Dieta în gută

©

Autor:

Dieta în gută

Guta este cel mai vechi tip de artrită cunoscut. Este cauzată de prezenÈ›a în exces în sânge a acidul uric, substanță rezultată din degradarea purinelor (proteine prezente în multe alimente dar È™i în celulele organismului).

Hiperuricemia (concentraÈ›ia crescută a acidului uric în sânge) poate apărea de exemplu din cauza unei eliminări renale deficitare a acidului uric, a unei anomalii genetice sau a unei diete È™i unui stil de viață care cresc nivelul acidului uric produs de organism. Hiperuricemia cronică se asociază cu apariÈ›ia unor crize de artrită în urma eliberării de acid uric în lichidul sinovial (lichidul din jurul articulaÈ›iilor).

Dieta joacă un rol foarte important atât în apariÈ›ia gutei, cât È™i în reducerea acutizărilor. Cu toate acestea, intervenÈ›ia la nivelul dietei este greu de realizat deoarece doar aproximativ 20% dintre pacienÈ›i sunt dispuÈ™i să realizeze schimbări în această direcÈ›ie. (1, 3)

Moduri de abordare a dietei

Există două tipuri de abordare a dietei în gută, varianta clasică bazată pe consumul redus de purine, proteine È™i alcool È™i varianta mai recent apărută, bazată pe reducerea greutății corporale, cu purine nelimitate atât de sever, dar cu restricÈ›ie din punct de vedere al aportului caloric È™i de carbohidraÈ›i È™i în acelaÈ™i timp creÈ™terea proporÈ›ională a ingestiei de proteine È™i grăsimi nesaturate.

Această variantă modernă de abordare este apreciată mai ales pentru capacitatea ei de a reduce pe lângă acidul uric È™i LDL-Colesterolului (colesterolul „rău”), a nivelului de trigliceride È™i insulină, deci realizarea unei reduceri semnificative a nivelului de risc cardiovascular. Se estimează că 95% dintre pacienÈ›ii cu gută asociază È™i hiperinsulinism È™i 76% obezitate abdominală, dislipidemie, intoleranță la glucoză.

Dieta tradițională cu restricție de purine și alcool

Această dietă reprezintă varianta uzual recomandată pacienÈ›ilor cu gută, încă dinainte de apariÈ›ia în consumul curent a medicamentelor hipouricemiante.

Se recomandă evitarea alimentelor È™i băuturilor bogate în purine:

  • toate tipurile de carne; 
  • fructele de mare; 
  • drojdiile; 
  • anumite legume: fasolea, mazărea, lintea, asparagusul, spanacul, ciupercile (un studiu din 2012 a infirmat faptul că aceste alimente ar avea un efect hiperuricemiant); 
  • băuturile alcoolice, mai ales berea.  


Se recomandă consumul alimentelor È™i băuturilor cu conÈ›inut sărac în purine:

  • produsele lactate: lapte, brânză, unt; 
  • ouăle; 
  • cerealele È™i produsele din cereale; 
  • legumele È™i fructele, cu excepÈ›ia celor menÈ›ionate ca fiind bogate în purine; 
  • dulciurile; 
  • apa, sucurile naturale, băuturile carbogazoase, ceaiul È™i cafeaua.  


Aceasta este o dietă izocalorică care reuÈ™eÈ™te să amelioreze valoarea acidului uric în sânge È™i în urină. Poate fi recomandată pacienÈ›ilor cu tofi gutoÈ™i de dimensiuni mari, la care nu se reuÈ™eÈ™te controlul uricemiei prin medicaÈ›ie, cu menÈ›iunea că se va opta pentru o variantă de aport moderat de purine deoarece s-a demonstrat că restricÈ›iile severe nu pot fi respectate de pacienÈ›i pe termen lung.

**Există studii ce au arătat că deși consumul de purine determină o creștere a producției de acid uric, frecvent se asociază și cu o creștere a eliminării acestuia la nivel renal.

