Colina
Autor: Vasiliu Alina
Colina se găseÈ™te într-o gamă largă de alimente vegetale, în cantități mici. Cele mai importante surse de colină sunt soia, tofu, quinoa È™i broccoli.
Doza zilnică recomandată este de 550 mg/zi pentru bărbați și 425 mg/zi pentru femei.
Surse alimentare de colină
- Carne, ouă, pește și produse lactate
- Cartofi și legume crucifere, cum ar fi varza de Bruxelles, broccoli și conopida
- Unele tipuri de fasole, nuci, semințe și cereale integrale
Beneficiile colinei
Boala cardiovasculară
Unele cercetări arată că obÈ›inerea unei cantități suficiente de colină ar putea proteja sănătatea cardiovasculară prin reducerea tensiunii arteriale, modificarea profilurilor lipidice È™i reducerea nivelului de homocisteină plasmatică. (1) Alte cercetări sugerează că un aport mare de colină ar putea creÈ™te riscul bolilor de inimă. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înÈ›elege care este cantitatea corectă de colină pe care o persoană o poate utiliza astfel încât să fie protejată împotriva bolilor cardiovasdculare.
În ciuda ipotezei potrivit căreia colina ar putea afecta sănătatea inimii, mai multe studii observaÈ›ionale nu au găsit asocieri semnificative între aportul de colină È™i riscul de boli cardiovasculare. O analiză la care au luat parte 72.348 de femei È™i 44.504 de bărbaÈ›i nu a indicat nicio asociere între aportul de colină È™i riscul de boală arterială periferică. (2)
Tulburări neurologice
Unele studii au găsit o legătură între aporturile mai mari de colină È™i o funcÈ›ie cognitivă mai bună. Într-un studiu observaÈ›ional la care au participat 2.195 de adulÈ›i cu vârste cuprinse între 70 È™i 74 de ani din Norvegia, participanÈ›ii cu concentraÈ›ii plasmatice de colină mai mici de 8,4 mcmol/L au avut o viteză motorie, perceptivă, executivă È™i globală mai scăzută decât cele cu concentraÈ›ii de colină mai mari de 8,4 mcmol/L. (3)
Cu toate acestea, o revizuire sistematică la 13 studii privind relaÈ›ia dintre nivelurile de colină È™i rezultatele neurologice la adulÈ›i a constatat că suplimentele de colină nu au avut ca rezultat îmbunătățiri clare ale cogniÈ›iei la adulÈ›i sănătoÈ™i (4). În mod similar, o revizuire din 2003 nu a găsit beneficii clinice clare ale suplimentării cu lecitină pentru la pacienÈ›i cu boală Alzheimer, Parkinson È™i cu probleme de memorie. (5)
Sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica relația dintre aporturile de colină și funcția cognitivă și pentru a determina dacă suplimentele de colină ar putea fi benefice la pacienții cu boala Alzheimer sau alte forme de demență.
Boala ficatului gras non-alcoolic
Colina, în special fosfatidilcolina, este esenÈ›ială pentru transportul lipidelor din ficat. Prin urmare, deficienÈ›a de colină, duce la acumularea de grăsime în ficat, ceea ce poate duce la boala hepatică grasă non-alcoolică. DeÈ™i majoritatea femeilor sunt protejate împotriva acestei afecÈ›iuni, ca urmare a nivelului ridicat de estrogen, cel puÈ›in 40% au un polimorfism care le face insensibile la activarea genei de către estrogeni.
Într-un studiu condus de un grup de cercetători din China, riscul de a dezvolta această boală a fost cu 32% mai mic la femeile din cel mai mare aport de colină (412 mg/zi) È™i cu 25% mai mic la bărbaÈ›ii cu cel mai mare aport de colină (452 mg/zi). (6)
Doar date limitate sunt disponibile cu privire la utilizarea colinei pentru a trata boala hepatică grasă non-alcoolică. De exemplu, într-un studiu efectuat pe 57 de adulÈ›i care au consumat o dietă care a inclus mai puÈ›in de 50 mg colină pe zi, timp de până la 42 de zile, 37 dintre participanÈ›i au dezvoltat disfuncÈ›ie hepatică (7).
Un aport adecvat de colină este necesar pentru funcÈ›ionarea corectă a ficatului È™i pentru a preveni boala hepatică grasă non-alcoolică, dar este nevoie de mai multe cercetări pentru a clarifica rolul colinei în prevenirea sau tratarea acestei afecÈ›iuni.
Cancer mamar
Un raport din 2007 nu a găsit nicio corelaÈ›ie între aportul de colină È™i cancerul de sân, după ce a analizat 90.663 de femei care au fost monitorizate timp de 12 ani (8). Un studiu din 2009 a constatat că aporturile mai mari de colină erau asociate cu un risc mai mic de a dezvolta cancer de sân.
Defecte de tub neural
În 2004, a fost raportat un studiu de control asupra cazurilor de defecte ale tubului neural. În acest studiu, au existat 424 de cazuri de defecte de tub neuronal. Riscul a fost cel mai scăzut la femeile care au obÈ›inut cel puÈ›in 290 mg/zi de colină, precum È™i mai multă betaină È™i metionină. (9)
Riscuri ale consumului excesiv de colină
Aporturile ridicate de colină sunt asociate cu un miros corporal neplăcut, vărsături, transpirație și salivă excesivă, hipotensiune arterială și toxicitate hepatică. S-a dovedit că aportul de colină crește producția de TMAO, o substanță care a fost legată de un risc mai mare de boli cardiovasculare.
2. Bertoia ML, Pai JK, Cooke JP, Joosten MM, Mittleman MA, Rimm EB, et al. Plasma homocysteine, dietary B vitamins, betaine, and choline and risk of peripheral artery disease. Atherosclerosis 2014;235:94-101.
3. Nurk E, Refsum H, Bjelland I, Drevon CA, Tell GS, Ueland PM, et al. Plasma free choline, betaine and cognitive performance: the Hordaland Health Study. Br J Nutr 2013;109:511-9.
4. Leermakers ET, Moreira EM, Kiefte-de Jong JC, Darweesh SK, Visser T, Voortman T, et al. Effects of choline on health across the life course: a systematic review. Nutr Rev 2015;73:500-22.
5. Higgins JP, Flicker L. Lecithin for dementia and cognitive impairment. Cochrane Database Syst Rev 2003:CD001015.
6. Yu D, Shu XO, Xiang YB, Li H, Yang G, Gao YT, et al. Higher dietary choline intake is associated with lower risk of nonalcoholic fatty liver in normal-weight Chinese women. J Nutr 2014;144:2034-40.
7. Fischer LM, daCosta KA, Kwock L, Stewart PW, Lu TS, Stabler SP, et al. Sex and menopausal status influence human dietary requirements for the nutrient choline. Am J Clin Nutr 2007;85:1275-85.
8. Cho E, Holmes M, Hankinson SE, Willett WC. Nutrients involved in one-carbon metabolism and risk of breast cancer among premenopausal women. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2007 Dec;16(12):2787-90.
9. Shaw GM, Carmichael SL, Yang W, Selvin S, Schaffer DM. Periconceptional dietary intake of choline and betaine and neural tube defects in offspring. Am J Epidemiol. 2004 Jul 15;160(2):102-9.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni
- Pastile pentru slabit
- Lindaxa are efecte negative?
- Vreau sa slabesc 30 kg - macar atat!
- Poftiti la slabit !!!
- Capsula de slabit
- Vreau sa slabesc aici
- Super slim chinezesc si slabirea
- Pastile de slabit - ce recomandati?
- Sanatate, greutate normala, fara boli cronice: Postul Intermitent