Efectele flavonoidelor alimentare asupra dispoziției și sănătății mentale [meta-analiză]

Un studiu realizat în cadrul unei instituții academice neprecizate și publicat în Nutrition Reviews la data de 14 noiembrie 2025 a analizat, pe o perioadă de examinare a literaturii până în octombrie 2024, relația dintre consumul de flavonoide alimentare și modificările dispoziției și sănătății mentale la populații sănătoase din toate grupele de vârstă.

Context

Sănătatea mentală reprezintă o provocare globală majoră, cu o creștere semnificativă a depresiei și anxietății în ultimii ani, accentuată de pandemia de COVID-19. Tratamentul clasic prin medicamente psihotrope și terapii psihologice este util, dar are limite legate de accesibilitate, timp până la instalarea efectului și variabilitatea răspunsului individual.
Tot mai multe studii observaționale și intervenționale sugerează că alimentația – în special consumul crescut de fructe și legume – poate ameliora simptomele afective. Flavonoidele, compuși polifenolici prezenți în fructe, legume, ceaiuri și cacao, sunt considerate deosebit de relevante datorită efectelor lor asupra neurotransmițătorilor, neuroplasticității și mecanismelor neuroinflamatorii.

În ultimele decenii, studii epidemiologice au arătat asocieri între un aport crescut de subgrupuri specifice de flavonoide (precum antocianinele) și un risc redus de simptome depresive. Mecanistic, flavonoidele pot traversa bariera hematoencefalică și pot acționa ca inhibitori ai monoaminoxidazelor, crescând disponibilitatea serotoninei, dopaminei și noradrenalinei. De asemenea, pot stimula neuroplasticitatea prin creșterea factorului neurotrofic derivat din creier.

Despre studiu

Această analiză sistematică a respectat recomandările PRISMA 2020 și a fost înregistrată în PROSPERO (CRD42021293040). Au fost incluse doar studii umane experimentale, cu participanți sănătoși de orice vârstă, sex sau etnie, care au primit un aliment bogat în flavonoide în formă integrală sau liofilizată și la care a fost evaluat cel puțin un parametru de dispoziție.

Sursele de date

• Baze de date: PubMed, Web of Science, Scopus

• Interval de căutare: fără limită de timp, până în octombrie 2024

• Evaluarea calității metodologice: Quality Criteria Checklist, Academy of Nutrition and Dietetics

Selecția studiilor

• 38 studii incluse

  • 13 studii cu administrare acută

  • 25 studii cu administrare cronică

Alimentele investigate

O varietate de alimente bogate în flavonoide au fost testate, cele mai frecvente fiind:

• Cacao (9 studii)

• Afine sălbatice (WBB)

• Struguri

• Cireșe, căpșuni, merișoare

• Ceai verde

• Suc de portocale

• Nuci

• Mere

• Menta

• Amestecuri de alimente bogate în flavonoide

Metodologie și rezultate pe surse alimentare

Afine sălbatice

• 7 studii; 4 au raportat beneficii asupra dispoziției.

• Dozele eficiente: 253 mg antocianine (≈240 g fructe proaspete).

• Efecte acute: creșterea afectului pozitiv la 2 ore după consum.

• Adolescenții și tinerii par cei mai reactivi.

• Studiile cronice nu au arătat efecte consistente.

Cacao

• 3 din 9 studii au demonstrat efecte pozitive.

• Doză optimă: aprox. 500 mg flavonoli/zi timp de 4 săptămâni.

• Beneficii: creșterea calmului și satisfacției, reducerea afectului negativ.

• În studiile acute, efectele au fost absente.

Struguri

• 1 din 2 studii a observat efecte pozitive.

• Rezultatele pot depinde de nivelul de stres al participanților și de cantitatea totală de polifenoli.

Fructe de pădure (altele decât afinele)

• 3 din 6 studii au raportat efecte pozitive.

• Durata intervențiilor eficiente: 5 zile – 3 luni.

• Persoanele cu consum redus de fructe și legume răspund mai bine la intervenții.

Ceai verde

• 1 studiu: scădere semnificativă a scorurilor depresive după 5 săptămâni, 3 administrări/zi.

Suc de portocale

• 2 din 3 studii au identificat beneficii.

• Doza eficientă: 600 mg flavanone/zi timp de 8 săptămâni.

• Tinerii adulți au răspuns mai bine decât vârstnicii.

Soia

• Ambele studii (12 luni și 12 săptămâni) nu au arătat beneficii la femei postmenopauzale.

Nuci

• Niciunul dintre studii nu a găsit efecte pozitive asupra dispoziției.

Mere

• 1 studiu acut nu a arătat modificări la 2,5 ore după consum (184 mg quercetină + 180 mg epicatechină).

Mentă

• 1 studiu: reducerea anxietății după 30 de zile (147 mg flavonoide).

Intervenții cu alimente variate

• 2 studii în perioada postpartum au demonstrat ameliorarea anxietății și depresiei după 2 săptămâni de consum zilnic de alimente bogate în flavonoide.

Instrumente de evaluare a dispoziției

S-au utilizat numeroase scale psihologice. Cele mai sensibile la modificări induse de alimentație au fost:

• State-Trait Anxiety Inventory (STAI)

• Bond–Lader Visual Analogue Scale

• Positive and Negative Affect Schedule (PANAS)

Scale precum POMS și GDS au arătat o sensibilitate redusă.

Rezultate

Analiza globală sugerează că:

• 12 din 25 studii cronice au evidențiat îmbunătățiri ale dispoziției sau sănătății mentale.

• 5 din 13 studii acute au raportat efecte pozitive.

• Alimentele cu cele mai bune rezultate:

  • Afine sălbatice

  • Cacao

  • Cireșe

  • Suc de portocale

  • Ceai verde

  • Mentă

  • Amestecuri de alimente bogate în flavonoide

Doze considerate eficiente

• Antocianine (fructe de pădure): 250 mg

• Flavonoli de cacao: 500 mg/zi

• Flavanone din citrice: 600 mg/zi

Efecte pe grupe de vârstă

• Copii și adolescenți: răspuns accentuat la doze acute, mai ales din afine.

• Adulți tineri: cele mai bune rezultate la suplimentare cronică cu antocianine.

• Vârstnici: răspuns redus; necesare studii acute suplimentare.

• Persoane cu consum redus de fructe și legume: beneficii mai mari, indiferent de vârstă.

Tabel – Eficiența alimentelor bogate în flavonoide în funcție de doza activă și cantitatea necesară

Discuție

Datele sugerează că flavonoidele au un potențial clar de a îmbunătăți dispoziția, însă există o variabilitate ridicată între studii.
Elementele esențiale identificate includ:

• Importanța dozei și duratei intervenției.

• Diferențe importante între tipurile de alimente bogate în flavonoide.

• Posibile mecanisme variabile: antocianinele produc efecte rapide, în timp ce cacao necesită administrare cronică.

• Necesitatea standardizării metodelor și dozelor pentru a facilita comparațiile între studii.

Concluzii

Flavonoidele alimentare par să influențeze în mod favorabil dispoziția și sănătatea mintală, în special în contextul consumului cronic și al unor surse precum fructele de pădure, cacao și citrice. Efectele variază însă în funcție de vârstă, nivelul inițial de consum de fructe și legume și tipul de instrument psihologic utilizat pentru evaluare.

Deși promițătoare, dovezile necesită consolidare prin studii cu metodologii uniforme, evaluări standardizate și explorarea mecanismelor fiziologice implicate.