Colagenul – supliment minune sau iluzie de marketing?

În ultimii ani, suplimentele de colagen au devenit extrem de populare, fiind promovate drept soluții pentru o piele mai elastică, hidratare crescută și reducerea ridurilor. Totuși, în spatele acestor promisiuni se află o dezbatere intensă între specialiști. Într-un interviu analizat de Physionic, canal de știință condus de cercetătorul Alex Leaf, sunt prezentate argumentele critice ale Dr. Lane Norton, expert în nutriție și fiziologie, dar și poziția mai favorabilă exprimată de Dr. Brad Stanfield. Discuția nu este simplă: ambele tabere pornesc de la aceeași meta-analiză recent publicată, dar trag concluzii diferite.

Colagenul este o înșelătorie?

Dr. Lane Norton se declară de mult timp sceptic cu privire la suplimentele de colagen. Argumentul său principal este legat de procesul digestiv: odată ingerată, molecula complexă de colagen este descompusă în aminoacizi simpli, la fel ca orice altă proteină alimentară. Prin urmare, nu există un mecanism prin care colagenul ingerat să ajungă intact în țesuturile conjunctive și să le refacă.

Totuși, Alex Leaf atrage atenția asupra unui aspect important: cercetările arată că, pe lângă aminoacizii individuali, în sânge apar și di- și tripeptide (fragmente scurte de colagen precum prolină-glicină). Acestea nu sunt doar materiale brute pentru sinteză, ci și molecule bioactive, capabile să interacționeze cu receptorii celulari și să stimuleze producția proprie de colagen. Așadar, nu doar „materia primă” contează, ci și semnalele biologice generate.

Dovezile clinice: beneficii asupra pielii?

În ciuda scepticismului lui Norton, există studii clinice randomizate care au raportat efecte pozitive ale suplimentelor de colagen asupra pielii. Printre acestea se numără:

• Creșterea elasticității pielii

• Îmbunătățirea gradului de hidratare

• Reducerea riscului de riduri

Aceste rezultate par promițătoare, însă realitatea este mai complexă. O meta-analiză recentă (baza de discuție între Norton și Stanfield) a arătat că, la nivel general, colagenul are într-adevăr un efect pozitiv asupra parametrilor cutanați. Dar întrebarea este: cât de solidă este această concluzie?

Analiza sensibilității: rolul studiilor „outlier”

O parte importantă a dezbaterii vine din modul în care sunt interpretate datele. În meta-analiză s-a aplicat o analiză de sensibilitate – un procedeu prin care studiile cu rezultate extreme sunt eliminate pentru a verifica robustețea concluziilor.

Ce s-a observat?

• Există un studiu care a raportat efecte masive ale colagenului.

• Eliminarea acestui studiu a dus la dispariția efectului asupra ridurilor și la reducerea efectului asupra elasticității și hidratării pielii.

Astfel, o parte semnificativă din concluzia pozitivă a meta-analizei depinde de un singur studiu, ceea ce pune sub semnul întrebării forța argumentului.

Finanțarea studiilor și calitatea metodologică

Dr. Norton subliniază un aspect crucial: cine plătește studiile?. Subgrupurile analizate în meta-analiză arată un tipar clar:

• Studiile finanțate de industria suplimentelor → au raportat efecte pozitive semnificative.

• Studiile independente → nu au arătat efecte relevante.

• Studiile de calitate metodologică înaltă → nu au găsit beneficii clare.

• Studiile de calitate scăzută → au raportat îmbunătățiri ale pielii.

Această discrepanță ridică întrebări serioase despre bias-ul comercial și despre faptul că rezultatele pozitive ar putea fi supraevaluate.

O surpriză: ce arată cu adevărat studiile independente?

Totuși, Alex Leaf a mers mai departe și a analizat individual cele șapte studii considerate independente. Rezultatul a fost surprinzător:

• 6 din 7 studii independente au arătat efecte pozitive ale colagenului asupra pielii.

• Doar 1 studiu nu a identificat beneficii.

Această observație contrazice concluzia meta-analizei, care sugera lipsa de efect atunci când se analizează doar studiile independente. Practic, modul de agregare a datelor poate ascunde realitatea că majoritatea acestor studii independente au găsit îmbunătățiri.

De ce meta-analiza poate induce în eroare

Alex Leaf observă că o parte din confuzia privind colagenul vine din modul în care sunt împărțite studiile în cadrul meta-analizei. La început, analiza include 23–24 de studii. Dar pe măsură ce autorii introduc criterii suplimentare – cum ar fi calitatea metodologică sau independența finanțării – numărul de studii analizate scade dramatic.

De exemplu:

• Dintr-un set inițial de peste 20 de studii, unele sub-analize ajung să se bazeze pe doar 1–3 studii.

• Cu cât datele sunt mai puține, cu atât puterea statistică scade, iar rezultatul final poate arăta „fără efect”, chiar dacă la scară mai largă există tendințe pozitive.

Cu alte cuvinte, concluzia „colagenul nu are efect” poate fi mai degrabă o consecință a fragmentării datelor decât o reflectare fidelă a realității.

Greșeli și inconsecvențe în raportarea datelor

Leaf subliniază și faptul că în analiza discutată există câteva erori și inconsecvențe de raportare, care pot influența interpretarea. Deși nu detaliază toate exemplele în interviu (rezervându-le pentru platforma sa extinsă de analiză), mesajul central este clar: meta-analiza nu este infailibilă.

Această observație este importantă pentru că, în comunitatea științifică, meta-analizele sunt considerate „vârful ierarhiei dovezilor”. Însă, atunci când datele de bază sunt eterogene, când calitatea studiilor este variabilă și când există influențe comerciale, rezultatele finale trebuie privite cu prudență.

Critici suplimentare: lipsa comparațiilor directe cu alte proteine

Un punct foarte solid ridicat de Dr. Norton este că niciun studiu clinic privind colagenul pentru piele nu l-a comparat direct cu alte surse de proteine.

Toate studiile analizate au comparat colagenul cu un placebo, nu cu alte proteine alimentare bogate în aminoacizii caracteristici colagenului (glicină, prolină, hidroxiprolină).

Întrebarea cheie devine:

• Are colagenul un efect specific, unic, asupra pielii?

• Sau rezultatele obținute se datorează pur și simplu faptului că oamenii primesc mai multe proteine, indiferent de sursă?

Există un singur studiu menționat de Dr. Brad Stanfield, făcut pe pacienți cu arsuri, care a comparat colagenul cu proteine standard și a găsit beneficii, dar acest caz izolat nu este suficient.

Dimensiunea efectului: reală, dar modestă

Un alt aspect important este așteptarea nerealistă a publicului. Suplimentele de colagen sunt adesea promovate ca soluții miraculoase împotriva îmbătrânirii. Însă, chiar și în studiile unde au apărut efecte pozitive, acestea sunt modeste.

Alex Leaf subliniază că nu există motive să credem că administrarea de colagen va „șterge 40 de ani de pe chip”, ci mai degrabă poate aduce o îmbunătățire discretă, greu de sesizat fără instrumente de măsură precise.

De aceea, pentru a confirma astfel de efecte mici, este nevoie de:

• studii mai mari,

• metodologie mai riguroasă,

• compararea directă cu alte proteine.

Concluzii și poziția finală

La finalul analizei, Alex Leaf adoptă o poziție echilibrată:

• Apreciază criticile lui Lane Norton privind lipsa comparațiilor cu proteinele și dependența rezultatelor de studii de calitate slabă sau finanțate de industrie.

• Recunoaște că efectele colagenului nu sunt spectaculoase și că există riscul ca unele rezultate pozitive să fie supraestimate.

• Totuși, consideră că, după o analiză atentă a datelor, există suficiente indicii că suplimentele de colagen pot avea un efect modest, dar real, în special asupra elasticității și hidratării pielii.

În final, mesajul nu este că „colagenul e o înșelătorie”, dar nici că ar fi un elixir miraculos. Mai degrabă, se conturează o zonă gri, în care colagenul poate aduce beneficii limitate, dar unde este nevoie urgentă de studii independente, riguroase și comparative.