Dieta Low FODMAP

Dieta Low FODMAP
Dieta cu un conținut redus FODMAP este un concept oarecum nou în ceea ce privește sindromul de colon iritabil, și a fost concepută pentru a ajuta la reducea simptomelor bolii, caracterizate de dureri abdominale, constipație, diaree și gaze abdominale sau alte simptome gastrointestinale, și presupune reducerea aportului de oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili.

Nu este o dietă care tratează problema, ci ajută la identificarea alimentelor care declanșează simptomele pentru a le putea gestiona ulterior.

sindromul de colon iritabil este o afecțiune cronică recidivantă și de lungă durată de cele mai multe ori, cu simptome care includ dureri abdominale, balonare și afectarea tranzitului intestinal. Există tratamente medicamentoase în acest sens, dar dieta joacă un rol extrem de important. Simptomele sindromului de colon iritabil pot fi manageriate prin modificarea dietei și a stilului de viață și înțelegerea naturii bolii. Este o afecțiune dintr-un grup numit boli gastrointestinale funcționale, cele mai comune boli intestinale, care afectează 1 din 5 persoane și are un impact negativ nu doar asupra sănătății, ci și asupra calității vieții.
 
Bazele dietei au fost puse în Australia, iar ulterior a fost adaptată de către cercetătorii din cadrul King's College London. Se recomandă a fi urmată sub supravegherea unui dietetician. Nu este o dietă care să fie urmată pe tot parcursul vieții, ci una pe termen scurt, și nici nu este o dietă care se pretează oricui. Dr. Sue Shepherd a stabilit ideea alimentelor FODMAP din 1999, a început cercetările în această direcție împreună cu Dr. Peter Gibson în perioada 2005-2007 și le-au finalizat în 2009, în cadrul Universității Monash din Melbourne.

Ce înseamnă FODMAP?

Elementele FODMAP sunt carbohidrați găsiți într-o multitudine de alimente consumate de fiecare dintre noi. Nu toți carbohidrații fac parte din categoria FODMAP. Dieta este destinată persoanelor diagnosticate cu sindrom de colon iritabil, disconfort abdominal sau dureri abdominale funcționale. Diagnosticul diferențial include:
  • boală celiacă;
  • boală inflamatorie intestinală;
  • alergii alimentare;
  • esofagită eozinofilică;
  • cancer;
  • gastrită.

Carbohidrații fermentabili cu lanț scurt fermentează la nivelul colonului, asta din cauza absenței sau concentrației reduse a enzimelor necesare pentru digestie sau a absorbției incomplete la nivelul intestinului subțire.

FODMAP  (Oligo-Di-Monozaharide Fermentabile și Polioli  - Fermentable Oligo-Di-Monosaccharides and Polyols) este un acronim pentru:
  • F - Fermentabil (descompunere rapidă sub acțiunea bacteriilor);
  • O - Oligozaharide (fructani: usturoi, ceapă, grâu, inulină, sau galacto-oligozaharide: leguminoase);
  • D – Dizaharide (lactoză: lactate și fructoză în exces, cum ar fi fructe, sirop de porumb cu conținut crescut de fructoză, lapte, lapte condensat, iaurt, brânzeturi);
  • M -  Monozaharide (miere, sirop de agave, mere, mango, pere, pepene, sirop de fructoză);
  • AP  - Polioli: Sorbitol, Manitol, Maltiol, Xylitol, Izomalt (înducitori artificiali sau îndulcitori organici), mere, avocado, cireșe, prune, ciuperci.

FODMAP pot fi clasificați în 2 grupuri:
  • FODMAP parțial absorbabili (fructoză, lactoză, polioli);
  • FODMAP neabsorbabili (fructani și galacto-oligozaharide).

Pe scurt, elementele FODMAP au următoarele caracteristici:      
  • sunt carbohidrați cu lanț scurt;
  • ineficient absorbabili;
  • activitate osmotică crescută;
  • ușor fermentabili.

FODMAP sunt molecule complexe din alimente ce pot fi absorbite ineficient de către unele persoane. Astfel, se deplasează la nivelul intestinului gros, unde devin sursă de energie pentru bacteriile care trăiesc acolo. Bacteriile se hrănesc cu aceste molecule care cauzează malabsorbție și simptomele sindromului de colon iritabil.

Lactoza

Lactoza este un carbohidrat întâlnit în laptele de vacă, de oaie și de capră. Intoleranța la lactoză este cauzată de lipsa parțială sau completă a unei enzime – lactaza - care să digere lactoza. Când lactoza nu este digerată complet, contribuie la balonare, dureri abdominale, gaze, diaree, de obicei după 30-120 minute de la consumul de lapte sau alte lactate.

Fructoza

Fructoza este un zaharid întâlnit în mod natural în fructe, miere, siropuri, dar nu toate alimentele cu conținut de fructoză trebuie limitate în dieta FODMAP. Malabsorbția fructozei este similară cu intoleranța la lactoză, astfel că fructoza este complet digerată la nivelul tractului gastrointestinal din cauza lipsei de enzime, dar contrar cazului intoleranței la lactoză, absorbția fructozei este dependentă de un alt carbohidrat, și anume glucoza. Astfel, alimentele care conțin fructoză și glucoză în raportul 1:1 sunt mai bine tolerate în dieta FODMAP  și invers, alimentele cu exces de fructoză comparativ cu glucoza, ca merele, perele, mango, sunt mai degrabă declanșatoare ale simptomelor abdominale.

Fructanii

Fructanii sunt carbohidrați greu absorbabili din cauza lipsei la nivel intestinal a unei enzime care să rupă legătura fructoză – fructoză. Din cauza acestei reacții, fructanii pot contribui la balonare, gaze, dureri. Digestia minimă a fructanilor are loc la nivelul intestinului subțire din cauza absenței unor enzime la nivelul tractului gastrointestinal uman capabile să digere legăturile glicozidice beta-fructoză-fructoză. Majoritatea fructanilor se găsesc în grâu și ceapă, mai ales și din cauza faptului că sunt consumate în cantități ridicate.

Galactanii

Galactanii sunt carbohidrați greu absorbabili din aceleași motive ca fructanii; intestinul nu dispune de o enzimă necesară pentru a rupe legătura galactanilor, astfel că aceștia contribuie la gaze și disconfort gastric. Lipsa unei enzime sau cantitatea redusă, mai exact a enzimei alfa-galactozidaza, duce la  disponibilitatea galacto-oligozaharidelor pentru fermentarea colonică și efect prebiotic. Sursele comune includ lapte matern, leguminoase: fasole, linte, năut etc., unele cereale, nuci și semințe. Comercial, aceștia pot fi produși prin tratament enzimativ B-galactozidază al lactozei, fiind adăugat adesea la formulele de lapte, lactate sau unele băuturi.

Poliolii

Poliolii sunt unele zaharuri ca sorbitol și manitol. întâlnite în mod natural în unele fructe și legume și adăugate în produsele dulci sau medicamente. Au efecte variate asupra tractului digestiv. Absorbția este mai mare la nivelul proximal al intestinului, unde spațiul paracelular jejunal este mai mare decât la nivel ileal. Fructele și legumele sunt surse naturale de sorbitol și manitol.

Cum afectează FODMAP persoanele cu sindrom de colon iritabil?

Nu toate elementele FODMAP produc simptome abdominale la pacienții cu sindrom de colon iritabil. Prezența și gradul intensității simptomelor abdominale depind de gradul de malabsorbție al individului. Sunt două mecanisme responsabile de inducerea simptomelor: inițial, elementele FODMAP sunt slab absorbabile la nivelul intestinului subțire și osmotic active, ducând la accelerarea secreției de fluid la nivelul intestinului. Asta poate duce la distensia intestinului, și implicit apariția simptomelor abdominale, concomitent cu creșterea apei atrase la nivelul colonului. Ulterior, FODMAP sunt rapid fermentați de către microbiomul colonic, ducând la distensia colonică din cauza producției de gaze, cu dureri asociate și balonare. În plus, gazele intestinale și creșterea apei alterează molititatea gastrică, ceea ce poate duce la diaree și/sau constipație.

Fructoza și poliolii sunt osmotic activi, cresc producția de apă și duc la distensia luminală (hipersensibilitate viscerală), în timp de lactoza, fructanii și galactanii sunt fermentați rapid, cresc producția de gaz și duc la distensia luminală LI (lichid interstițial). Toate acestea produc simptomele de modificări de tranzit, balonare, durere/disconfort și flatulență/balonare.

Fermentarea carbohidraților cu lanț scurt duce la producția de acizi grași cu lanț scurt (acetat, propionat, butirat), și gaze (hidrogen, dioxid de carbon, metan) și contribuie la dezvoltarea și funcționarea microbiomului intestinal. Deși au efecte benefice, aceștia pot declanșa și efecte negative și simptome gastrointestinale ca dureri abdominale, flatulență sau diaree.

Principiile dietei Low FODMAP

Dieta se numește Low FODMAP, astfel că aceste elemente sunt limitate de obicei, nu eliminate complet pentru totdeauna. Dimensiunea porțiilor este un aspect extrem de important deoarece este necesar un aport moderat în porții corecte.

Dieta cu reducere FODMAP nu tratează sindromul de colon iritabil, ci doar ameliorează simptomele, prin restricție.

Dieta durează 6-8 săptămâni și presupune o fază de eliminare și una de reintroducere. În acest timp se monitorizează simptomele digestive. Reintroducerea se realizează cu câte un tip FODMAP săptămânal, de 2 ori pe săptămână, și observarea simptomelor. Reintroducerea urmează calea: polioli - lactoză - fructoză - fructani - galactani.

Dieta constă în anumite restrictii severe ca eliminarea unor alimente particulare și băuturi pe perioade scurte de timp deoarece nu îndeplinesc anumite criterii nutritive necesare. Poate fi foarte restrictivă și nu este recomandată ca dietă permanentă. Pentru persoanele sănătoase nu are beneficii, iar restrictia unor alimente sănătoase este indicată doar din considerente solide medicale. Timp de câteva săptămâni alimentele cu FODMAP sunt limitate sau evitate. Ulterior, alimentele individuale sunt reintroduse și se urmăresc eventualele simptome. Dacă simptomele apar, alimentul respectiv va trebui limitat sau redus din dietă.

Deși îmbunătățirile se observă din primele săptămâni, de obicei eficiența crește progresiv în primele 6 săptămâni. De aceea, se recomandă ca dieta să dureze 6-8 săptămâni. Pe durata perioadei de eliminare, se elimină treptat elementele FODMAP din toate grupele, pentru a determina grupul care determină intoleranța.

Dieta low FODMAP are trei etape:
  • 1. Eliminarea sau Restricția: se reduce aportul de FODMAP prin evitarea alimentelor care au un conținut ridicat FODMAP pentru 6-8 săptămâni, perioadă care este aleasă mai lungă pentru a fi suficientă pentru identificarea simptomelor care apar sau se diminuează.
  • 2. Reintroducerea – dacă simptomele s-au îmbunătățit în perioada de restricție, este importantă reintroducerea unor alimente bogate în FODMAP; acest lucru permite identifcarea alimentului sau categoriei FODMAP la care persoana poate fi cel mai sensibilă, precum și care sunt alimentele care oferă simptome negative;
  • 3. Personalizarea - soluția pe termen lung din urma dietei este personalizarea alimentației astfel încât să se evite acele alimete care conferă simptome adverse și restabilirea alimentației normale cât mai repede și ușor posibil.

Eliminarea

În timpul fazei de eliminare, se exclud din alimentație acele produse cu un conținut crescut FODMAP pentru cel puțin 6 săptămâni. În această perioadă poate fi de cele mai multe ori necesară introducerea de elementre probiotice de bună calitate. Dacă nu se observă îmbunătățiri, se recomandă examinări medicale pentru identificarea cauzei disconfortului gastrointestinal, care poate fi de altă natură.

Reintroducerea

În această fază de reintroducere, fiecare categorie de FODMAP este consumată ușor și treptat pentru a analiza toleranța și cantitatea de alimente cu FODMAP consumată pentru a declanșa apariția simptomelor. Reintroducerea se face treptat pentru fiecare categorie. Alimentele cu FODMAP bine tolerate sunt apoi consumate pentru a determina toleranța combinației de alimente. Dacă simptomele persistă, aceste alimente sunt eliminate până când simptomele dispar și apoi sunt reintroduse în doze mai mici.

Mai multe despre această dietă în video-ul oferit de Universitatea Monash, de unde au pornit cercetările.


Sursa: Monash University

Indicații și recomandări

Alimentele cu conținut FODMAP au beneficii, fiind dense nutritiv, asigurând fibre și prebiotice, contribuind la sănătatea microbiomului. Nu este recomandată pentru a fi urmată toată viața.

Dieta Low FODMAP este indicată în cazul persoanelor care se confruntă cu:
  • sindromul de colon iritabil cu diaree;
  • sindromul de colon iritabil mixt (cu diaree și constipație);
  • diaree funcțională (pierdere cronică de fecale fără dureri abdominale);
  • balonare sau distensia stomacului care nu se ameliorează de la sine;
  • sensiblitate non-celiacă la gluten;
  • boala celiacă, dacă sunt simptome gastrointestinale în timp ce boala este sub control medical;
  • boala de colon iritabil, dacă sunt încă simptome gastrointestinale cât timp boala este sub  control medical;
  • supradezvoltarea de bacterii la nivelul intestinului subțire.

Dieta LowFODMAP nu este o dietă universală indicată pentru oricine. Dacă un pacient prezintă simptome gastrointestinale, se recomandă inițial îmbunătățirea stilului alimentar, reducerea sedentarismului și reducerea stresului. De asemenea, se recomandă un consult medical de specialitate și consultarea unui dietetician.

Alimentele cu conținut FODMAP

Multe alimente cu un conținut ridicat FODMAP sunt alimente sănătoase, dar pot cauza anumite simptome unor persoane care sunt susceptibile la probleme gastrointestinale.

Iată o listă cu cele mai comune alimente cu un conținut redus FODMAP (care pot fi consumate pe parcursul dietel LowFODMAP), respectiv cu un conținut ridicat FODMAP (interzise sau limitate pe parcursul dietei):

Alimente cu conținut scăzut FODMAP (permise) Alimente cu conținut FODMAP (de limitat) Alimente cu conținut crescut FODMAP (de evitat complet)
Legume, leguminoase și produse asociate
  • Ardei verde, galben, roșu, capia, gogoșar
  • Alge Nori
  • Bame
  • Castravete
  • Cartof
  • Castane de apă
  • Ceapă verde – frunze
  • Dovlecel
  • Fasole păstăi
  • Fenicul
  • Germeni de fasole
  • Ghimbir
  • Măsline
  • Morcov
  • Muguri bambus
  • Nap
  • Păstârnac
  • Praz
  • Ridiche
  • Roșii (inclusiv fierte sau deshidratate)
  • Salată verde, iceberg, rucola etc.
  • Sfeclă roșie (conservă sau murată)
  • Spanac proaspăt baby sau spanac gătit
    Țelină rădăcină
  • Varză chinezească
  • Varză kale
  • Verdețuri gătite
  • Vânătă
  • Andive
  • Broccoli (½ porție)
  • Cartof dulce (1/2 porție)
  • Dovleac (¼ porție)
  • Linte (cantități reduse)
  • Năut – (max ¼ porție)
  • Porumb (dacă este tolerat și doar în cantități mici)
  • Țelină – frunze și tulpină (mai puțin de 5 cm)
  • Varză bruxelles – 2 bucăți
  • Varză albă sau roșie (o porție)
  • Usturoi – de EVITAT (inclusiv pudră sau săruri aromatizate cu usturoi)
  • Ceapă – de EVITAT (inclusiv pudră de ceapă, produse cu conținut de ceapă, ceapă verde – bulbul- sau ceapă franțuzească - hașmă)
  • Conopidă
  • Ciuperci
  • Fasole uscată
  • Germeni de grâu
  • Mazăre
  • Manioc
  • Murături
  • Năut
  • Sparanghel
  • Soia
  • Sfeclă roșie crudă
Fructe
  • Afine
  • Ananas
  • Banane verzi
  • Căpșuni
  • Clementine
  • Fructul dragonului
  • Fruct stea
  • Fructul pasiunii
  • Kiwi
  • Lămâie și lime
  • Mandarină
  • Papaya
  • Pepene galben
  • Portocale
  • Rubarbă
  • Struguri
  • Zmeură
  • Merișoare
  • Avocado
  • Ananas deshidratat
  • Banane coapte
  • Caise
  • Coacăze
  • Cireșe
  • Cătină
  • Curmale
  • Fructe de Goji
  • Fruct de guava
  • Grapefruit
  • Kaki
  • Litchi
  • Mango
  • Mere
  • Mure
  • Nectarine
  • Pepene roșu
  • Pere
  • Piersici
  • Prune
  • Rodie
  • Smochine
  • Stafide
Carne, pește și fructe de mare
  • Curcan
  • Miel
  • Pui
  • Porc
  • Prosciutto
  • Șuncă piept curcan
  • Vită

  • Creveți
  • Crab, homar, midii, stridii
  • Pește proaspăt: cod, eglefin, pește plat, somon, ton, păstrăv
  • Ton conservă
 
  • Salamuri și cărnuri procesate
  • Cârnați
  • Carne care conține pudre de usturoi, ceapă etc
  • Carne marinată, cu sosuri etc.
Cereale și produse panificație
  • Pâine fără grâu sau secară și fără gluten
  • Pâine de porumb, ovăz, orez, cartofi
  • Hrișcă, făină de hrișcă, paste din hrișcă
  • Făină din porumb, mămăligă
  • Biscuiți crackers
  • Mei
  • Quinoa
  • Făină de orez, paste orez
  • Orez brun, basmatti, alb, fără gluten
  • Amidon
  • Tapioca
  • Bulgur (¼ porție)
  • Fulgi porumb (1/2 porție)
Produse pe bază de grâu/făină de grâu – cu gluten:
  • Cereale instant
  • Paste
  • Pâine
  • Pesmet
  • Tărâțe
Făină de amarant
Făină de migdale
Pâine
  • Pâine integrală
  • Pâine multicereale
  • Pâine cu semințe
  • Lipii
  • Pâine graham
  • Pâine neagră
Cuș-cuș
Granola
Muesli
Secară și produse din secară
Griș
Lactate și ouă
  • Unt
  • Brânzeturi: Brie, Camembert, Chedar, Cottage, feta, capră, mozzarella, parmezam, șvaițer
  • Ouă
  • Lapte fără lactoză, lapte de migdale, de cânepă, ovăz, orez
  • Iaurt fără lactoză, iaurt grecesc
  • Ricotta (2 lingurițe)
  • Lapte bătut
  • Cremă de brânză
  • Brânză Halloumi
  • Smântână
  • Înghețată
  • Kefir
  • Lapte : vacă, capră, lapte evaporat, lapte de oaie
  • Iaurt
Condimente, sosuri și produse dulci
  • Dulceață căpșuni
  • Ketchup
  • Marmeladă din fructe low FODMAP
  • Maioneză fără ceapă sau usturoi
  • Muștar
  • Oțet mere sau balsamic
  • Sos grătar
  • Sos pește
  • Sos midii
  • Sos soia Sos roșii
  • Sos wasabi
  • Sos Worcestershire
  • Sirop de arțar
  • Unt arahide
  • Ciocolată amară, albă sau cu lapte (maximum 3 pătrățele)
  • Sos pesto – mai puțin de 1 linguriță
  • Humus
  • Miere
  • Dulceață/marmeladă de fructe de pădure, zmeură, gutui
  • Cuburi/produse concentrate de condimente
  • Tahini
  • Sos tzatziki
Fructe oleaginoase și Semințe
  • Nuci braziliene
  • Nuci macadamia
  • Semințe de Chia
  • Arahide
  • Nuci 
  • Semințe dovleac
  • Semințe susan
  • Semințe floarea soarelui
  • Nuci de pământ
  • Alune pădure (max 15)
  • Nuci Pecan (max 15)
  • Semințe muguri pin (max 15)
  • Migdale
  • Fistic
  • Caju
Băuturi
  • Cafea fără lapte sau cu lapte permis cu conținut low FODMAP
  • Ciocolată caldă instant
  • Băuturi proteice din proteine din ou, orez, zer, mazăre
  • Lapte soia cu proteine din soia (nu din soia integrală)
  • Ceai alb, negru sau din plante (slab)
  • Ceai din mentă slab
  • Băuturi alcoolice (irită flora intestinală):
-Bere (max 1)
-Vin (max 1 pahar)
-Gin, whiskey, vodkă, rom
  • Suc de portcale - max 100 ml
  • Suc fructe, doar din fructe permise (max 125 ml)
  • Lichior cu mai mult de 50-100% suc natural (mere sau zmeură)
  • Lichior de portocale cu mai mult de 25-50% suc natural
  • Limonadă
  • Apă de cocos
  • Băutură din cicoare
  • Băuturi sportive
  • Cafea cu lapte
  • Ceai de fructe sau ierburi (intens) – ceai negru, ceai de păpădie, mușețel, fenicul, oolong etc.
  • Lapte de soia
  • Suc din mere, pere, mango
  • Sucuri carbogazoase cu sirop de fructoză
Îndulcitori
  • Zaharină
  • Aspartam
  • Acesulfam K
  • Stevia
  • Sucraloză
  • Zahăr
 
  • Sirop de agave
  • Fructoză
  • Sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză
  • Inulină, Izomal, Martitol, Manitol, Sorbitol, Xylitol

! Sunt permise uleiurile vegetale, ierburile și condimentele naturale, în funcție de preferințe și de toleranța organismului.

Eficiența dietei lowFODMAP

Cercetările generale arată că dieta Low FODMAP are o eficiență de aproximativ 68-76% pentru acele persoane care suferă de sindrom de colon iritabil, majoritatea paienților care urmează dieta prezentând complianță la tratament. Acționează prin ameliorarea simptomelor asociate bolii. Nu sunt date care să confirme că este eficientă pentru simptomele non-intestinale care sunt deseori asociate cu această boală, ca migrene sau probleme ale pielii și articulațiilor.

  • Un studiu publicat în jurnalul Gastroenterology (2014) sugerează faptul că o dietă săracă în elemente FODMAP - oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili - poate manageria și reduce simptomele gastrointestinale la pacienții cu sindrom de colon iritabil. Studiul a fost realizat pe 30 pacienți cu această problemă și 8 pacienți sănătoși (grupul de control), după ce au urmat dieta de 21 zile de reducere a alimentelor FODMAP, urmată de o perioadă de 21 zile cel puțin până să revină la dieta obișnuită. Rezultatele au arătat că dieta low FODMAP a redus eficient simptomele gastrointestinale. (6)

  • O  altă cercetare, publicată în European Journal of Nutriton (2016), sugerează că adoptarea unei diete sărace în FODMAP reduce simptomele asociate cu bolile gastrointestinale funcționale (sindromul de colon iritabil sau boala inflamatorie intestinală). Este vorba de o meta-analiză ce a înglobat 16 studii clinice ce au inclus pacienți cu cele 2 afecțiuni și care au urmat dieta FODMAP. (5)

  • Încă o cercetare din cadrul Universității din Michigan susținea ideea că o dietă tip lowFODMAP poate reduce simptomele bolilor gastrointestinale și îmbunătățește calitatea vieții. Dieta a exclus alimentele  bogate în FODMAP timp de 6 săptămâni și pacienților le-a fost monitorizat progresul, fiind realizat pe un grup de 90 pacienți cu sindrom de colon iritabil. Dintre aceștia, jumătate au urmat dieta, iar jumătate au definit grupul de control care a urmat un regim comun cu alimentație echilibrată și evitarea cofeinei și alcoolului, care au efect iritant. În cazul primului grup, calitatea vieții din acest punct de vedere s-a îmbunătățit cu 61%, comparativ cu 27% în cazul grupului de control.

  • Un studiu publicat în Singapore Medical Journal (2016) sugerează că restricția alimentelor bogate în FODMAP pentru managementul balonării din colonul iritabil oferă rezultate promițătoare, cu efecte persistente, tratarea și prevenirea simptomelor eficient. (2) Efectele sunt asociate cu dieta urmată strict, mai exact eliminarea acelor alimente cu conținut ridicat FODMAP menționate mai sus, pentru ameliorarea simptomelor colonului iritabil.

  • O meta-analiză publicată în PLOS One (2017) sugerează că dieta prezintă o eficiență ridicată pentru persoanele cu sindrom de colon iritabil care urmează dieta Low FODMAP, comparativ cu o dietă tradițională pentru această problemă. Meta-analiza a analizat studiiile privind această dietă din bazele de date PubMed, EMBASE și Cochrane Library, și a inclus date de la pacienți diagnosticați cu sindrom de colon iritabil conform criteriilor Roma II, Roma III, Roma IV sau NICE.  (11)

Avantaje

  • susținerea digestiei prin eliminarea alimentelor cu conținut crescut FODMAP, pentru ameliorarea unor simptome ale sindromului de colon iritabil, dispepsie sau reflux;
  • suport neurologic, deoarece poate juca un rol și în afecțiunile neurologice și de dispozitie. Atât malabsorbția fructozei, cât și a lactozei sunt asociate cu depresia uneori - o dietă săracă în fructoză  poate îmbunătăți starea de bine, deoarece poate crește nivelul de triptofan din plasmă, precursor al serotoninei, neurotransmițător cu efect de stare de bine/fericire.
  • este o dietă relativ ușor de urmat, cu instrucțiuni clare și precise.

Dezavantaje și limitări

Limitările dietei stau în lipsa unor valori limită pentru conținutul FODMAP la alimente și lipsa informațiilor privind conținutul FODMAP pe de ambalajele produselor.

Nu este o dietă pentru tratarea afecțiunii, ci pentru diagnosticarea problemei prin excludere și ameliorarea simptomelor. 

Deoarece dieta este una complexă, se recomandă a fi urmată la îndrumarea și sub îndrumarea unui dietetician specializat, de pereferat să fie specializat în această arie, iar aportul alimentar trebuie monitorizat atent pentru consumul adecvat alimentar.

Dieta nu este eficientă pentru orice persoană cu sindrom de colon iritabil. De asemenea, efectele urmării dietei pe termen lung nu se cunosc.

Microbiomul intestinal uman joacă un rol esențial în sănătate. Deși fructanii și galacto-oligozaharidele sunt elemente FODMAP, ingestia  lor poate fi asociată cu simptome abdominale, dar sunt și probiotice, stimulând dezvoltarea de bacterii benefice. Abundența bacteriilor și reducerea concentrației de bifidobacterii din cauza urmării dietei low FODMAP  poate cauza efecte adverse. În general, dieta low FODMAP strictă nu este recomandată pe termen lung. Reintroducerea de alimente FODMAP se recomandă pe baza toleranței individuale.

Dieta LowFODMAP în alte afecțiuni

Dieta FODMAP ar putea fi aplicată și urmată și pentru reducerea altor afecțiuni ale sistemului gastrointestinal. Simtomele intestinului funcțional sau simptomele tip cele de colon iritabil sunt comune la pacienții cu boala inflamatorie a colonului - boala Crohn sau colita ulcerativă. Restricția alimentelor FODMAP poate reduce simptomele acestor boli: dureri abdominale, balonare, gaze intestinale, diaree. Reducerea aportului de elemente FODMAP îmbunătățește tranzitul intestinal și consistența materiilor fecale la pacienții cu colită ulcerativă care au fost supuși anastomozei ileorectale sau  colectomiei.

Recomandări nutriționale privind dieta

Simptomele colonului iritabil pot fi ameliorate prin:
  • Adoptarea de mese regulate și care să fie relaxate, nu în grabă.
  • Să nu săriți peste mese și să nu lăsați pauze mari între mese.
  • Consumați cel puțin 8 pahare de apă sau lichide pe zi.
  • Reduceți aportul de ceai și cafea la maximum 3 căni pe zi.
  • Reduceți consumul de alcool și băuturi acidulate.
  • Reduceți aportul de zaharuri rezistente (amidonoase care rezistă la digestie la nivelul intestinului subțire și ajung în intestinul gros intacte) care sunt găsite în alimentele procesate sau semipreparate.
  • Limitați aportul de  fructe la 3 porții pe zi – o porție înseamnă jumătate de grapefruit, un măr etc.
  • Dacă vă confruntați cu diaree, evitați sorbitolul, un îndulcitor artificial din dulciurile fără zahăr, inclusiv guma de mestecat și băuturile, și în unele produse pentru diabetici sau pentru slăbit. Dacă vă confruntați cu flatulență sau balonare, consumați ovăz sau semințe de in.
  • Fiți activi - sportul este extrem de important pentru sănătatea digestivă.
  • Reduceți nivelul de stres, dearece stresul poate fi asociat cu simptomele sindromului de colon iritabil.

SFATURI pentru eficientizarea și urmarea dietei:

  • Păstrează un jurnal alimentar: notează alimentele consumate pentru a identifica mai ușor eventualele simptome și implicit alimentele cauzatoare de disconfort.
  • Menține la îndemână o listă cu alimentele permise și cele interzise.
  • Citește cu atenție etichetele produselor pentru a identifica eventualele produse FODMAP adăugate.
  • Poți apela la aplicații pentru mobil care să te ajute să gestionezi alimentele permise. Astfel de aplicație este The Monash University Low-FODMAP Diet App, care permite selectarea unor alimente și verificarea tipului lor în funcție de conținutul de elemente FODMAP. Aplicația este disponibilă și poate fi descărcată de aici pentru Android și iOS și detalii despre ea puteți citi aici.
  • Cere ajutorul unui dietetician sau medic pentru a superviza progresul, simptomele, crearea planului individualizat de dietă etc.

Exemplu de meniu LowFODMAP:

Mic dejun (la alegere între):

  • terci de ovăz fără gluten  cu banană și unt de arahide;
  • ouă, sub orice formă (fierte, omletă etc.);
  • cereale din ovăz, orez, porumb, fără gluten, cu fructe de pădure și lapte de orez;
  • pancakes din produse permise;
  • smoothie cu lapte de orez, banane și căpșuni.

Prânz (la alegere între):

  • quinoa cu salată de varză kale;
  • orez cu ton, salată de spanac, ardei și ierbui proaspete;
  • salată din legume permise cu pui sau ton;
  • cartofi dulci copți.

Cină (la alegere între):

  • orez cu pui;
  • pui cu broccoli;
  • paste de orez cu legume;
  • pește cu legume la grătar.

Gustări:

  • fruct dintre cele permise;
  • crackeri cu brânzeturi;
  • arahide nesărate;
  • baby morcovi;
  • iaurt fără lactoză cu afine.

Data actualizare: 24-10-2017 | creare: 24-10-2017 | Vizite: 229
Bibliografie
(1) Efficacy of the low FODMAP diet for treating irritable bowel syndrome: the evidence to date, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4918736/
(2) Restriction of FODMAP in the management of bloating in irritable bowel syndrome, link: http://www.smj.org.sg/article/restriction-fodmap-management-bloating-irritable-bowel-syndrome
(3) A Low FODMAP Diet improves quality of life, reduces activity impairment and improves sleep quality in patients with irritable bowel syndrome and diarrhea: results from a US randomized, controlled trial, link: http://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085%2816%2930665-5/abstract
(4) Mechanisms and efficacy of dietary FODMAP restriction in IBS, link: http://www.beatrice-schilling.ch/staudacher2014.pdf
(5) Does a diet low FODMAPs reduce symptoms associated with functional gastrointestinal disorders? A comprehensive systematic review and meta-analysis, link: https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs00394-015-0922-1
(6) A diet low in FODMAP reduces symptoms of irritable bowel syndrome, link: http://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085(13)01407-8/abstract
(7) Information on the low FODMAP diet, link: https://www.kcl.ac.uk/lsm/research/divisions/dns/projects/fodmaps/faq.aspx
(8) FODMAP Food List, link: http://www.ibsdiets.org/fodmap-diet/fodmap-food-list/
(9) Try a FODMAPs diet to manange irritable bowel syndrome, link: https://www.health.harvard.edu/diet-and-weight-loss/a-new-diet-to-manage-irritable-bowel-syndrome
(10) The Low FODMAP Diet, Mindd Foundation, link: https://mindd.org/diet/low-fodmap/
(11) Low fermentable oligosaccharides, disaccharides, monosaccharides and polyols (FODMAP) diet improves symptoms in adults suffering from irritable bowel syndrome (IBS) compared to standard IBS diet: A meta-analysis of clinical studies, link: http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0182942

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK