Postul alimentar religios

În țara noastră, majoritar creștin-ortodoxă, din punctul de vedere al orientării religioase, obiceiul de respecta posturile religioase din timpul anului este unul binecunoscut și îmbrățișat de o parte semnificativă a populației.

Creștinii ortodocși practicanți din România prețuiesc importanța postului în viața lor spirituală și după dorință, stil de viață și posibilități aleg să postească cel puțin câteva zile pe an.

Dincolo de motivațiile postului creștinesc, pe care le vom parcurge în partea inițială a articolului, vă propunem să vedem ce presupune mai exact postul alimentar pentru organism, cum trebuie pregătit corpul pentru un astfel de regim și cum trebuie organizate mesele pentru ca organismul să nu aibă de suferit.

Ce este postul alimentar religios și ce presupune?

Postul este, din punct de vedere religios, o metodă de purificare spirituală și fizică prin abstinență alimentară. Postul este o practică cunoscută în mai toate religiile lumii, în diverse forme.

Postul în alte religii

Islamul, de pildă, are Ramadanul – o perioadă de post de 30 de zile, în care sunt interzise, de la răsărit până la apus: consumul de alimente și băuturi, relațiile sexuale, fumatul, bârfa, calomnia, minciuna, folosirea parfumurilor.
Restricțiile dispar însă după lăsarea întunericului.

Pentru hinduși, postul este o caracteristică de bază a vieții spirituale. Adepții hinduismului au diverse tipuri de post, care variază de la o zonă la alta și în funcție de divinitatea venerată. În general, fiecare zi a săptămânii este atribuită unei zeități, iar postul în respectiva zi are menirea de o venera.
Hindușii postesc cel puțin o zi pe săptămână: nu mănâncă nimic până la apus, însă pot bea apă. La finalul zilei, se consumă în general fructe sau legume.

Evreii au șase zile de post pe an, în care nu mănâncă și nu beau nimic fie timp de 24 de ore ( de la un răsărit la altul), fie de la răsărit și până la apus.

În religia budistă, postul nu ocupă un loc central, însă este practicat de unii laicii și călugări, cu diferențe ce țin de școala budistă de care aparțin.
Cea mai riguroasă formă de post implică o perioadă de pregătire ce ține 3 zile, în care se consumă exclusiv pâine uscată, după care nu se consumă niciun fel de aliment pentru 18, 36 sau hciar 72 zile. În toată această perioadă de post e permis doar consumul unor mici cantități de apă.

Postul creștin

Pentru creștinii romano-catolici, postul, din punct de vedere alimentar, presupune eliminarea din alimentație a cărnii și a preparatelor din carne și limitarea porțiilor alimentare, ca o formă de penitență.
Sunt permise, în schimb, lactatele, ouăle, peștele și binevenite alimentele de origine vegetală.

Principalul post al confesiunii catolice este cel al Paștelui, ce are o durată de 40 de zile. Astfel, creștinii catolici postesc în „Miercurea Cenușei” (prima zi de post), „Vinerea Mare” (ultima vineri de dinaintea Paștelui) și în toate celelalte zile de vineri din această perioadă.
În timpul anului, canonul catolic prevede abstinența de la carne în fiecare zi de vineri.Regulile pot însă varia, astfel că în funcție de regiune geografică, pot apărea variații.

Crediința catolică insistă, pe durata postului și pe ideea de abstinență de la „plăcerile lumești”, de natură sexuală, sau recreativă.

Postul creștin-ortodox, cel mai cunoscut și mai practicat în țara noastră, este mult mai strict decât cel catolic și presupune eliminarea din alimentație a produselor de origine animală (carne, lactate, ouă). Peștele este permis numai în anumite zile, denumite „dezlegări”.
Sunt îngăduite doar alimentele de origine vegetală; postul ortodox strict, practicat în mănăstiri, include și eliminarea alcoolului și a uleiului vegetal.

În plus, sunt încurajate porțiile mici de mâncare, preparate modest, fără a se recurge la rețete prea elaborate.

Prin aceste restricții alimentare, postul ortodox urmărește o purificare a trupului și a spiritului de păcate, o apropiere de divinitate și o fortificare a organismului în fața tentațiilor.

Creștinii ortodocși au de-a lungului unui an 4 posturi principale, cărora li se adaugă zilele de miercuri și vineri ale fiecărei luni. În total, se cumulează aproximativ 180-200 de zile de post pe an.

Unii creștini ortodocși obișnuiesc să țină post total sau „negru” în zilele de vineri, în care nu mănâncă nimic pe toată durata zilei.

În continuare, discutând despre impactul postului alimentar religios asupra organismului, ne vom referi la postul ortodox.

Ce presupune postul pentru organism

Dacă în esență postul are rațiuni religioase, acesta este considerat de unele persoane și un bun prilej de detoxifiere a organismului și chiar o modalitate de a scădea în greutate – deși Biserica dezaprobă postul urmat strict din aceste rațiuni.
Postul, spun reprezentanții religioși, este prin excelență o modalitate de puriticare spirituală și nu trebuie privit din perspectivă terapeutică.

Din punct de vedere nutrițional, postul poate fi privit ca o dietă strict vegetariană; prin urmare, implicațiile (de natură pozitivă și negativă), coincid într-o foarte mare măsură.

Avantajele nutriționale ale postului

• Pentru că sunt excluse din alimentație alimentele de origine animală, dieta nu conține grăsimi saturate, care cresc nivelul colesterolului din sânge și predispun la obezitate și boli asociate: diabet, boli cardio-vasculare. În urma unei perioade de post ținute echilibrat, se poate constatata o benefică scădere a colesterolului.
• În general, alimentele de post au un număr mai redus de calorii, fapt benefic pentru menținerea greutății corporale și chiar pentru a scăpa de câteva kilograme în plus. Studiile confirmă faptul că în general, o perioadă de post duce la o oarecare scădere a masei corporale.
• O alimentație vegetală poate fi benefică pentru funcționarea tractului digestiv; balonarea și constipația sunt mult mai rare, în absența proteinelor animale și a grăsimilor saturate și în condițiile unui aport crescut de fibre.

Dezvantajele nutriționale ale postului

• Deși dieta nu conține grăsimi saturate, există riscul de a consuma o cantitate excesivă de grăsimi trans, la fel de nocive organismului.
  Acestea sunt prezente din belșug în alimente „de post” din comerț, precum: pate-ul vegetal, margarina, hamburgerii vegetali, chiftele de soia prajite, dar și în mâncăruri foarte populare în perioada postului, precum cartofii prăjiți sau tocănițele.
• Chiar dacă în principiu, postul poate fi și o cale spre o alimentație mai sănătoasă, unele persoane tind să consume în exces alimente procesate bogate în grăsimi trans, coloranți și aromatizanți, cât și alimente ce nu se apropie deloc de principiile unei vieți sănătoase.
  Exemple de alimente de post nesănătoase: maioneza vegetală, salata de fasole și salata de vinete emulsionate cu ulei din belșug, zacusca din comerț (bogată în conservanți), mâncărurile tradiționale, pe bază de ceapă prăjită.
• Dacă mesele nu sunt organizate corect, pot apărea carențe de minerale și vitamine. Cel mai frecvent apar deficiențe de fier și calciu.
  Pentru a evita deficiențele ce pot avea repercursiuni grave asupra sănătăți, nutrienții furnizați de carne, ouă și lactate, trebuie înlocuiți cu legume și fructe cu valori nutritive apropiate. Citiți mai jos despre cum poate fi preîntâmpinată această problemă.
• Monotonia alimentară poate determina o scădere generală a poftei de mâncare și implicit, la o alimentare insuficientă pentru necesarul energetic al organismului.
• Micșorarea porțiilor alimentare, conform indicațiile canoanelor religioase, poate fi prea drastică, existând riscul apariției unor afecțiuni gastrice, atunci când persoana alege să respecte întreaga perioadă de post.
• O  cantitate prea mică de mâncare sau un număr prea mic de calorii, poate duce la stări de somnolență, oboseală, slăbiciune, care sunt contraproductive și împiedică buna desfășurare a activităților zilnice.

Cum trebuie ținut postul pentru a nu dăuna organismului

Fără a emite niciun fel de indicații din punct de vedere religios (decizia de a ține sau nu post vă aparține), vă sfătuim să aveți în vedere următoarele indicații nutriționale:

• Ideal este să vă consultați cu medicul de familie înainte să țineți post. Un set de analize medicale uzuale poate fi edificator asupra stării de sănătate; astfel vă asigurați că nu accentuați anumite probleme deja existente. De asemenea, dacă e cazul, medicul vă poate sugera administrarea de suplimente nutritive, pentru a ține postul în siguranță.
• Cunoașteți bine necesarul de calorii al organismului dumneavoastră, adecvat greutății, sexului, vârstei și nivelului de activitate și încercați să îl respectați. Chiar dacă alegeți să eliminați carnea, ouăle și lactatele, încercați să furnizați același număr de calorii prin alimente vegetale.
• Nu uitați să includeți în dieta dumneavoastră alimente proteice, precum: soia, ciuperci, mazăre, fasole, linte – acestea vă oferă o sațietate de durată și energia ce vă permite să vă desfășurați în voie activitățile. Nu vă înfometați!
• Alimentele mai sus menționate sunt substituienți excelenți ai cărnii – consumați-i cu încredere! Alți substituienți la alimentele interzise acum pot fi: brânzeturile din soia, laptele de soia sau migdale, „carnea” din soia (atenție cum o preparați; evitați pane-urile și prăjirea, în principiu).
• Într-o dietă vegetală apar frecvent carențe de fier (mineral care se găsește în cantități mari în carne, ficat și ou); pentru a preîntâmpina astfel de situații, luați-vă necesarul de fier prin consumul de spanac, salată verde, broccoli și fasole. Spanacul, salata, broccoli-ul și soia sunt și surse excelente de calciu – pentru a suplini lipsa lactatelor din alimentația dumneavoastră.
• „ De post” nu înseamnă în mod automat „sănătos”. Unele preparate de post pot fi dăunătoare organismului. Aplicați principiile binecunoscute ale unei nutriții sănătoase.
• Evitați alimentele procesate, care conțin aditivi, prepararea prin prăjire, sosurile grase, excesul de carbohidrați (pâine și produse de patiserie) și margarinele. Preferați alimentele crude fierte, preparate la grătar, sau călite într-o cantitate minimă de ulei. Puteți prepara legume la grătar, salate, piure-uri, supe, tocănițe fără ceapă prăjită.
• Nu vă refugiați, când sunteți în pana de idei, în dulciuri de post, covrigi, cartofi prăjiți și supe la plic. Nu înlocuiți băuturile alcoolice cu băuturi carbogazoase. Faceți din post un bun prilej de a vă ordona alimentația mai atent!
• Deși am mai spus-o și în alte ocazii, reamintim: atenție la uleiurile vegetale! Multe dintre preparatele de post din comerț abundă în ulei, iar multe dintre rețetele de post presupun prăjirea sau emulsionarea cu ajutorul uleiului. Uleiul vegetal este bogat în calorii și poate duce la creșterea în greutate, dar și la cantitatea de trigliceride (grăsimi) din sânge. Un exces de trigliceride poate predispune la accidente vasculare.
• Dacă mâncarea vă pare lipsită de gust, nu încercați să compensați prin adaugarea de sare sau zahăr, pentru că vă veți expune unor probleme de nedorite: retenție de apă, probleme renale, hiperglicemie, creștere în greutate. Puteți, în schimb, să folosiți ierburi aromate, usturoi, piper, pentru a oferi savoare preparatelor de post.
• Respectați cele trei mese principale pe zi, chiar dacă asta presupune un efort suplimentar în a pregăti bucatele potrivite.
• Încercați să evitați a consuma același fel de mâncare prea des, pentru a nu vă plictisi, dar și pentru a asigura o alimentație completă din punct de vedere nutritiv.
• Hidratați-vă suficient! Apa nu trebuie în niciun caz să țină locul mâncării, însă trebuie să completeze orice stil de viață sănătos. Asigurând necesarul de lichide al organismului, veți avea o piele radioasă, rinichi sănătoși, digestie eficientă și veți preveni stările de slăbiciune și moleșeală. În plus, consumând suficientă apă, veți accentua beneficiile nutritive ale postului, oferindu-i organismului șansa să elimine toxinele.

Recomandări suplimentare

• Nu este recomandat să țineți post negru! Lipsa alimentației poate cauza dezechilibre grave, prin pierderea de substanțe nutritive! De asemenea, postul, în special cel „negru” este un factor agravant, în cazul unor afecțiuni precum: gastrita, ulcerul, anemia, diabetul.
  
• Postul nu e recomandat persoanelor în vârstă, care adesea suferă de boli cronice sau au un risc crescut, din cauza unui sistem imunitar mai puțin „vigilent” ca odinioară.
• Dacă dumneavoastră postiți, nu-i obligați și pe copii să facă același lucru; aceștia sunt în creștere și au nevoie de toate categoriile de alimente pentru a primi toți nutrienții necesari dezvoltării sănătoase.
• Nu postiți dacă sunteți însărcinată – în această perioadă, necesitățile energetice și nutriționale ale organismului sunt mai ridicate; o alimentație dezechilibrată vă poate pune în pericol atât pe dumneavoastră, cât și pe copil.
• Pentru a preîntâmpina problemele digestive și hepatice, trebuie să aveți grijă la modul în care are loc trecerea de la alimentația vegetală, la alimente bogate în grăsimi animale și proteine, după post.
• Mâncarea tradițională consumată de sărbători poate reprezenta un șoc pentru organismul obișnuit cu hrana vegetală. Mâncați cumpătat, după o lungă perioadă de post, fără a face excese de niciun fel.

Concluzii

Postul alimentar religios (ortodox) este o practică răspândită în România, cu potențiale efecte benefice asupra organismului.

Consumul exclusiv de alimente vegetale pentru o anumită perioadă poate contribui la scăderea colesterolului LDL, la scăderea masei corporale și la o mai bună digestie, grație detoxifierii și consumului ridicat de fibre.
Totuși, dacă alimentația nu este atent planificată, pentru a putea fi substituite eficient alimentele de origine animală, pot apărea probleme de sănătate: anemii, carențe de vitamine și minerale, trigliceride crescute, gastrite. În plus, există capcana produselor de post din comerț, bogate în uleiuri, glucide și aditivi.

Se recomandă consultarea medicului înainte de a ține post, pentru ca noile obiceiuri alimentare să nu facă mai mult rău, decât bine.