Înfometarea

Înfometarea reprezintă rezultatul lipsei parțiale sau totale de nutrienti necesari pentru a trăi. (3)

Înfometarea apare de obicei la femei, care se vor opri din mâncat foarte ușor atunci când simt că au luat în greutate. Bărbații care lucrează foarte mult sunt și ei predispuși la înfometare. Cu cât te obișnuiești mai mult să „sari” peste mese, cu atât organismul tău se va adapta la noul stil de viață. Din păcate, chiar dacă organismul se adaptează, asta nu înseamnă că efectele negative nu vor apărea. (6)

Atunci când corpul uman este privat de caloriile necesare, acesta răspunde într-un anumit fel. Persoanele care suferă de anorexie nervoasă se înfometează prin faptul că își restricționează consumul de calorii, evitând mesele. Cele care suferă de bulimie nervoasă fac același lucru, doar că ele scapă de caloriile nedorite vomitând sau abținându-se să mănânce. (1) Organismul va încerca să lupte cu malnutriția prin consumarea propriei grăsimi și eventual al propriului țesut. Astfel pot apărea o mulțime de alte simptome, deoarece sunt afectate structura și funcționalitatea organismului. Adulții care se înfometează pot pierde până la 50% din greutatea corpului, după care acesta va intra în „starvation mode”, adică persoana în cauză va înceta să mai slăbească, chiar dacă se înfometează în continuare. (3)

Înfometarea totală va duce la moartea unui adult în aproximativ 8-12 săptămâni. În ultimele stadii ale înfometării, adulții experimentează a serie de simptome neurologice si psihiatrice cum sunt halucinațiile și convulsiile. De asemenea, vor resimți durere severă la nivelul mușchilor și aritmie. (3)

La copii, malnutriția cronică are ca efect principal retardul de creștere (copilul nu se va dezvolta normal). Anemia este primul semn care va apărea când acesta va fi adult. Urmează umflarea picioarelor din cauza lipsei de proteine în sânge. Următorul semn este imunitatea scăzută la infecții și vindecarea dificilă a unor răni. Pacientul se va simți slăbit și îi va fi greu să înghită mâncarea. (3)

Experimentul „Minnesota”

În 1940 s-a efectuat un experiment pe un grup de bărbați tineri care au fost recrutați pentru armata americană. Pentru ca nu au dorit sa se înroleze, aceștia s-au oferit că voluntari in programe umanitare. Bărbaților li s-a cerut să reducă la jumătate cantitatea de calorii consumată zilnic. După 6 luni de experiment, bărbații nu au avut parte doar de schimbări la nivel fiziologic (așa cum era de așteptat), ci și la nivel psihologic.

Bărbații din experimetul descris mai sus și-au revenit atât fizic cât și mental, imediat după ce au început să mănânce normal. Toate aceste schimbări experimentate vor diparea de îndată ce corpul își primește cantitatea necesară de energie. (1)

Simptome

• Forță fizică scăzută
• Amețeală și pierderi de cunoștință
• Piele palidă, rece și uscată
• Oboseală
• Capaciatate de concentrare scăzută
• Păr subțire, uscat; căderea părului
• Preocupare obsesivă în legătură cu mesele, poate chiar gânduri și vise recurente în legătură cu mâncarea (1)

Modificări de comportament

• Apatie, depresie, oboseală, schimbări bruște de stare, irascibilitate, anxietate, sensibilitate la anumite sunete; pacienții devin egocentrici
• Lipsa ambiției, a activităților spontane, putere de concentrare scăzută,
• Sentimentul de a nu fi eficient în viața de zi cu zi. Pacienții nu pot face toate lucrurile pe care și le doresc și astfel apare frustrarea. Sunt conștienți de faptul că sunt irascibili dar nu își pot controla emoțiile și agresivitatea
• Libido scăzut, interes scăzut în a se ocupa de propria imagine (2)

Când corpul intră in „starvation mode”, efectele sunt următoarele:

• Viteza sângelui scade iar bătăile inimii se reduc
• Aritmie
• Deficit de potasiu
• Litiază biliară
• Căderea parului
• Exfolierea unghiilor
• Absența ciclului menstrual
• Creșterea părului pe anumite părți ale corpului
• Amețeli
• Dificultăți în concentrare
• Anemie
• Umflarea articulațiilor
• Scăderea calciului în oase
• Depresie (11)

Tratament

Dacă situația nu este una severă, atunci tratamentul constă, de obicei, în:

• Tratament medical – dacă înfometarea și malnutriția au început să îți afecteze organismul sever, atunci tratamentul medical devine prioritate. Știm că înfometarea este adesea o cauză a anorexiei, iar anorexia poate fi la rândul ei o cauză pentru osteoporoză, probleme cu inima sau depresie. Pe măsură ce vei începe sa te simți mai bine, medicul va continua să îți supravegheze starea de sănătate și greutatea.
• Consiliere nutrițională – Un nutriționist profesionist te poate ajuta să redeții controlul asupra greutății corporale, într-un mod sănătos. (4)

