Efectele antiinflamatorii ale fibrei prebiotice, acizilor grași omega-3 și ale unei combinații sinbiotice de kefir și fibre prebiotice

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Nottingham și publicat la 16 octombrie 2025 în Journal of Translational Medicine a investigat comparativ efectele antiinflamatorii ale trei suplimente alimentare diferite: inulina (o fibră prebiotică izolată), acizii grași omega-3 și un sinbiotic compus din kefir fermentat și fibre prebiotice. Studiul a urmărit modificările nivelurilor serice ale proteinelor inflamatorii pe o perioadă de 6 săptămâni, pentru a identifica care intervenție nutrițională produce cele mai ample beneficii antiinflamatorii.

Context

Inflamația cronică de intensitate redusă este un factor central în dezvoltarea bolilor metabolice, cardiovasculare și neurodegenerative. Numeroase date susțin rolul componentelor alimentare bioactive – precum fibrele prebiotice și acizii grași omega-3 – în reglarea sistemului imunitar și reducerea inflamației sistemice.

• Fibrele prebiotice, cum este inulina, sunt polizaharide nedigerabile care stimulează selectiv creșterea bacteriilor benefice din intestin. Aceste bacterii produc acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul, care au efecte antiinflamatorii și contribuie la integritatea barierei intestinale.

• Acizii grași omega-3 (în special acidul eicosapentaenoic – EPA și docosahexaenoic – DHA) sunt recunoscuți pentru capacitatea lor de a reduce nivelurile de interleukină-6 (IL-6) și factor de necroză tumorală alfa (TNF-α), doi mediatori cheie ai inflamației.

• Sinbioticele, combinații de probiotice și prebiotice, oferă un potențial sinergic: microorganismele vii (probioticele) colonizează intestinul, iar substraturile prebiotice favorizează supraviețuirea și activitatea lor metabolică.

Kefirul, o băutură fermentată natural, este o sursă complexă de microorganisme benefice – bacterii lactice, bacterii acetice și drojdii – care produc peptide bioactive, polizaharide, vitamine și acizi grași cu lanț scurt. Aceste substanțe acționează în mod concertat pentru a regla răspunsurile inflamatorii și a întări axa intestin–imunitate.

Despre studiu

Studiul clinic randomizat, înregistrat sub numărul NCT06480812 pe platforma ClinicalTrials.gov, a inclus patru grupuri de participanți:

• Grupul sinbiotic: 20 de persoane care au consumat zilnic 170 ml kefir combinat cu 10 g de fibre prebiotice.

• Grupul omega-3: 33 de persoane care au primit 500 mg/zi acizi grași omega-3.

• Grupul inulină: 31 de persoane care au primit 20 g/zi de inulină.

• Grupul control: 20 de persoane fără suplimentare.

Durata intervenției a fost de șase săptămâni. Participanții din grupurile cu omega-3 și inulină au fost în general mai vârstnici (≥60 ani), iar rezultatele au fost ajustate statistic pentru vârstă.

Analiza s-a bazat pe profilarea serică a 92 de proteine inflamatorii folosind platforma Olink 96 inflammation panel. Schimbările față de valorile inițiale și diferențele dintre grupuri au fost evaluate cu metode parametrice, iar efectele au fost exprimate prin Cohen’s d (mărimea efectului). Semnificația statistică a fost stabilită la un prag p ajustat pentru FDR < 0.05.

Rezultate

Efecte generale

Toate cele trei suplimente au redus semnificativ inflamația comparativ cu grupul control, însă intervenția sinbiotică a produs cele mai ample și puternice efecte antiinflamatorii, influențând atât markerii sistemici, cât și cei mucosali.

Efectele sinbioticului

În grupul sinbiotic, s-au observat reduceri semnificative (toate FDR p < 0.003) pentru șapte proteine inflamatorii majore:

• IL-6 (interleukina-6) – d = –0.882, p = 0.01

• IFN-γ (interferon gamma) – d = –0.940, p = 0.009

• SIRT2 (sirtuina 2) – d = –1.505, p < 0.0001

• 4EBP1 (factorul de inițiere a translației 4E-binding protein 1) – d = –1.384, p = 0.0004

• CCL23, CCL25 și CCL28 – chemokine asociate cu recrutarea celulelor imune și inflamația mucoaselor intestinale, cu efecte de –1.356, –1.137 și respectiv –1.006 (toate p < 0.003).

De asemenea, s-au observat creșteri ale butiratului seric, un acid gras cu lanț scurt produs de microbiota intestinală, corelate negativ cu IL-6 (r = –0.57, p = 0.01). Această asociere sugerează că butiratul ar media parțial efectul antiinflamator al combinației kefir + fibre prebiotice.

Efectele fibrei inulinice și ale omega-3

Atât inulina, cât și omega-3 au redus semnificativ TNF-α (pentru inulină d = –1.012, p = 0.001; pentru omega-3 d = –0.618, p = 0.01), dar nu au modificat alte proteine inflamatorii la fel de amplu ca sinbioticul.

Niciunul dintre aceste suplimente nu a determinat modificări semnificative ale glicemiei, insulinei sau indicelui HOMA-IR, însă sinbioticul a redus colesterolul total, LDL și non-HDL, fără corelații directe între aceste modificări lipidice și scăderea proteinelor inflamatorii.

Discuție

Rezultatele confirmă că toate cele trei intervenții nutriționale reduc inflamația sistemică, dar sinbioticul bazat pe kefir și fibre prebiotice are un efect mai amplu și mai pronunțat. Acest efect pare să implice o interacțiune complexă între microbiota intestinală și sistemul imun, posibil prin creșterea producției de acizi grași cu lanț scurt și reducerea expresiei citokinelor proinflamatorii.

Mai multe mecanisme pot explica aceste efecte:

• SIRT2, o sirtuină implicată în reglarea metabolismului și a stresului oxidativ, a scăzut semnificativ, ceea ce indică o reducere a stresului inflamator și metabolic.

• 4EBP1, un regulator al sintezei proteice și component al căii mTOR, a scăzut în paralel cu o ușoară reducere a indicelui de masă corporală, sugerând o legătură între inflamație și metabolismul energetic.

• CCL23, CCL25 și CCL28 – chemokine implicate în inflamația mucoasei intestinale – au scăzut semnificativ, ceea ce reflectă o ameliorare a inflamației de la nivelul barierei intestinale.

Comparativ, inulina și omega-3 au produs modificări mai limitate, ceea ce confirmă că efectul sinbiotic este sinergic, fiind rezultatul interacțiunii dintre probioticele vii din kefir și substratul prebiotic care le susține.

Autorii subliniază că, deși nu au analizat direct microbiomul intestinal, o analiză metagenomică este planificată în etapa următoare pentru a corela modificările inflamatorii cu dinamica populațiilor bacteriene și cu metabolismul acestora (în special căile de sinteză a acizilor grași cu lanț scurt și enzimelor carbohidraților activi).

Concluzii

• Toate cele trei intervenții nutriționale au redus inflamația sistemică, însă sinbioticul kefir + fibre prebiotice a avut efectele cele mai ample și mai consistente.

• Reducerile au vizat atât citokine proinflamatorii sistemice (IL-6, IFN-γ, TNF-α), cât și chemokine mucosale (CCL25, CCL28), ceea ce sugerează un impact atât la nivel sistemic, cât și la nivel intestinal.

• Creșterea butiratului în urma consumului de sinbiotic a fost strâns asociată cu scăderea IL-6, consolidând legătura dintre microbiom, metabolitul butirat și răspunsul antiinflamator.

• Sinbioticul ar putea reprezenta o strategie nutrițională accesibilă, naturală și non-farmacologică pentru reglarea inflamației și îmbunătățirea sănătății metabolice.