Zahărul, insulina și adevărul ascuns al industriei alimentare – Dr. Robert Lustig explică de ce „caloriile” nu contează

Dr. Robert Lustig este unul dintre cei mai cunoscuți endocrinologi din lume, profesor emerit de pediatrie la University of California, San Francisco, devenit celebru prin cercetările sale asupra obezității și impactului zahărului asupra sănătății. Prin cărți precum Fat Chance și numeroase conferințe, interviuri și articole științifice, Lustig a devenit o voce extrem de critică față de industria alimentară și practicile prin care aceasta ascunde efectele nocive ale zahărului și carbohidraților rafinați. În interviul analizat, el vorbește deschis despre mecanismele prin care zahărul și îndulcitorii artificiali afectează organismul, explică de ce numărarea caloriilor este o iluzie și oferă soluții simple, dar radicale, pentru protejarea sănătății.
Băuturile îndulcite și riscul de diabet
Lustig subliniază că zahărul din băuturile răcoritoare este printre cei mai mari factori de risc pentru diabet. Datele epidemiologice arată că:
-
un singur pahar de băutură îndulcită pe zi crește riscul de diabet cu 29%;
-
două pahare cresc riscul cu 58%.
Această corelație nu este doar statistică, ci cauzală, susținută de analize econometrice și modele predictive: ori de câte ori consumul de zahăr scade într-o țară, prevalența diabetului scade după aproximativ trei ani. Fenomenul funcționează în ambele sensuri, atât pe creștere, cât și pe scădere.
Mitul băuturilor „diet”
Un alt punct important al interviului îl reprezintă critica îndulcitorilor artificiali. Lustig arată că o doză de băutură dietetică are o toxicitate aproximativ echivalentă cu jumătate din cea a unei băuturi zaharoase. Explicația ține de mai multe mecanisme:
-
stimularea pancreasului: chiar și fără calorii, gustul dulce declanșează secreția de insulină;
-
efectele insulinei: acest hormon este descris de Lustig ca un „factor de creștere” care accelerează ateroscleroza, cancerul și alte boli cronice;
-
modificarea microbiomului intestinal: îndulcitorii afectează bariera de protecție a intestinului, cresc permeabilitatea intestinală și favorizează inflamația sistemică, asociată cu boli metabolice, tulburări cognitive și îmbătrânire prematură.
Zahărul și ficatul – dincolo de calorii
Poate cea mai radicală idee a lui Lustig este dizolvarea conceptului de „calorie”. El afirmă că unitatea de măsură nu are relevanță medicală, fiind doar un indicator fizic al energiei calorimetrice, nu al efectelor biologice.
-
Glucoza este prezentată ca un combustibil eficient, care stimulează mitocondriile și enzimele de producere a energiei (ATP).
-
Fructoza, componenta dulce a zahărului, blochează funcționarea mitocondriilor, inhibând enzime-cheie și favorizând steatoza hepatică, rezistența la insulină și disfuncțiile metabolice.
Astfel, deși atât glucoza, cât și fructoza au 4 calorii pe gram, efectele lor biologice sunt diametral opuse.
De ce dietele bazate pe restricția calorică eșuează
Lustig respinge ideea că numărarea caloriilor ar fi o strategie eficientă pentru scăderea în greutate. În realitate:
-
90% dintre persoanele care țin dietă prin restricție calorică recâștigă kilogramele pierdute, adesea cu un efect „yo-yo”;
-
explicația ține de insulină și leptină: creșterea insulinei blochează semnalul leptinic către creier, ceea ce duce la dereglarea „set point-ului” ponderal și la recâștigul ponderal sub formă de grăsime hepatică.
Soluția? Reducerea insulinei, prin evitarea carbohidraților rafinați și a zahărului adăugat. Lustig povestește cum și-a transformat clinica de obezitate într-o „clinică de reducere a insulinei”, obținând rezultate mult mai eficiente decât prin dietele convenționale.
Zahărul ca substanță adictivă
Un alt mesaj puternic este că zahărul are un potențial adictiv comparabil cu drogurile. Fructoza activează circuitele de recompensă cerebrală (nucleul accumbens), iar stresul și oboseala cresc vulnerabilitatea la poftele de dulce. Lustig recunoaște experiența personală: ani de zile, la ora patru după-amiaza, simțea nevoia de un cookie cu ciocolată, un obicei care i-a influențat greutatea până când a realizat efectele sugarului asupra pacienților și asupra sa.
Cum să navigăm prin „câmpul minat” al industriei alimentare
Interviul se încheie cu un mesaj pragmatic pentru publicul larg. Lustig avertizează că peste 70% dintre produsele din supermarket sunt etichetate înșelător, iar reclamele „sănătoase” ascund adesea efecte toxice. Regula de bază pe care o propune este simplă:
-
„Mâncați hrană reală” – alimente care provin direct din natură sau din animale hrănite natural.
-
Evitați produsele procesate și etichetele care promit beneficii, pentru că de cele mai multe ori adevărul este invers.
Lustig însuși este implicat în procese împotriva industriei alimentare pentru publicitate și etichetare înșelătoare, ceea ce subliniază dimensiunea sistemică a problemei.
Concluzie
Mesajul central al lui Robert Lustig este că nu caloriile, ci insulina și toxicitatea fructozei sunt motoarele obezității și bolilor cronice. Zahărul, chiar și în doze aparent mici, are efecte dăunătoare asupra ficatului, creierului, vaselor de sânge și întregului metabolism. Îndulcitorii artificiali nu reprezintă o alternativă sigură, iar singura strategie eficientă este întoarcerea la alimente integrale, neprocesate, într-un efort conștient de a ne proteja sănătatea de un sistem alimentar care promovează boala în locul nutriției.
Articol realizat dupa interviul de aici:
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Ce se întâmplă când mănânci prea mult
- De ce săritul peste micul dejun nu mai este recomandat: cum și-a schimbat Rhonda Patrick perspectiva
- Ortorexia nervoasă - preocuparea obsesivă pentru alimentația sănătoasă
- Mituri și realități despre pâine: ce arată dovezile științifice despre pâinea albă, integrală și pâinea industrială
- Este mâncarea gătită la airfryer (prăjire cu aer cald) mai sănătoasă decât prăjită în baie de ulei?
- Alimentația și riscul de constipație cronică la adulți
- Este sigur să gătim cu folie de aluminiu?
- Tigaia de gătit și sănătatea: cât contează materialul și ce să alegem
- Zahărul și diabetul - ce trebuie să știi
- Semințele de chimen negru îmbunătățesc profilul lipidic (scad LDL, scad colesterolul total, cresc HDL)
- Alimentele și dopamina - cum alimentația ne dă peste cap creierul
- Postul alimentar (fasting cu apă) de 24 ore, 5 zile și 14 zile: comparație între efecte metabolice, cardiovasculare și hormonale
- Semnele care arată că mănânci prea multe grăsimi
- Resetarea organismului în 5 zile de post alimentar complet (doar apă) – explicațiile Dr. Eric Berg
- Lipofagia (autofagia lipidică) - un nou mecanism descoperit în postul alimentar (fasting)
- Cum să te hidratezi corect - Ecuația Galpin
- Cafeaua decofeinizată - bună sau rea?
- Oțetul de mere ajută la scăderea în greutate [meta-analiză]
- 7 zile fasting - studiu de caz
- 13 alimente pe care nu merită să le cumperi bio
- Zahar sau miere? care este mai sanatoasa?
- Cum cresc sensibilitatea la insulina?
- Cate grame de zahar pe zi este recomandat sa consume o persoana de 1.8 m inaltime si 81 kg?