** Studii au demonstrat că tofu, deÈ™i este bogat în purine, produce doar o uÈ™oară creÈ™tere a acidului uric seric, fapt explicat prin dispariÈ›ia unei mari cantități de astfel de proteine în timpul procesării sale. (1, 3, 4)

Dieta modernă

Această variantă de intervenÈ›ie dietetică se bazează pe reducerea aportului caloric, cu restricÈ›ie moderată a consumului de carbohidraÈ›i È™i creÈ™terea direct proporÈ›ională a ingestiei de proteine È™i grăsimi nesaturate. Această metodă de abordare a apărut în urma studiilor ce au dovedit existenÈ›a unei puternici asocieri a obezității, dislipidemiei, hiperinsulinismului (prin insulinorezistență) cu hiperuricemia din gută.

De asemenea s-a observat că scăderea ponderală a dus la o scădere a nivelului de acid uric seric. Utilizarea de regimuri de slăbire bazate pe înfometare este contraindicată în gută deoarece se asociază cu o creÈ™tere a uricemiei, aÈ™adar singurele metode recomandate sunt reducerea controlată a aportului caloric zilnic asociată exerciÈ›iului fizic. Din păcate, în dieta tradiÈ›ională din gută alimentele recomandate ca fiind sărace în purine sunt de cele mai multe ori bogate atât în carbohidraÈ›i, cât È™i în grăsimi saturate, ceea ce favorizează obezitatea, dislipidemia È™i insulinorezistenÈ›a.

În consecință, a apărut un nou mod de abordare dietetic al gutei:

  • aport caloric limitat la 1600 kcal/zi; 
  • proporÈ›ie a carbohidraÈ›ilor 40%; 
  • proporÈ›ie a proteinelor 30% (adică 120g fată de 80-90g din dieta tradiÈ›ională); 
  • proporÈ›ie a lipidelor 30%; 
  • înlocuirea grăsimilor saturate cu cele mononesaturate (ulei de măsline, rapiță, diverse nuci) È™i polinesaturate (din peÈ™te); 
  • nu există restricÈ›ie a alimentelor bogate în purine, dar este recomandat consumul cu moderaÈ›ie al produselor lactate din cauza conÈ›inutului lor crescut în grăsimi saturate.  


Un studiu pilot, realizat pe o perioadă de 16 săptămâni, pe un eÈ™antion de 13 bărbaÈ›i nediabetici cu cel puÈ›in două atacuri de gută în ultimele 4 luni, a indicat prezenÈ›a unei legături între o nouă metodă de abordare a dietei în gută È™i reducerea ponderală de aproximativ 5,4 kg, reducerea semnificativă a acidului uric seric, a trigliceridelor, a LDL-C, Colesterolului total È™i a unei scăderi semnificative a frecvenÈ›ei de apariÈ›ie a acutizărilor. Astfel s-a ridicat problema necesității reevaluării dietei recomandate până în prezent în această patologie. Rezultatele obÈ›inute necesită însă confirmare prin studii mai ample. (1, 5)

Guta și consumul de alcool

S-a observat că persoanele cu gută si consumatoare de alcool prezintă acutizari ale bolii la valori ale uricemiei mai mici decât în cazul celor neconsumatoare de alcool. De asemenea, s-a evidenÈ›iat că în timpul consumului de băuturi alcoolice, nivelul acidului uric în sânge este mult crescut. Dintre băuturile alcoolice, cea mai nocivă este berea. (2, 3, 6)

Guta și consumul de apă

Studiile susÈ›in că un consum crescut de apă determină o scădere a frecvenÈ›ei crizelor de gută. Un studiu din anul 2009 a demonstrat că fiecare pahar de apă băut în ultimele 24 de ore înainte de apariÈ›ia crizei, scade riscul de recurență a crizei (exemplu: între 5 È™i 8 pahare de apă au dus la reducera cu 40% a riscului de apariÈ›ie a crizei fată de cei care au consumat un singur pahar de apă). Nu există recomandări asupra cantității exacte de apă ce trebuie consumată pe zi în cazul gutei. (4)

