Taurina, îmbătrânirea și dovezile reale din studiile clinice umane

Dr. Brad Stanfield este medic și comunicator științific preocupat de medicina longevității, cunoscut pentru analiza critică a suplimentelor și intervențiilor cu potențial efect anti-aging. Într-un interviu video, acesta discută controversa generată de studiile recente privind taurina, rolul său biologic și dovezile provenite din cercetările clinice umane, subliniind că datele actuale indică mai degrabă beneficii metabolice și cardiovasculare, fără confirmarea clară a unui efect direct de prelungire a vieții.

Rolul taurinei în organism

Taurina este un aminoacid prezent în concentrații ridicate în creier, cord și musculatură, unde participă la procese esențiale precum metabolismul energetic și funcționarea sistemului nervos. Deficitul sever poate conduce la patologii precum cardiomiopatia, caracterizată prin afectarea funcției de pompare a inimii.

Interesul medical pentru taurină nu este nou. Deja din anul 1984 existau date care arătau efecte benefice ale suplimentării la pacienții cu insuficiență cardiacă, consolidând rolul său cardiovascular.

Taurina și îmbătrânirea – de la observații la experimente

Ulterior, cercetătorii au observat o corelație epidemiologică între aportul alimentar ridicat de taurină și mortalitatea cardiovasculară scăzută în anumite populații, în special în Japonia. Totuși, aceste rezultate erau pur observaționale și necesitau confirmare experimentală.

Un moment important a fost publicarea unui studiu major în 2023, care a raportat că:

• suplimentarea cu taurină îmbunătățește markeri asociați îmbătrânirii la șoareci și maimuțe;

• prelungește durata medie de viață la șoareci și viermi de laborator;

• nivelurile de taurină scad odată cu vârsta la mai multe specii, inclusiv la oameni.

Aceste rezultate au condus la ipoteza că deficitul de taurină ar putea contribui la procesul de îmbătrânire, stimulând puternic piața suplimentelor.

Studiul contradictoriu și importanța designului longitudinal

Cercetări ulterioare au evidențiat inconsistențe majore în literatură: unele studii arătau scăderea taurinei cu vârsta, altele creșterea sau lipsa oricărei modificări.

Diferența esențială a fost metodologia:

• Analizele transversale compară persoane de vârste diferite la un singur moment.

• Studiile longitudinale urmăresc aceiași indivizi în timp și sunt considerate mai precise.

Aplicând abordarea longitudinală la oameni, primate și șoareci, cercetătorii au constatat că:

• nivelurile de taurină nu scad cu vârsta, uneori chiar cresc;

• nu există o corelație consistentă între taurină și forța musculară sau greutatea corporală, markeri tipici ai îmbătrânirii.

Aceste rezultate subminează ipoteza că scăderea taurinei ar conduce la îmbătrânire și sugerează că suplimentarea nu ar încetini neapărat acest proces.

Criza de reproductibilitate și necesitatea dovezilor umane

Rezultatele spectaculoase din studii pe animale sunt frecvent infirmate ulterior. Fenomenul este cunoscut ca criza de reproductibilitate.
Un exemplu relevant: dintre 23 de studii importante privind tratamente oncologice potențiale, doar 6 au putut fi replicate, adică aproximativ 11%.

Din acest motiv, evaluarea suplimentelor trebuie să se bazeze pe:

• date clinice umane;

• studii randomizate controlate;

• ghiduri medicale.

Dovezi clinice privind efectele metabolice

Un studiu observațional amplu din Anglia, care a urmărit aproximativ 30.000 de adulți timp de 30 de ani, a arătat că nivelurile mai mari de taurină se asociază cu:

• indice de masă corporală mai scăzut;

• incidență redusă a diabetului zaharat tip 2;

• niveluri inflamatorii mai mici.

Totuși, asocierea nu demonstrează cauzalitate, motiv pentru care sunt esențiale studiile randomizate.

O meta-analiză din 2024, incluzând 25 de studii și peste 1.000 de participanți, a evidențiat:

• scăderea tensiunii arteriale;

• reducerea glicemiei à jeun;

• scăderea trigliceridelor și colesterolului LDL;

• reducerea insulinei à jeun;

• absența efectului asupra greutății corporale.

Dozele utilizate au variat între 1 și 6 grame pe zi, iar profilul de siguranță a fost favorabil.

Taurina și sănătatea cerebrală

Date provenite din cohorta Framingham au arătat că nivelurile crescute de taurină se asociază cu o reducere cu 26% a riscului de demență, sugerând un potențial rol neuroprotector.

De asemenea, taurina poate facilita absorbția magneziului atunci când este legată de acesta, utilizând transportorii pentru aminoacizi.

Noua meta-analiză a studiilor randomizate

Cea mai recentă analiză, care a inclus 34 de studii randomizate controlate, a confirmat un spectru larg de efecte benefice asupra factorilor de risc pentru boli cronice:

Metabolismul glucidic

• scăderea glicemiei à jeun;

• reducerea hemoglobinei glicate;

• scăderea insulinei și a rezistenței la insulină.

Profilul lipidic

• reducerea trigliceridelor;

• scăderea colesterolului total și LDL.

Parametri cardiovasculari și inflamatori

• scăderea tensiunii arteriale;

• reducerea markerilor de inflamație și stres oxidativ.

Aceste rezultate indică un impact favorabil global asupra sănătății metabolice, în special în contextul îmbătrânirii.