Aditivii conservanți alimentari cresc riscul de diabet zaharat de tip 2

Un studiu realizat în cadrul cohortei franceze NutriNet-Santé și publicat în Nature Communications la data de 7 ianuarie 2026 a analizat relația dintre expunerea alimentară la aditivi conservanți și incidența diabetului zaharat de tip 2 la adulți. Cercetarea arată că un consum mai ridicat al mai multor conservanți utilizați frecvent în industria alimentară este asociat cu un risc crescut de apariție a diabetului zaharat de tip 2.

Context

Aditivii alimentari includ o gamă largă de substanțe utilizate pentru a îmbunătăți siguranța, stabilitatea și durata de păstrare a alimentelor. Conservanții, în special cei încadrați în codurile europene E200–E299 și E300–E399, sunt adăugați pentru a preveni alterarea microbiologică și oxidativă a produselor alimentare.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a stabilit pentru o parte dintre acești compuși doze zilnice acceptabile pe baza studiilor toxicologice experimentale. Totuși, datele epidemiologice privind efectele metabolice pe termen lung ale conservanților, în special asupra diabetului zaharat de tip 2, au fost până recent limitate. Studii experimentale anterioare au sugerat mecanisme potențiale de afectare metabolică, incluzând inflamația, perturbarea secreției și acțiunii insulinei, interferențe cu ciclul acidului tricarboxilic și activarea produselor finale de glicare avansată.

Despre studiul actual

Studiul a fost unul prospectiv, realizat în cadrul cohortei NutriNet-Santé, care a inclus 108.723 participanți (79,2% femei), cu o vârstă medie de 42,5 ani (abatere standard 14,6 ani), urmăriți în perioada 2009–2023.

Aportul alimentar a fost evaluat prin înregistrări alimentare repetate pe 24 de ore, completate online, în medie 21 de zile per participant. O caracteristică majoră a metodologiei a fost utilizarea unor baze de date detaliate, specifice pe brand, completate cu analize de laborator dedicate, pentru a identifica atât prezența, cât și cantitatea aditivilor din alimentele consumate.

Au fost cuantificate 58 de substanțe conservante, iar 17 dintre acestea, consumate de cel puțin 10% dintre participanți, au fost analizate individual în relație cu riscul de diabet zaharat de tip 2. Asocierea dintre expunerea cumulativă la conservanți și apariția bolii a fost evaluată prin modele Cox multivariat ajustate, care au ținut cont de factori socio-demografici, stil de viață, aport energetic și profil alimentar.

Durata mediană de urmărire a fost de 8,05 ani, corespunzând la 841.296 ani-persoană, timp în care au fost identificate 1.131 cazuri noi de diabet zaharat de tip 2.

Rezultate

Aproape 99,7% dintre participanți au avut un aport diferit de zero de conservanți alimentari în primii doi ani de urmărire. Conservanții cei mai frecvent consumați au inclus acidul citric, sulfiții, acidul ascorbic, nitritul de sodiu și sorbatul de potasiu. Aproximativ 34,6% din aportul total de conservanți provenea din alimente ultraprocesate.

Analizele statistice au arătat că un aport mai ridicat de conservanți a fost asociat cu un risc semnificativ crescut de diabet zaharat de tip 2. Printre substanțele asociate independent cu un risc mai mare s-au numărat:

• Sorbatul de potasiu – raport de risc aproximativ 2,15 pentru consumatorii mari față de cei cu aport scăzut

• Metabisulfitul de potasiu

• Nitritul de sodiu

• Acidul acetic și acetatul de sodiu

• Propionatul de calciu

• Ascorbatul de sodiu

• Alfa-tocoferolul și extractele bogate în tocoferoli

• Eritorbatul de sodiu

• Acidul citric și acidul fosforic

• Extractele de rozmarin

Pentru ansamblul conservanților, participanții din tertila superioară de consum au prezentat un risc cu aproximativ 47% mai mare de diabet zaharat de tip 2 comparativ cu cei din tertila inferioară. Rezultatele au rămas robuste în numeroase analize de sensibilitate, inclusiv după ajustarea pentru consumul de alimente ultraprocesate, alți aditivi alimentari și tipare alimentare globale.

O analiză de mediere a arătat că aproximativ 17% din asocierea dintre consumul de alimente ultraprocesate și diabetul zaharat de tip 2 ar putea fi explicată prin expunerea la acești conservanți specifici.

Concluzii și implicații

Acest studiu de mari dimensiuni sugerează că expunerea cronică la mai mulți conservanți alimentari utilizați pe scară largă este asociată cu o incidență crescută a diabetului zaharat de tip 2. Deși natura observațională a cercetării nu permite stabilirea unei relații cauzale directe, consistența rezultatelor, robustețea analizelor și plauzibilitatea biologică susțin relevanța clinică și de sănătate publică a acestor constatări.

Autorii subliniază necesitatea reevaluării profilului de siguranță al unor conservanți și susțin recomandările de favorizare a alimentelor proaspete și minim procesate, cu limitarea aditivilor considerați neesențiali. Rezultatele adaugă o nouă dimensiune dezbaterii privind impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății metabolice și oferă o bază solidă pentru cercetări viitoare și pentru eventuale măsuri de politică alimentară.