Alimentația și riscul de constipație cronică la adulți

Un studiu realizat la Harvard T.H. Chan School of Public Health și publicat în Gastroenterology în 2025 a analizat, pe o perioadă de 2 până la 4 ani, relația dintre diferite modele alimentare și riscul de constipație cronică la adulți de vârstă mijlocie și vârstnici incluși în trei mari cohorte prospective din Statele Unite.

Context

Constipația cronică reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu o prevalență globală estimată la aproximativ 14% la adulți. Frecvent întâlnită la vârstnici, femei și persoane din medii socioeconomice dezavantajate, constipația afectează calitatea vieții și generează costuri medicale semnificative. Printre factorii favorizanți se numără alimentația săracă în fibre, consumul ridicat de alimente ultraprocesate, inactivitatea fizică, stresul, depresia, anumite medicamente (cum sunt opioidele) și afecțiuni neurologice precum boala Parkinson.

Literatura existentă a explorat în special nutrienți individuali (precum fibrele solubile) sau alimente specifice (kiwi, prune, cereale integrale), majoritatea studiilor fiind mici și de tip transversal. Deși anumite intervenții dietetice – precum dieta mediteraneană la pacienții cu boală Parkinson – au evidențiat ameliorarea simptomelor constipației, puține cercetări au investigat relația dintre modele alimentare pe termen lung și riscul de constipație la populația generală. În acest context, studiul actual oferă una dintre cele mai robuste evaluări ale asocierii dintre diferite tipare alimentare și incidența constipației, analizând simultan cinci modele alimentare distincte.

Despre studiu

Design, populație și durată

Studiul a utilizat date din trei cohorte americane de mari dimensiuni:

• Nurses’ Health Study (NHS) – 27.774 de participanți (vârsta medie: 78,4 ± 5,6 ani),

• Nurses’ Health Study II (NHSII) – 55.906 participanți (vârsta medie: 60,5 ± 4,6 ani),

• Health Professionals Follow-up Study (HPFS) – 12.237 participanți (vârsta medie: 78,6 ± 5,6 ani).

În total, au fost incluși 95.917 adulți, urmăriți timp de 2 până la 4 ani, perioadă în care au fost documentate 7519 cazuri incidente de constipație cronică.

Autori și expertiză

Echipa de cercetare a inclus specialiști în gastroenterologie, nutriție și epidemiologie, cu expertiză vastă în analiza tiparelor alimentare în cohorte prospective. Coordonarea a fost realizată în cadrul Massachusetts General Hospital și Harvard T.H. Chan School of Public Health.

Definirea constipației

Constipația cronică a fost definită ca:

• simptome de constipație prezente ≥12 săptămâni în ultimul an, evaluate prin chestionare repetate,

• simptome precum frecvență scăzută a defecației, dificultăți de evacuare, scaune tari sau fragmentate, senzația de evacuare incompletă sau obstrucție anorectală.

Modelele alimentare evaluate

Cercetătorii au analizat aderența pe termen lung la cinci modele alimentare:

• Dieta mediteraneană alternativă (aMED)

• Indicele alimentației pe bază de plante (PDI)

• Dieta occidentală

• Indicele empiric al potențialului inflamator al dietei (EDIP)

• Dieta săracă în carbohidrați

Aderența a fost evaluată pe baza chestionarelor alimentare validate (FFQ) completate o dată la 4 ani.

Analize statistice

Modelele de analiză au utilizat:

• model log-binomial, pentru estimarea riscului relativ (RR) cu intervale de încredere (95%),

• ajustări complexe pentru factori de confuzie: consum total de fibre, aport de alimente ultraprocesate, activitate fizică, indice de masă corporală, medicație, comorbidități, consum de alcool, status socioeconomic.

Rezultate

Asocierile între modele alimentare și risc

Comparativ cu cel mai scăzut quintil de aderență, quintilele superioare au prezentat:

• Dieta mediteraneană (aMED)
  → 16% reducere a riscului (RR: 0,84; interval de încredere: 0,78–0,91)
  Aderența ridicată la alimente vegetale, cereale integrale, leguminoase, fructe, nuci, ulei de măsline a fost asociată cu protecție semnificativă.

• Indicele alimentației pe bază de plante (PDI)
  → 20% reducere a riscului (RR: 0,80; interval de încredere: 0,73–0,86)

• Indicele inflamator al dietei (EDIP)
  → 24% creștere a riscului (RR: 1,24; interval de încredere: 1,15–1,33)

• Dieta occidentală
  → 22% creștere a riscului (RR: 1,22; interval de încredere: 1,11–1,33)

• Dieta săracă în carbohidrați
  → 3% creștere a riscului (RR: 1,03; interval de încredere: –3% până la 11%)
  Efect minim și statistic modest; în analize suplimentare, restricția mai accentuată de carbohidrați, combinată cu un aport scăzut de fibre din cereale, a asociat un risc crescut de constipație.

Independența față de aportul de fibre și alimente ultraprocesate

Unul dintre rezultatele cheie:

• Asocierile protectoare ale dietelor aMED și PDI au rămas după ajustarea pentru fibre.

• Asocierile nefavorabile ale EDIP și dietei occidentale au rămas după ajustarea pentru consumul de alimente ultraprocesate.

Aceasta indică mecanisme mai complexe decât simpla diferență de aport de fibre, incluzând:

• influențe asupra microbiomului (digestia polizaharidelor vegetale, producția de acizi grași cu lanț scurt),

• prezența polifenolilor, antioxidanților, acizilor grași nesaturați,

• efectele antiinflamatorii mediate de compușii bioactivi ai alimentelor vegetale.

Componente alimentare individuale

Cercetarea a identificat alimente specifice asociate cu protecție:

• legume, în special:

  • roșii,

  • legume crucifere,

  • legume cu frunze verzi,

  • legume galben închis,

• nucile.

În schimb, consumul ridicat de:

• băuturi cu valoare energetică scăzută,

• condimente specifice dietei occidentale,
  a fost asociat cu un risc crescut.

Observații suplimentare din discuție

• Consumul moderat de vin s-a asociat cu risc redus, posibil prin conținutul de polifenoli și efecte microbiotice.

• La un aport extrem de redus de carbohidrați (<50 g/zi), un număr foarte mic de participanți a prezentat un risc ușor redus de constipație – dar datele sunt insuficiente pentru concluzii ferme.

• Analizele dependente de timp (time-varying) au arătat asocieri chiar mai puternice, sugerând că modificările dietare recente influențează semnificativ frecvența scaunelor.

Concluzii

• Dieta mediteraneană și dieta bazată pe plante sunt asociate cu cea mai mare reducere a riscului de constipație cronică.

• Dieta occidentală și dieta cu potențial inflamator ridicat cresc riscul, independent de aportul de alimente ultraprocesate.

• Restricția moderată a carbohidraților poate crește riscul dacă se asociază cu aport insuficient de fibre.

• Vegetalele și nucile sunt componentele dietare cu cele mai consistente beneficii.

Autorii subliniază că, deși efectele sunt moderate, ele sunt robuste, coerente între cohorte și relevante clinic, având în vedere prevalența ridicată a constipației și accesibilitatea intervențiilor dietetice.