Laptele vegetal

Pe măsură ce studiile științifice din domeniul alimentar și nutrițional s-au amplificat, iar opțiunile alimentare s-au diversificat, existând o varietate de posibilități ușor accesibile, oamenii au început să problematizeze importanța, scopul și beneficiile produselor pe care le consumă. Ca urmare s-a observat, de exemplu, în ultima perioadă, o popularizare a dietei vegane și a celei raw-vegan, care presupun excluderea completă a produselor de origine animală și înlocuirea lor cu o dietă bazată exclusiv pe vegetale.

Laptele animal versus laptele vegetal

O astfel de schimbare de atitudine vizează și laptele animal, considerat din toate timpurile un aliment esențial pentru dezvoltarea organismului, o sursă bogată de calciu și proteine, care, în ziua de azi, a ajuns să fie tot mai des înlocuit cu lapte vegetal. La baza acestui fenomen stau multiple motive, care au o justificare mai mult sau mai puțin științifică. Există persoane care susțin că o dietă vegetală oferă un plus de energie și contribuie la longevitate prin detoxifiere; unii sunt încredințați că laptele animal poate fi chiar nesănătos, din cauza contribuției sale la creșterea nivelului de colesterol, alții nu consumă lapte animal din motive medicale, cum ar fi intoleranța la lactoză. Acestora li se adaugă persoanele care refuză consumul de produse animale din motive ecologice și pentru protejarea animalelor, adoptând regimul vegetarian pentru a nu se hrăni cu alimente ce provin de la ele.

Indiferent de motivație, această trecere de la produsele animale la cele pe bază de plante a generat numeroase controverse, părerile fiind împărțite.

Principalul motiv pentru care se optează pentru laptele vegetal, în defavoarea celui animal, este convingerea că produsele pe bază de plante previn sau chiar vindecă numeroase afecțiuni și încetinesc procesul de îmbătrânire. De exemplu, evitarea grăsimilor saturate existente în laptele animal reduce riscul instalării bolilor cardiovasculare, contribuie la menținerea tensiunii arteriale în limite normale, previne diabetul și ajută organismul să își păstreze un indice de masă corporală echilibrat. Laptele animal implică un aport caloric sporit, care poate contribui la creșterea în greutate, motiv pentru care a început să fie evitat în dietele pentru slăbire.

În ciuda acestor argumente, eliminarea laptelui animal din alimentație înseamnă totuși renunțarea la grăsimi esențiale pentru organism. De asemenea, datorită aportului de calciu, laptele este asociat dintotdeauna cu menținerea sănătății sistemului osos și reprezintă o sursă generoasă de proteine și vitamine, printre care D și B12, importante în special pentru dezvoltarea copiilor. Prin urmare, se poate afirma că laptele este de neînlocuit într-un regim alimentar sănătos și echilibrat. [1]

Celor care contestă importanța laptelui animal le rămâne totuși posibilitatea de a-l înlocui cu mai multe tipuri de lapte vegetal, bogate în vitamine, minerale și proteine și cu o consistență asemănătoare, dar care se obține prin prelucrarea unor felurite ingrediente vegetale. Cele mai des întâlnite tipuri de lapte vegetal, care pot fi achiziționate și din supermarketuri sau magazine naturiste, sunt: laptele de soia, migdale, orez și de cânepă.

Tipuri de lapte vegetal și conținutul nutrițional

1. Laptele de soia

Este considerat cel mai sănătos și singurul comparabil cu laptele animal datorită conținutului bogat în proteine. Studiile arată că laptele de soia are multiple beneficii pentru organism: proteinele sale au un efect pozitiv asupra nivelului de colesterol, contribuie la scăderea tensiunii arteriale și participă la întărirea sistemului imunitar. De asemenea, se consideră că isoflavonele din soia ar juca un rol în prevenirea anumitor cancere. Mai mult decât atât, susținătorii laptelui de soia atrag atenția asupra faptului că proteinele cu origine vegetală cauzează pierderi de calciu mai mici, comparativ cu cele de origine animală. Studiile arată că o dietă bogată în proteine animale crește riscul dezvoltării osteoporozei. Laptele de soia este potrivit celor care suferă de intoleranță la lactoză și celor care sunt predispuși la diabet. În timp ce studiile au găsit o asociere între consumul de lapte de vacă și un nivel ridicat al zahărului în sânge, laptele de soia este recomandat inclusiv diabeticilor.

Totuși, soia este unul dintre alimentele care provoacă frecvent alergii. Cei care doresc să includă în dietă acest tip de lapte vegetal sunt sfătuiți să se asigure că nu vor avea o reacție alergică. De asemenea, este recomandat ca dieta să nu conțină mai multe produse din soia. [2]

2. Laptele de orez

Este foarte des utilizat din două motive: în primul rând, este mai puțin alergen. Spre deosebire de laptele animal, care poate fi dăunător în cazurile de intoleranță la lactoză, sau de laptele de soia sau migdale, cu potențial alergen ridicat, laptele de orez are un risc foarte redus de alergii. În al doilea rând, este foarte ușor de preparat acasă, devenind foarte accesibil oricui. Pentru obținerea unui litru de lapte amestecă în blender o jumătate de cană de orez brun (lăsat la înmuiat peste noapte) și aproximativ un litru de apă.

