suferă de gută, cât și de către medici. Un studiu realizat în S.U.A pe 633 de persoane cu gută a arătat existența unei legături între consumul de cireșe și scăderea riscului de apariție a atacurilor de gută. Consumul acestor fructe timp de două zile s-a asociat cu o scădere a riscului cu 35%. Concluziile studiului au fost următoarele:

  • consumul de cireșe determină o scădere a nivelului de acid uric seric; 
  • cireșele conțin concentrații mari de antociani, substanțe cunoscute pentru efectul lor antioxidant și antiinflamator; 
  • există situații în care s-a asociat o ameliorare a durerii din timpul acutizărilor artritei gutoase și există pacienți care utilizează cireșele pentru scăderea frecvenței crizelor și tratării acestora; 
  • consumul de cireșe scade frecvența de apariție a atacurilor de gută. (7)  



Deși dieta tradițională poate scădea eficient uricemia, în ultima perioadă s-a observat asocierea frecventă a obezității și a unor alte tulburări de metabolism ca dislipidemia, insulinorezistența, toate ducând la o creștere semnificativă a riscului cardiovascular. De asemenea hiperinsulinismul, dislipidemia și obezitatea agravează hiperuricemia. Așadar s-a pus problema necesității modificării dietei recomandate, astfel încât să se scadă riscul cardiovascular al acestor pacienți pe lângă scăderea uricemiei. În acest mod s-a ajuns la crearea dietei moderne, care însă mai are nevoie de studii de mai mare amploare pentru a trece în utilizarea curentă.


Data actualizare: 08-06-2015 | creare: 02-06-2015 | Vizite: 6994

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Dieta DASH și rolul ei în prevenția gutei
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK