Dieta lacto-vegetariană

Dieta lacto-vegetariană interzice consumul de carne de orice fel, pește și ouă, însă permite consumul de lapte și produse lactate alături de produsele de origine vegetală.

Din punct de vedere istoric, dieta lacto-vegetariană este asociată la un substrat religios cu locuitorii Orientului Îndepărtat. Hindușii și budiștii condamnă violența asupra animalelor, motiv pentru care evită carnea, însă acceptă în alimentație lactatele, ca produse animale obținute pe căi „pașnice”, naturale.

Ouăle, la origine, sunt excluse în dieta lacto-vegetariană din cauza faptului că sunt, biologic vorbind, embrioni nedezvoltați. Astăzi însă adepții dietei lacto-vegetariene exclud ouăle din alte considerente; în general, sunt considerate toxice prin conținutul mare de colesterol și grăsimi.

În privința lactatelor, sunt consumate sortimente diverse, cu exceția varietăților care folosesc, la procesare, cheag de origine animală sau gelatină.

Avantajele dietei lacto - vegetariene

Vegetarienii care consumă lactate au o mai mare libertate în planificarea meselor decât cei care exclud total produsele de origine animală. Astfel, pot consuma produse din comerț care conțin lapte sau iaurt și pot experimenta mai multe rețete.

De asemenea, mesele pot fi mai consistente - de pildă, la micul dejun se poate consuma lapte cu cereale, în locul cerealelor simple, iar salatele pot fi îmbogățite cu bucăți de brânză. Legumele devin mai gustoase dacă sunt gratinate cu brânză, sau sunt trase în unt.
Practic, un avantaj semnificativ rezultă din diversificarea meselor și din savoarea lor adăugată.

Un alt aspect important este aportul nutritiv al lactatelor - adepții dietei lacto-vegetariene obțin mai ușor din alimentație grăsimile esențiale, calciul, magneziul și vitamine precum A, D, B12. Aceste substanțe vitale organismului se găsesc și în produsele vegetale, dar în cantități mult mai mici.

Dezvantajele dietei lacto - vegetariene

Deși lactatele sunt foarte bogate în nutrienți, există riscul ca adepții diete lacto - vegetariene să facă excese, din dorința de a se simți sătui mai repede sau pentru a mânca mai gustos. În aceste cazuri, trebuie luat în considerare faptul că lactatele sunt bogate în grăsimi, în mare parte saturate.

Grăsimile saturate cresc nivelul de colesterol LDL („rău”) din sânge, care se depune pe vase, îngreunează circulația și poate culmina cu debutul unor boli cardiovasculare cronice.

În plus, multe dintre lactate, din cauza conținutului mare de grăsimi saturate, au un aport caloric bogat și predispun la creșterea în greutate.

Din acest motiv, consumul de lactate trebuie selectat cu atenție: nu trebuie refulată lipsa cărnii printr-un consum foarte ridicat de lactate!

Optați pentru lactatele cu mai puține grăsimi sau chiar degresate, ori, dacă le preferați pe cele bogate în grăsimi, consumați-le în cantități limitate.


Dieta lacto-vegetariană poate fi benefică dacă este alcătuită echilibrat; s-a observat că persoanele care exclud din alimnentație carnea și ouăle au un nivel net inferior de colesterol, față de cele care consumă acest tip de produse.