Dezavantajele acestui tip de lapte sunt, totuși, destul de mari: are un conținut mic de proteine și un nivel ridicat de zahăr, fiind nerecomandat în cazul celor predispuși la diabet sau a celor care doresc să slăbească, având un aport caloric destul de mare.

3. Laptele de migdale

Similar laptelui de orez, laptele de migdale poate fi preparat acasă cu destul de multă ușurință. Migdalele crude (o cană) se lasă în apă aproximativ două zile, iar apoi se prepară în blender, amestecându-se cu apă (două căni sau 500 ml). Este considerat cel mai gustos dintre tipurile de lapte vegetal, având o aromă dulce-amăruie de migdale. Ca și laptele de orez, laptele de migdale are un conținut scăzut de proteine, dar compensează printr-un aport de vitamina E și grăsimi monosaturate care protejează inima. Acesta mai conține magneziu, potasiu, fier, zinc și calciu. De asemenea, dintre toate tipurile de lapte vegetal, acesta are cel mai mic număr de calorii. [4]

4. Laptele de cânepă

Laptele de cânepă este mai greu de consumat din cauza consistenței cremoase și a gustului amar. Ca și cele două tipuri de lapte precedente, poate fi preparat acasă prin amestecarea în blender a semințelor de cânepă cu apă.
Și de data aceasta, dezavantajul constă în aportul mic de proteine. Totuși, acest tip de lapte constituie o sursă bună de acizi grași, Omega 3 și Omega 4, cu rol important în funcționarea sistemului cardiovascular, prevenirea cancerului și diminuarea riscului de dezvoltare a bolii Alzheimer. [3]

Rețete alternative de lapte vegetal

Pe lângă aceste tipuri deja consacrate de lapte vegetal, există și variante alternative, mai puțin comercializate, dar care pot fi preparate cu ușurință acasă. Printre acestea se numără:

• Lapte din semințe de floarea-soarelui preparat, ca și în cazurile precendente, prin prelucrarea în blender, în amestec cu apă, a semințelor înmuiate în prealabil; este o bună sursă de fibre, vitamina B, magneziu, potasiu și vitamina E. De asemenea, conține triptofan, substanță care joacă un rol important în diminuarea anxietății și a depresiei. Semințele de floarea soarelui contribuie la scăderea nivelului de colesterol din sânge, la menținerea unei presiuni sanguine normale și, de asemenea, au un efect antioxidant.
• Lapte din semințe de dovleac - comparativ cu celelalte tipuri de lapte vegetal, aportul de proteine este considerabil mai mare; de asemenea, în laptele din semințe de dovleac sunt prezenți amino-acizi esențiali organismului, alături de fier, vitamina A, E și B și, conținând triptofan, ca și laptele din semințe de floarea-soarelui, este recomandat persoanelor care suferă de depresie sau anxietate.
• Laptele din alune caju, reprezintă o bună sursă de vitamine și minerale precum magneziu, zinc, fier, vitamina A și E. Contribuie la reducerea migrenelor, amețelii și a spasmelor musculare. Totuși, din cauza conținutului ridicat de grăsimi, laptele de alune caju are un număr mai ridicat de calorii.

În aceste rețete se pot adăuga, după gust, ingrediente suplimentare, precum aromă de vanilie, ciocolată neagră sau fructe.
Nutriționiștii atrag atenția persoanelor doritoare să încerce aceste variante alternative să ia în considerare potențialul alergen pe care îl implică și sa nu ignore faptul că soia și alunele fac parte din categoria celor mai alergene produse alimentare, iar consumatorii sunt îndemnați să nu facă exces. [5]

Laptele vegetal în alimentația copiilor

Mulți părinți au început să conteste beneficiile laptelui animal în dezvoltarea copilului și tind să îl înlocuiască cu lapte vegetal. Principala problemă identificată în cazul laptelui animal este conținutul scăzut de fier, formulându-se teorii care susțin ideea că un consum de lapte poate duce la anemie prin cauzarea unor mici sângerări ale tractului digestiv.

Mai mult decât atât, există cercetări care pretind că, în cazul bebelușilor, administrarea laptelui de vacă poate fi uneori fatală. Oamenii de știință spun că acesta nu numai că poate duce la apariția colicilor, ci este și un posibil declanșator de alergii grave.

Pentru bebeluși, cel mai benefic rămâne laptele matern, dar dacă mama nu poate alăpta dintr-un motiv sau altul, se recomandă formulele de lapte.

Referitor la alimentația corectă a copilului și la consumul de lapte animal/vegetal se poartă discuții aprinse. Pe de-o parte, este susținut rolul pe care îl joacă în dezvoltarea organismului proteinele și calciul din laptele animal. Pe de altă parte, lipsa fierului din componența sa devine un contraargument puternic pentru susținătorii laptelui vegetal. Totodată, laptele de soia este criticat pentru potențialul alergen și lipsa substanțelor necesare creșterii.

Totuși, părinții trebuie să acorde atenție laptelui vegetal comercializat în magazine, care este destinat adulților si nu trebuie administrat sugarilor. [6]