Guta și consumul de cafea

Variate studii au evidenÈ›iat o scădere a riscului de apariÈ›ie a gutei la consumatorii de cafea, indiferent de sex. Cafeina este cunoscută ca fiind o substanță cu efect uÈ™or diuretic, ceea ce înseamnă că ea va creÈ™te cantitatea de urină eliminată, scăzând astfel riscul de afectare renală în gută. (3, 4)

Guta și consumul de vitamina C

Studiile au arătat că bărbaÈ›ii ce au un aport crescut de vitamina C din alimentaÈ›ie au un risc mai mic de a dezvolta gută față de cei cu o dietă săracă în această vitamină. De asemenea, se poate utiliza vitamina C È™i ca supliment față de dieta uzuală, în doze de 1000-1500 mg pe zi, cu menÈ›iunea ca înainte de a începe acest „tratament”, pacientul să se consulte cu medicul său curant pentru a se asigura că nu există interacÈ›iuni cu alte medicamente pe care acesta le ia (rar).

Este important de È™tiut că mitul conform căruia „fructele acide agravează guta” este fals. De multe ori oamenii asociază ideea de „acid” cu creÈ™terea acidului uric, însă nu este adevărat. Majoritatea fructelor acide au un conÈ›inut ridicat în vitamina C ceea ce le face să aibă un efect benefic pentru cei cu gută. (3, 5, 6)

Guta și consumul de cireșe

În ultimii zeci de ani, un interes ridicat s-a acordat cireÈ™elor È™i produselor obÈ›inute din cireÈ™e (suc, compot È™. a.) atât de către pacienÈ›ii care suferă de gută, cât È™i de către medici. Un studiu realizat în S.U.A pe 633 de persoane cu gută a arătat existenÈ›a unei legături între consumul de cireÈ™e È™i scăderea riscului de apariÈ›ie a atacurilor de gută. Consumul acestor fructe timp de două zile s-a asociat cu o scădere a riscului cu 35%. Concluziile studiului au fost următoarele:

  • consumul de cireÈ™e determină o scădere a nivelului de acid uric seric; 
  • cireÈ™ele conÈ›in concentraÈ›ii mari de antociani, substanÈ›e cunoscute pentru efectul lor antioxidant È™i antiinflamator; 
  • există situaÈ›ii în care s-a asociat o ameliorare a durerii din timpul acutizărilor artritei gutoase È™i există pacienÈ›i care utilizează cireÈ™ele pentru scăderea frecvenÈ›ei crizelor È™i tratării acestora; 
  • consumul de cireÈ™e scade frecvenÈ›a de apariÈ›ie a atacurilor de gută. (7)  



DeÈ™i dieta tradiÈ›ională poate scădea eficient uricemia, în ultima perioadă s-a observat asocierea frecventă a obezității È™i a unor alte tulburări de metabolism ca dislipidemia, insulinorezistenÈ›a, toate ducând la o creÈ™tere semnificativă a riscului cardiovascular. De asemenea hiperinsulinismul, dislipidemia È™i obezitatea agravează hiperuricemia. AÈ™adar s-a pus problema necesității modificării dietei recomandate, astfel încât să se scadă riscul cardiovascular al acestor pacienÈ›i pe lângă scăderea uricemiei. În acest mod s-a ajuns la crearea dietei moderne, care însă mai are nevoie de studii de mai mare amploare pentru a trece în utilizarea curentă.


Data actualizare: 08-06-2015 | creare: 02-06-2015 | Vizite: 27089
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Dieta DASH È™i rolul ei în prevenÈ›ia gutei
  • Compusul din alge marine ce ar putea trata artrita
  • Secretul pentru ameliorarea durerilor artritice s-ar putea afla în micul dejun
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum