Regim insuficienta renala cronica

Persoanelor care sufera de insuficienta renala cronica (IRC) le este recomandat un regim hipoproteic, pentru a preveni progresia deteriorarii renale.

Dieta este uneori bazata si pe o restrictie a aporturilor de sodiu si de potasiu. Pentru unii bolnavi, restrictia lichidelor poate fi de asemenea necesara. Iar daca insuficienta renala este insotita de diabet, se recomanda si un regim hipoglucidic.

La persoanele care sufera de afectiuni renale majoritatea caloriilor trebuie sa provina din carbohidrati complecsi.

Obiectivele regimului:

• incetinirea progresiei bolii
• reducerea fosfatemiei si a acidozei
• diminuarea retentiei azotate
• controlarea tensiunii arteriale
• obtinerea unei stari de nutritie adecvate

Regimul este o parte esentiala in tratamentul insuficientei renale deoarece:

• aportul de proteine este limitat pentru a intarzia progresia deteriorarii renale
• aportul de sodiu poate fi redus pentru a optimiza controlul presiunii sangvine si pentru a evita retentia de apa
• aportul de potasiu poate fi redus in cazul in care nu este excretat in mod eficient si se gaseste in cantitati mari in sange (hiperkaliemie)
• aportul hidric este limitat doar in conditiile unei retentii de apa in organism

Nivelurile de calciu si fosfor sunt de asemenea atent monitorizate. Daca nivelul sangvin al acestor minerale nu este corespunzator, atunci aporturile alimentare trebuie modificate.

O dieta hipoproteica poate fi deficitara in furnizarea unor aminoacizi esentiali, a mineralelor (calciu si fier) si a vitaminelor ( niacina, tiamina si riboflavina).

Atunci cand afectiunea renala este in stadiu avansat, dieta hipoproteica poate duce la malnutritie si trebuie urmata doar sub supraveghere medicala.

Aportul de proteine in IRC

Dietele hipoproteice pot preveni sau incetini progresia unor afectiuni renale. Cantitatea de proteine consumate este bazata pe gradul de afectare a rinichilor.

Aportul proteic se calculeaza prin masurarea cantitatii de proteine (si a produselor rezultate in urma catabolizarii lor) din sange, precum si prin alte teste de laborator.

Aportul recomandat de proteine intr-un regim hipoproteic este de 0,6g/kg/zi.

La persoanele care sufera de o afectiune renala (precum sindromul nefrotic) care duce la pierderea unei cantitati mari de proteine prin urina, restrictia proteica este moderata:  0,8g/kg/zi.

Foaia de echivalenta proteica

5 g proteine pot fi obtinute din:

• 1 ou
• 25 g carne sau peste
• 15 g branza
• 60 g paine
• 40 g paste fainoase
• 75 g orez
• 200 g cartofi

Pacientii care urmeaza un regim de restrictie proteica trebuie evaluati de catre medicul nutritionist, deoarece riscul de malnutritie si anorexie este apreciabil in cadrul insuficientei renale cronice

Aportul de minerale si vitamine in insuficienta renala

Sodiul

Aporturile de sodiu depind de tipul de insuficienta renala. In cazul utilizarii unui medicament care contine cortizon, regimul trebuie sa fie relativ sarac in sare si zahar.

Atunci cand pacientul efectueaza sedinte de hemodializa, restrictia de sodica este mai putin importanta. Limitarea aportului de sodiu contribuie la controlarea hipertensiunii arteriale si la evitarea insuficientei cardiace congestive.

In general, aportul de sodiu nu trebuie sa scada sub 2 g pentru fiecare 100 ml de diureza. Restrictia totala si brusca de sodiu poate duce la deshidratare extracelulara.

Potasiu

Aporturile de potasiu vor fi normale atat timp cat diureza este peste 1000 ml/24 h. Tendinta de hiperkaliemie (cresterea anormala a nivelului de potasiu) apare in stadiile avansate ale insuficientei renale cronice.
Combaterea hiperkaliemiei se poate realiza prin:

• evitarea alimentelor bogate in potasiu: fructe uscate, ciocolata, berea, orezul, painea, unele specii de pesti, ouale, carnea, branza, laptele.
• administrarea unor medicamente hipokalemiante
• hemodializa

Fosforul

Aportul de fosfor poate fi limitat prin reducerea consumului de lactate. Dar, pentru a preveni bolile osoase, trebuie administrate suplimente de calciu si vitamina D, in scopul de a controla echilibrul dintre calciu si fosfor din organism.

Calciu

Aporturile de calciu trebuie suplimentate in cazul unei hiperkaliemii (datorita faptului ca acest mineral se gaseste in unele legume proaspete bogate in potasiu care trebuie evitate).
Necesarul zilnic al unui adult este estimat la 1 g pe zi. Tinand cont de regimul urmat de pacientii cu insuficienta renala, este necesara suplimentarea cu 1 g de calciu, alaturi de vitamina D.

 

Suplimentele de magneziu nu sunt recomandate, deoarece pot creste nivelul seric al acestui mineral la pacientii cu afectiuni renale. In schimb, suplimentele de fier sunt importante, deoarece majoritatea pacientilor cu afectiuni renale in stadiu avansat sufera si de anemie severa. Doza va fi prescrisa de medic.

Vitaminele

Suplimentarea cu vitamine depinde de restrictiile alimentare precum si de afectarea rinichilor. Necesarul de vitaminele A, E si K sunt acoperite de obicei prin alimentatie. Aportul de vitamina C si de vitaminele din grupul B este in general adecvat inainte de inceperea dializei.

Consumul de lichide in insuficienta renala cronica

Restrictia lichidelor depinde de mai multi factori:

• retentia de apa
• nivelul sodiului din dieta
• utilizarea diureticelor
• prezenta insuficientei cardiace congestive

Aporturile de apa trebuie sa fie adaptate la volumul diurezei (cantitatea de urina emisa de bolnav), la care se adauga cantitatea de apa pierduta (prin diaree, varsaturi, transpiratie, etc.).

Astfel, calculul se face adaugand 500 ml la volumul diurezei. Adaptarea volumului de lichide se face prin cantarire zilnica, masurarea diurezei si prin controlul edemelor.

Lichidele se administreaza fractionat, in portii mici (inclusiv noaptea) pentru a preveni cresterea TA. Atentie insa la excesul de lichide, care poate duce la hiponatremie sau la intoxicatie cu apa.

Aportul caloric in insuficienta renala cronica

In general, se recomanda un aport de cca 35 cal/kilogram corporal/zi, adica de aproximativ 1500 cal/zi, la femei si 2200-3000 cal/zi, la barbati.

Cea mai mare parte a aportului caloric va fi reprezentata de glucide, sub forma de dulciuri concentrate (300 – 400 g/zi), la care se adauga paste fainoase, legume si fructe (atentie la continutul in potasiu!)

 

Aportul de lipide va fi de 1 g/kilogram corporal/zi, reprezentate in special de acizi grasi nesaturati, care au un efect de diminuare a progresiei deteriorarii renale.