Ortorexia nervoasă - preocuparea obsesivă pentru alimentația sănătoasă

Un studiu realizat în cadrul mai multor instituții academice și publicat în Current Nutrition Reports la data de 16 decembrie 2025 a analizat critic dovezile existente privind ortorexia nervoasă, printr-o revizuire sistematică de tip „umbrella review” a meta-analizelor disponibile. Cercetarea arată că ortorexia nervoasă este frecvent întâlnită, se asociază cu trăsături obsesiv-compulsive, perfecționism și exercițiu fizic compulsiv, însă dovezile actuale rămân în mare parte sugestive din cauza heterogenității metodologice.

Context

Ortorexia nervoasă descrie un tipar de comportament alimentar caracterizat printr-o preocupare obsesivă pentru alimentația percepută ca fiind sănătoasă, care ajunge să producă distres psihologic, afectare funcțională și scăderea calității vieții. Spre deosebire de un interes legitim pentru nutriție, ortorexia nervoasă presupune rigiditate, reguli alimentare inflexibile și evitarea extensivă a unor grupe alimentare, cu potențiale consecințe medicale precum malnutriția.

Deși literatura asupra subiectului a crescut semnificativ în ultimii ani, ortorexia nervoasă nu este recunoscută ca diagnostic oficial în Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale, ediția a cincea, sau în Clasificarea internațională a bolilor, revizia a zecea. Această lipsă de consens diagnostic a condus la utilizarea unor instrumente de evaluare variabile și la estimări foarte diferite ale prevalenței.

Meta-analizele publicate anterior au evaluat separat prevalența, corelațiile psihologice și comportamentale ale ortorexiei nervoase, însă până la acest studiu nu exista o sinteză critică integrată a acestor rezultate.

Despre studiul actual

Design și obiectiv

Lucrarea reprezintă o revizuire sistematică de tip umbrella review, care a sintetizat exclusiv meta-analize privind ortorexia nervoasă. Obiectivul principal a fost evaluarea:

• prevalenței simptomelor de ortorexie nervoasă;

• corelațiilor psihologice și comportamentale asociate;

• calității metodologice și robusteții dovezilor disponibile.

Căutarea literaturii și selecția studiilor

Căutarea sistematică a fost realizată la 31 iulie 2025 în bazele de date PubMed, Scopus și Google Scholar. Au fost incluse doar meta-analize care:

• raportau estimări cantitative (corelații, dimensiuni ale efectului, rapoarte de șanse);

• utilizau instrumente validate pentru evaluarea ortorexiei nervoase;

• furnizau informații despre eterogenitate și intervale de încredere.

Din 62 de înregistrări identificate, au fost incluse 5 meta-analize, toate redactate în limba engleză.

Evaluarea riscului de bias și a calității dovezilor

• Riscul de bias a fost evaluat folosind instrumentul ROBIS, majoritatea studiilor fiind încadrate la risc scăzut sau neclar.

• Calitatea dovezilor a fost clasificată conform sistemului Fusar-Poli și Radua, în clase de la convingător la slab, pe baza mărimii eșantionului, valorilor p, eterogenității (I²) și altor indicatori statistici.

Rezultate

Prevalența simptomelor de ortorexie nervoasă

Meta-analiza considerată cea mai robustă a raportat:

• Prevalență globală: 27,5%

  • interval de încredere 95%: 23,5–31,6

  • eterogenitate extrem de ridicată: I² = 97%

  • 34 de studii, 19.652 participanți

Diferențe între sexe

• femei: 34,6% (interval de încredere 95%: 29,5–39,8)

• bărbați: 32,1% (interval de încredere 95%: 26,5–38,1)

• nu s-au observat diferențe semnificative statistic între sexe

Tipul populației

Cea mai mare prevalență a fost observată la:

• persoane concentrate pe performanța sportivă sau compoziția corporală: 34,5%

Analizele temporale sugerează o tendință de creștere a prevalenței în studiile publicate între 2020 și 2023, deși diferențele nu au atins semnificație statistică.

Corelații psihologice și comportamentale

Exercițiul fizic și exercițiul compulsiv

• corelație mică, dar semnificativă, între exercițiul fizic și ortorexia nervoasă:

  • coeficient Pearson r = 0,12

• corelație moderată cu exercițiul compulsiv:

  • coeficient Pearson r = 0,29

• eterogenitate foarte ridicată (I² > 80%)

Aceste rezultate sugerează că exercițiul compulsiv este mai strâns legat de ortorexie nervoasă decât activitatea fizică în general.

Simptomele tulburărilor de comportament alimentar

• 33 de studii, 14.549 participanți

• corelație moderată:

  • coeficient Pearson r = 0,36

• asocierea a fost mai puternică în țările occidentale comparativ cu cele non-occidentale.

Rezultatele susțin ideea că ortorexia nervoasă se suprapune parțial, dar nu complet, cu tulburările de comportament alimentar clasice, diferența majoră fiind focalizarea pe calitatea alimentelor, nu pe controlul greutății.

Trăsături obsesiv-compulsive

• corelație globală semnificativă:

  • coeficient Pearson r = 0,25

• instrumentele de evaluare dezvoltate după 2016 au evidențiat o asociere mai puternică:

  • coeficient Pearson r = 0,40

Această diferență sugerează că noile instrumente surprind mai bine dimensiunea obsesiv-compulsivă a ortorexiei nervoase.

Perfecționism

• perfecționismul orientat spre standarde personale ridicate a fost un predictor independent al ortorexiei nervoase:

  • coeficient Pearson r = 0,27

• perfecționismul bazat pe autocritică nu a rămas semnificativ după ajustări statistice.

Acest profil indică un tip particular de perfecționism, centrat pe control și idealuri personale de sănătate, mai degrabă decât pe teama de evaluare socială.

Discuții

Sinteza meta-analitică arată că ortorexia nervoasă este un fenomen frecvent, cu o prevalență aparent ridicată în populația generală, însă aceste estimări sunt puternic influențate de instrumentele de evaluare utilizate. Majoritatea dovezilor se încadrează în categoria sugestivă, din cauza eterogenității foarte mari.

Datele susțin o legătură solidă cu trăsături obsesiv-compulsive și perfecționism, precum și cu exercițiul fizic compulsiv, sugerând existența unui nucleu psihopatologic comun cu tulburările de comportament alimentar și tulburarea obsesiv-compulsivă, fără a se suprapune complet cu acestea.

Concluzii

Această revizuire sistematică evidențiază faptul că:

• ortorexia nervoasă este larg răspândită, dar dificil de cuantificat precis;

• asocierea cu perfecționismul și trăsăturile obsesiv-compulsive este consistentă;

• dovezile actuale sunt limitate de lipsa unor criterii diagnostice standardizate.

Studiul subliniază necesitatea dezvoltării unor instrumente validate, a studiilor longitudinale și a unei abordări multidisciplinare pentru clarificarea statutului clinic al ortorexiei nervoase și pentru fundamentarea unor intervenții terapeutice bazate pe dovezi.