Atenție la etichetă! Ce conține pate-ul de ficat din comerț

O plimbare pe culoarele raioanelor alimentare ale supermarketurilor poate fi o experienta tentanta: randuri si randuri de produse alimentare delicioase, toate impachetate in ambalaje colorate, incurajandu-va sa le adaugati in cos, cu nume usor de retinut si mesaje tentante: „natural”, „gustos”, „economic”, „delicios”.

La prima vedere, daca ar fi sa ne luam dupa atractivitatea ambalajului, dar uneori si dupa gustul intens al unor produse, ar trebui ca toate alimentele din comert sa fie si hranitoare si bune, iar din consumul acestora sa obtinem doar beneficii.

Alimentele procesate

Pentru ca sa ne dam seama mai bine ce se ascunde in spatele unei etichete atragatoare, as vrea sa vorbesc un pic despre mancarea procesata. Ce reprezinta un aliment procesat?

Produsul alimentar procesat este acela ale carui proprietati au fost modificate de la starea lor naturala pentru motive economice, de confort (accesibilitate mare, rapiditatea pregatirii etc) dar si de siguranta.
Metodele utilizate pentru prelucrarea de produsele alimentare includ:

• conservarea
• congelarea
• refrigerarea
• deshidratarea
• prelucrarea aseptica
• adaugarea de conservanti
• arome
• coloranti
• adaugarea de agenti de ingrosare
  

Exista produse procesate care in acest mod isi imbunatatesc calitatea, isi mentin o conditie microbiologica buna, astfel incat noi, consumatorii, sa putem beneficia din plin de calitatile acestora. Ca exemplu, poate fi mentionat aici laptele, care, odata pasteurizat, are un termen de valabilitate mai mare, este lipsit de microorganisme patogene, nu necesita fierbere inainte de consum, fapt care ajuta la pastrarea vitaminelor si altor nutrienti.

Cu toate acestea, atunci cand citim pe cutia de lapte, vedem ca in afara de lapte normalizat, acesta nu mai contine nimic altceva si ne dam usor seama ca avem in fata un produs sanatos si sigur. Din pacate, nu se poate spune acest lucru despre acele produse a caror lista de ingrediente se intinde pe cateva randuri si acelea scrise cu caractere minuscule.

Nutritionistii s-au pus de comun acord ca cel mai bine ar fi sa evitam produsele ambalate, care contin mai mult de 5 ingrediente, mergand pe urmatorul principiu: ca cat un produs are mai multe ingrediente, cu atat, probabil, este mai procesat.

Din aceste motive, trebuie sa invatam sa citim etichetele produselor pe care le cumparam, pentru a evita capcanele comerciale si efectele pe termen lung a unor toxine. Aflati mai multe despre etichetele produselor alimentare, aici.

Ca sa va faceti o idee despre cat de procesate sunt de fapt multe dintre produsele alimentare de uz comun, am ales sa descriu in cele ce urmeaza eticheta binecunoscutului pate de porc romanesc. Chiar daca ingredientele pot varia, ca proportii, de la o marca comerciala la alta, numarul lor este cam acelasi de fiecare data.

Ingredientele pate-ului de porc din comert

 

• ficat de porc – in afara de faptul ca ficatul de porc are un continut foarte ridicat de colesterol, avand in vedere ca este o foarte buna sursa de fier, fosfor, seleniu, vitamina B5 (acid pantotetic), vitamina B12, vitamina C si riboflavine, consumul moderat este chiar indicat.
• slanina - slanina de porc ocupa locul al II-lea ca proportie, in reteta pateului; trebuie sa stiti ca aportul de grasimi animale saturate al slaninei este mult mai mare decat ar trebui. 100g slanina de porc aduc in alimentatie 900 kcal.
• apa – are rolul de a face legatura dintre ingrediente
• sorici – soricii de porc sunt adaugati sub forma de emulsie. Emulsia de sorici contine proteina colagenica cu valoare biologica foarte scazuta si este adaugata in preparatele din carne pentru a le oferi consistenta.
• proteina vegetala din soia – izolatul proteic din soia este obtinut din faina de soia degresata. Acesta a inceput sa fie folosit in industria alimentara din anul 1959 pentru proprietatile sale functionale. Recent, popularitatea proteinei de soia a crescut si multe tari permit existenta pe piata a produselor alimentare care sunt bogate in proteine de soia. Cu toate acestea, de ce proteina de soia si nu ficat de porc?
• sare – cantitatea exacta nu se specifica, dar produsul este suficient de sarat.
• amidon din porumb - nu se cunosc efecte secundare prin folosirea in cantitati normale acestuia. El este adaugat ca agent de ingrosare, datorita proprietatilor pe care le are, insa fiind un polizaharid format dintr-un lant de molecule de glucoza, are o incarcatura calorica mare.
• zahar - zaharul ofera un plus de gust produsului, insa si un plus de calorii.
• ceapa
• amidon din grau
• polifosfati – sunt folositi pentru stabilizarea apei din produs. Polifosfatii dezechilibreaza balanta calciu fosfor, impiedicand fixarea calciului in oase. In timp, in cazul unui consum mare, poate aparea osteoporoza.
• condimente
• extract de drojdie - sau E 621, utilizat pentru produsele alimentare prelucrate, pentru a da un plus de gust si aroma. De asemenea, mascheaza gustul amar sau acru al produsului.
• esteri gliceroli ai acidului citric – sunt niste substante care incetinesc procesul de digestie. Prin comparatie, digestia acestora este asemanatoare cu cea a slaninii de porc.
• dextroza - cu alte cuvinte, glucoza simpla, reprezinta o alta sursa de energie mascata din produs.
• guma de guar  E412 – substanta folosita ca agent de ingrosare pentru diverse produse, cum ar fi bauturi, supe, branzeturi si unele deserturi congelate, pentru proprietatile sale de a forma solutii foarte vascoase. Printre efectele negative consumului acestei substante, se numara alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
• guma de xantan - este un agent de ingrosare obtinut prin fermentarea zaharului de porumb cu ajutorul unei bacterii speciale. Sarurile de topire folosite pentru obtinerea acestui produs afecteaza grav sanatatea, dezechilibrand balanta calciu-fosfor-fier.
• acid citric - este un produs foarte raspandit in stare libera, in plante si animale. Cel mai raspandit este in sucul fructelor din specia citricelor - lamai, portocale, grapefruit. In alimentatie, este utilizat la conservarea si aromatizarea bauturilor si alimentelor si apare sub numele de E330. In exces, poate creste aciditatea gastrica.
• izoascorbat de sodiu - cercetarile realizate pana in prezent nu au identificat un pericol clar pentru sanatate in urma consumarii acestui aditiv alimentar, dar suplimenteaza inutil sodiul din organism.
• monoglutamat de sodiu - introducerea monoglutamatului de sodiu in industria alimentara ca potentiator de aroma a revolutionat industria alimentara, deoarece acest compus se gaseste in toate produsele alimentare conservate si congelate. Are gust dulce-sarat-acru, stimuleaza foarte mult papilele gustative si te face sa mananci mai mult decat ti-ai dori. Reprezinta o sursa importanta de sodiu.
• carmin - colorant produs din pulberea obtinuta prin zdrobirea femelei unei insecte, numite cosenila (sau din ouale acesteia), care traieste in Mexic. Acest colorant a fost folosit secole la rand in tesetorii, iar de ceva vreme este folosit inprepararea mezelurilor pentru a le conferi un aspect roz lucios. Este foarte alergenic si periculos.
• nitrit de sodiu - substanta are formula chimica NaNO2 si este folosita pentru fixarea culorii si conservarea acesteia la preparatele din carne si peste. Exista studii care au demonstrat ca favorizeaza aparitia cancerului de colon si este foarte toxic, mai ales pentru copii.