Pesticidele din alimente

Pesticidele sunt substanţe chimice folosite în scopul eliminării şi menţinerii la distanţă a dăunătorilor ce avariază recoltele. Din categoria pesticidelor fac parte insecticidele, dar şi erbicidele, fungicidele şi alte substanţe cu o toxicitate ridicată, ce servesc distrugerii insectelor, rozătoarelor, buruienilor, microorganismelor de tipul bacteriilor şi a virusurilor, ciupercilor şi altor agenţi infecţioşi. (1)

Pentru a nu dăuna sănătăţii omului şi animalelor, prin infiltrarea lor excesivă în alimentaţie, pesticidele trebuie folosite în agricultură în cantităţile şi în combinaţiile prevăzute de organismele internaţionale.
În Europa se consideră că nivelul maxim de reziduuri de pesticide din produsele alimentare nu trebuie să depăşească 0,01 mg/kg. (7)

Cu toate acestea, cantitatea reziduurilor de pesticide în alimentaţie poate atinge şi cote mai mari, în funcţie de anumiţi factori cum ar fi tipul şi cantitatea de substanţe chimice folosite, factorii naturali (cantitatea de precipitaţii, vântul, expunerea la soare), procesele prin care trec alimentele, condiţiile de depozitare, etc.

Unele substanţe, precum DDT-ul (dichlorodiphenyltrichloroethane) sunt nocive chiar şi dacă sunt folosite în cantităţi reduse. În mod particular, DDT a fost interzis pe plan global din cauza persistenţei în mediu şi a capacităţii sale de a se acumula în ţesutul adipos din organism. (2)

Care sunt alimentele cel mai uşor de contaminat?

Printre alimentele cel mai uşor de contaminat cu un nivel ridicat de pesticide se numără următoarele:

• carnea de vită, de porc, carnea de pui şi de peşte;
• laptele, brânza, untul şi alte lactate;
• căpşunile, cireşele, zmeura – conform studiilor, 90% dintre căpşunile supuse testelor de verificare a nivelului de pesticide conţineau reziduuri cu mult peste limita admisă, iar situaţia este asemănătoare şi în cazul zmeurei şi a cireşelor;
• merele şi perele sunt adesea contaminate cu un tip de pesticide identificate ca fiind neurotoxine – afectează creierul;
• roşiile şi cartofii;
• spanacul – conform FDA, spanacul conţine cea mai periculoasă combinaţie de chimicale şi la nivelurile cele mai îngrijorătoare;
• cafeaua – cultivată în ţări unde nivelul de pesticide folosit în agricultură nu este reglementat ori unde reglementările nu se aplică, piersicile, nectarinele, strugurii, ţelina;
• ardeii graşi. (3)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra faptului că, în fiecare an, sunt înregistrate, în medie, 3 milioane de cazuri de otrăvire cu pesticide şi se produc peste 220.000 morţi, cu precădere în ţările aflate în curs de dezvoltare. Mai mult, dintre toate persoanele, copiii sunt cei mai afectaţi de efectele nocive ale acestor substanţe chimice, chiar şi o cantitate redusă de pesticide afectându-le organismul fragil.

Expunerea la o cantitate ridicată de substanțe chimice provoacă afecţiuni neurologice (pierderea memoriei şi a coordonării mişcărilor, pierderea abilităţii organismului de a răspunde la stimuli, reducerea abilităţii motorii, afectarea văzului), astm, alergii, afecţiuni ale aparatului reproducător, ale sistemului endocrin, dar şi cancer şi afecţiuni ale fătului – în cazul femeilor însărcinate.

Tipuri de pesticide şi problemele de sănătate pe care le cauzează

În funcţie de tipul pesticidelor, sunt remarcate şi alte efecte nocive asupra sănătăţii omului. Astfel, substanţele din categoria insecticidelor organoclorurate (Aldrin, DDT, Dicofol, Endrin, etc.) pot cauza confuzie, stări de nervozitate, greaţă, hipersenzitivitate la lumină, la sunet, scăderea calităţii spermei şi pierderea motricităţii (efecte observate la muncitorii din Hopewell, Virginia care fabricau Kepone, un insecticid retras din industrie în 1976).

Expunerea la produsele organofosforice şi carbamice este urmată de salivare şi transpiraţie excesivă, îngustarea pupilelor, scăderea presiunii sângelui, oboseală, scăderea forţei musculare. Piretroidele (Acid cyclopropancarboxilic, Ectiban, Pertox, Sumithrin, Tetramethrin, ş.a.) cauzează alergii, stări de agresivitate, dar şi boli grave precum cancer sau tulburări ale sistemului endocrin. În cantităţi mari, erbicidele provoacă aceleaşi probleme de sănătate ca substanţele chimice mai sus amintite. În mod deosebit, erbicidul pe bază de Atrazin afectează sistemul imunitar şi sănătatea generală a omului, acesta fiind descoperit în cantităţi exagerate în apa potabilă din Statele Unite (peste 80% din mostrele de apă potabilă analizate în 2010 de către Institutul de Cercetare Geologică al Statelor Unite ale Americii erau contaminate cu acest tip de pesticid). (4)

La ora actuală, organismele internaţionale autorizează folosirea de pesticide şi analizează substanţele ţinând cont de efectul lor asupra copiilor şi de efectele pe care combinaţiile de pesticide le au asupra organismului uman. În curs de implementare, pe plan global, se află şi programe ce iau în considerare extirparea dăunătorilor din agricultură prin alte metode decât prin folosirea pesticidelor. (5, 6)

Pentru a se proteja de efectele nocive ale substanţelor chimice regăsite în alimentaţie, numerosi indivizi optează pentru hrana organică sau îşi cultivă ei înşişi legumele şi fructele. Alte modalităţi de a reduce expunerea la substanțele chimice folosite în agricultură sunt:

• spălarea temeinică a fructelor şi legumelor şi decojirea acestora,
• eliminarea grăsimii de pe carne, fiindcă majoritatea pesticidelor sunt solubile în grăsime,
• gătirea alimentelor şi mai ales a cărnii în mod corespunzător,
• consumarea de alimente variate – ouă, tofu, nuci – pentru a reduce riscul expunerii la bacteriile rezistente la antibiotice, pesticide, hormoni şi la alte chimicale utilizate în agricultură. (2)