Nitriții și nitrații din alimente

NitraÅ£ii ÅŸi nitriÅ£ii sunt săruri obÅ£inute în mod natural în sol prin mineralizarea substanÅ£elor organice azotoase din surse animale ÅŸi vegetale sub acÅ£iunea microorganismelor existente în pământ. Aceste substanÅ£e chimice, regăsite ÅŸi în apă, sunt folosite pe scară largă în agricultură ÅŸi în industria alimentară.

Conform studiilor realizate de Institutul de Cercetare Geologică din Statele Unite ale Americii în 2010, sursa principală de contaminare a apei potabile cu nitriÅ£i ÅŸi nitraÅ£i o constituie îngrăşămintele pe bază de nitrogen. În cadrul aceluiaÅŸi studiu, specialiÅŸtii au mai arătat că 7% din 2.388 de puÅ£uri particulare ÅŸi 3% din 384 de puÅ£uri publice analizate conÅ£ineau niveluri de substanÅ£e chimice cu mult peste limita admisă. (3)

NitriÅ£ii ÅŸi nitraÅ£ii pătrund în organismul omului fie pe calea apei, fie prin consumarea legumelor ÅŸi fructelor pentru cultivarea cărora s-au folosit îngrăşăminte pe bază de nitrogen, fie prin consumarea de produse obÅ£inute prin sacrificarea animalelor contaminate, implicit a preparatelor din carne ÅŸi a lactatelor pentru care s-au folosit nitriÅ£i ÅŸi nitraÅ£i drept aditivi alimentari. În industria alimentară, nitriÅ£ii sunt utilizaÅ£i pentru a oferi o culoare roz produselor din carne ÅŸi savoare cărnii conservate, dar ÅŸi pentru protejarea preparatelor de toxina bacilului botulinic ÅŸi de alte bacterii precum Clostridium welchii ÅŸi Staphylococcus. (6)

Efectele nocive asupra sănătăţii omului

Expunerea excesivă a omului la aceste două substanÅ£e provoacă afecÅ£iuni grave, cea mai severă fiind methemoglobinemia ce reprezintă creÅŸterea cantităţii de methemoglobină din sânge. Methemoglobinia provoacă cianoză sau învineÅ£irea (albăstrirea) buzelor ÅŸi a pielii, dar ÅŸi dureri de cap, ameÅ£eală, oboseală, greaţă, iar, în cazuri grave, pierderea cunoÅŸtinÅ£ei, convulsii, comă ÅŸi chiar moartea persoanei afectate prin asfixiere, prin producerea atacurilor de cord. (5) DeÅŸi nu există vreo dovadă clinică sau epidemiologică clară, specialiÅŸtii care au studiat domeniul consideră că aceste substanÅ£e chimice pot cauza ÅŸi diverse tipuri de cancer. (6)

Copiii mici riscă mai mult decât adulÅ£ii să dezvolte methemoglobinie, fiindcă sistemul gastrointestinal imatur favorizează proliferarea bacteriilor nitrat-reducătoare în stomac – în special după ingerarea apei contaminate – ÅŸi transformarea nitraÅ£ilor în nitriÅ£i (în cantităţi exagerate), fapt care conduce la conversia hemoglobinei din sânge în methemoglobină.
În cazul femeilor însărcinate, expunerea excesivă la cele două substanÅ£e generează, de cele mai multe ori, complicaÅ£ii ale sarcinii, naÅŸtere prematură, preeclampsie, avort spontan.

Pentru protejarea populaÅ£iei, AgenÅ£ia de ProtecÅ£ie a Mediului din Statele Unite ale Americii ÅŸi AgenÅ£ia Franceză pentru Securitatea Sanitară a Alimentelor au stabilit, pentru apa potabilă, un nivel maxim de contaminare cu nitraÅ£i de 10 mg/l (Uniunea Europeană propune un prag mai ridicat, de 50 mg/l) ÅŸi un nivel maxim de contaminare cu nitriÅ£i de 1 mg/l respectiv de 1,6 mg nitrat nitrogen/kg corp ÅŸi de 0,1 mg nitrit nitrogen/kg corp pe zi în alimentaÅ£ie. România aderă la politica de protecÅ£ie a populaÅ£iei de efectele nedorite ale nitraÅ£ilor ÅŸi nitriÅ£ilor prin implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu NutrienÅ£i”. (1, 7)

Care sunt alimentele cel mai uÅŸor de contaminat?

O mare parte din cantitatea de nitraÅ£i ÅŸi de nitriÅ£i regăsită în organismul omului provine din alimentaÅ£ie. Printre alimentele cu cele mai mari concentraÅ£ii de compuÅŸi chimici se numără unele fructe, legume ÅŸi frunze verzi – în mod deosebit:

• spanacul
• salata verde
• varza
• pătrunjelul
• Å£elina
• sfecla roÅŸie
• prazul
• andiva
• mărarul
• napii

ÅŸi produsele din carne semipreparate.
Mai puţin afectaţi de nitriţi/nitraţi sunt:

• morcovii
• broccoli
• castravetele
• dovleacul
• conopida
• anghinarea
• sparanghelul
• vânăta
• usturoiul
• ceapa
• fasolea verde
• ciupercile
• mazărea
• cartofii
• roÅŸiile
• pepenele verde
• dovleceii. (3)

Pentru a te putea proteja de efectele nocive ale nitraÅ£ilor ÅŸi nitriÅ£ilor este important să identifici, mai întâi, modalităţile prin care aceste substanÅ£e ajung în organism:

• care este sursa de apă potabilă,
• ce activităţi agrare se desfăşoară în zonă,
• dacă s-au înregistrat sau nu inundaÅ£ii în zonă – evenimente ce cauzează poluarea surselor de apă;

În concluzie

ÎÅ£i poÅ£i proteja familia implementând, pe cât posibil, următoarele măsuri:

• amenajarea unei surse de apă potabilă în cadrul propriului cămin ÅŸi testarea, anual, a concentraÅ£iei de nitriÅ£i/nitraÅ£i;
• consumarea de apă îmbuteliată; din păcate, fierberea apei nu este o soluÅ£ie, deoarece, prin acest procedeu, cantitatea de nitraÅ£i din apă creÅŸte dramatic; o soluÅ£ie salvatoare o constituie filtrarea ÅŸi distilarea apei realizată de către un specialist în domeniu;
• folosirea apei pure în prepararea hranei pentru sugari ÅŸi copii;

Suplimentar:

• evită să îÅ£i hrăneÅŸti copiii mai mici de patru luni cu alimente pentru sugari pe bază de legume;
• evită mâncărurile semipreparate ÅŸi, mai ales, produsele din carne semipreparate cum sunt crenvurÅŸtii, cârnaÅ£ii, parizerul, etc.;
• citeÅŸte cu atenÅ£ie ambalajele produselor alimentare achiziÅ£ionate;
• pe cât posibil, achiziÅ£ionează produse organice acreditate;
• introdu în dietă alimente bogate în antioxidanÅ£i, ce pot lupta împotriva efectelor acestor substanÅ£e chimice asupra organismului.

Contactează medicul de urgenţă dacă observi: învineÅ£irea pielii, greaţă, diaree severă, respiraÅ£ie îngreunată, puls mărit, ameÅ£eală, deshidratare severă, convulsii sau pierderea cunoÅŸtinÅ£ei. (2, 4, 5)