Alimentele consumate în cantități mai mari, dar care nu conțin proteine (decât foarte puține), nu vor putea repara daunele provocate de înfometare. O intervenție în cazul unei persoane care s-a înfometat constă în a-i oferi mâncare în cantități reduse, dar bogată în proteine, calorii, vitamine și minerale. Înfometarea are ca efect negativ și deshidratarea, astfel hidratarea pacientului este foarte importantă. Chiar dacă se intervine, pacientul poate rămâne cu efecte ale afecțiunii pe termen lung, care nu pot fi tratate. (5)

Beneficiile înfometării periodice

Înfometarea periodică (Intermitent fasting) se referă la dieta ce include perioade mai scurte sau mai lungi de post alimentar (înfometare), în care este permisă doar hidratarea cu apă, ceai din plante sau băuturi cu conținut scăzut de calorii, cum sunt sucurile din verdețuri. Regimurile alimentare sunt de diferite tipuri și au diverse efecte asupra organismului. Adepții acestora evită micul dejun sau cina, alții se înfometează din două în două zile, alții la fiecare trei zile, iar alții câte șapte-zece zile pe an. Este recomandat să postim în jur de trei zile pe lună sau să ținem o cură de detoxifiere de zece zile în fiecare an. Persoanele tinere și foarte sănătoase pot face asta bând doar apă, în schimb, aceste metode nu sunt recomandate persoanelor în vârstă, cu un nivel crescut de stres sau celor cu afecțiuni cardiace. (7)

Efecte pozitive

Efectele pozitive ale înfometării periodice sunt trecute în revistă în numeroase studii efectuate atât pe animale dar și pe oameni, începând cu primul studiu care a avut loc în anul 1946. Cercetătorii de la Universitatea din Chicago au descoperit că durata de viață a șobolanilor a crescut considerabil după ce nu li s-a dat să mănânce o dată la trei zile (20% la masculi, 15% la femele). Un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din California arată că înfometarea periodică are următoarele efecte pozitive:

• Scade riscul bolilor cardio-vasculare
• Scade riscul apariției cancerului
• Scade riscul apariției diabetului (pe oameni încă nu s-a confirmat această teorie, însă la animale, da)
• Îmbunătățește funcțiile cognitive
• Protejează împotriva unor simptome Alzheimer sau Parkinson (9)

Efecte negative

• Toxinele pot fi eliberate în organism provocând astfel migrene și stări de greață
• Oboseală (datorată glicemiei scăzute din sânge)
• Constipație

Primul pas pentru reîntinerirea organismului și prevenirea unor boli este privarea acestuia de mâncare pentru o perioadă scurtă de timp. Acest lucru va ajuta la detoxifierea și curățarea organismului. Postul pare să fie cea mai ușoară și utilă metodă de a face acest lucru. (7)

Un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din California de Sud arată că restricția temporară a nutrienților protejează celulele imunitare ale corpului. În primă fază au arătat că începutul înfometării face ca numărul celulelor albe să scadă drastic, dar imediat ce pacientul începe să se hrănească normal, numărul acestora va crește și va fi mai mare decât era inițial. Practic, în urma unui post de acest gen (care durează între două și patru zile la fiecare șase luni) corpul pacienților se folosește de propriile rezerve de energie pentru a menține corpul sănătos. (8)

Mituri despre înfometare

Hrănește-te când ești răcit, înfometează-te când ai febră

Parțial adevărat - Atunci când ești răcit, mâncarea bogată în nutrienți iți va întări sistemul imunitar. Când ai febră, metabolismul tău este hiperactiv și are nevoie de mai multă energie, nu de mai puține calorii, pentru a putea învinge infecția. Cel mai bine este să te hidratezi și să mănânci bine, indiferent de simptome. (10)

Intrarea în „starvation mode” înseamnă scăderea în greutate

Parțial adevărat - K. Lummus (MS, RD, reprezentant al Texas Dietetic Association) spune că atunci când corpul iți intră în „starvation mode”, metabolismul iți încetinește foarte mult, astfel va arde caloriile foarte încet pentru a reuși să conserve energia necesară. De aceea, persoanele care își reduc numărul de calorii consumate, pot ajunge într-un punct în care nu mai scad în greutate.

Organismul tău se obișnuiește să nu primească nutrientii necesari, astfel, în momentul în care vei servi prima masă, acesta va reține toate caloriile deoarece se așteaptă la o următoare înfometare. Dacă iți faci un obicei din a te înfometa și metabolismul iți încetinește, nu vei face decât să iei în greutate. (11, 12)

Înfometarea provoacă disfuncții sexuale

Adevărat – Corpul nu va mai avea un nivel suficient de grăsime pentru a produce estrogen (în cazul femeilor), ceea ce va duce la amenoree (absența menstruației) și infertilitate. În cazul barbaților, corpul nu va mai produce suficient testosteron, ceea ce va duce la performanțe sexuale scăzute.

Înfometarea provoacă deces

Adevărat – În ultimul stadiu, corpul va începe să se autoconsume pentru a obține energie, din moment ce nu primește mâncare pentru acest proces. Înfometarea totală provoacă deces dacă durează mai mult de 8 săptămâni. (13)