Regim postcolecistectomie

Colecistul, cunoscut și sub numele de vezică biliară, este un organ de mici dimensiuni localizat inferior de ficat. El îndeplinește rolul de stocare a bilei, o secreție provenită de la nivelul ficatului, cu rol în digestia grăsimilor. În mod normal, aceasta se secretă continuu la nivelul ficatului, însă este stocată interprandial (între mese) la nivelul veziculei biliare. În momentul ingestiei alimentare se eliberează o serie de hormoni (colecistokinina) ce vor determina relaxarea sfincterului Oddi, deschizând astfel calea de comunicare între colecist și intestinul subțire. Astfel va fi eliminată o cantitate mare de bilă la nivelul tubului digestiv.

La pacienții care au suferit o colecistectomie (nu mai au vezică biliară), bila continuă să fie secretată permanent de către ficat, dar ea nemaiputand fi stocată, se „scurge” în intestin constant dar în cantități mici. Așadar se poate trage concluzia că, deși colecistul are o funcție importantă în economia organismului, nu este un organ indispensabil. (9, 10)

Ghidul pacientului fără colecist (vezică biliară)

Imediat postoperator, în primele maximum 7-10 zile, se recomandă urmarea unei diete ce conține predominant lichide. Aceasta include, pentru a evita indigestia, alimente sărace în grăsimi cum ar fi:

• supe: de legume, de pui; 
• sucuri de fructe; 
• lapte degresat; 
• anumite fructe: banane, mere, fructe de pădure.(6)  

După maximum o săptămână se va trece la dieta solidă. Din acest moment, dieta urmată trebuie să fie cât mai echilibrată și bazată pe alimente sănătoase. Deși nu există restricții, nici măcar pentru grăsimi, majoritatea pacienților resimt fenomene de greață, balonare și diaree în urma consumului anumitor alimente. Aceste simptome sunt frecvent autolimitate, însă dacă nu dispar de la sine pot fi tratate medicamentos. Pentru ameliorare se vor evita în mod evident alimentele care pot agrava diareea și meteorismul; cei mai mulți pacienți prezintă ameliorări ale simptomatologiei postcolecistectomie în urma realizării acestor mici modificări în alimentație:

• În loc de 3 mese pe zi, se recomandă 5-6 mese mai mici; 
• Reducerea consumului de grăsimi saturate, cu evitarea alimentelor prăjite, semipreparate, prăjiturilor cu creme cu conținut mare de grăsime, cărnii grase (porc, miel, gâscă, oaie, pește gras), ciocolatei, untului, produselor lactate grase (înghețată, smântână, brânză cu conținut crescut de grăsime) ș. a.  
• Evitarea băuturilor ce conțin cofeină (ceai negru, cafea, anumite sucuri); 
• Evitarea alimentelor condimentate; 
• Evitarea tocăturilor (sarmale, chiftele, legume umplute); 
• Evitarea alimentelor care favorizează apariția balonării: broccoli, varză de Bruxelles, varză, conopidă; 
• Evitarea alimentelor cu conținut foarte mare de zahar (agravează diareea); 
• Evitarea fructelor și legumelor crude; 
• Creșterea consumului de fibre: orez brun, pâine din faină integrală, fructe, legume (2, 4, 6, 8, 10)  

Ce pot mânca?

• Carne slabă: pește, pui, curcan (fără piele), vită, pregătite la grătar, la cuptor sau fierte; 
• Tofu, fasole și linte (sursă importantă de proteine pentru vegetarieni); 
• Alimente bogate în fibre: fructe, legume, orez brun, pâine și paste din faină integrală; 
• Albușuri de ou; 
• Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi; 
• Deserturi cu fructe, nu foarte dulci; 
• Miere de albine; 
• Sucuri naturale și multă apă. (1, 2, 3, 4, 6)  

Treptat, regimul poate reveni la normal, în măsura în care alimentele introduse sunt suportate. Trebuie menționat faptul că uneori poate apărea intoleranță chiar și la alimentele considerate sigure. Așadar nu există un regim anume care asigură absența fenomenelor neplăcute, ci fiecare pacient în final își creează propriul regim pe baza alimentelor pe care descoperă că le suportă.

În cazul în care simptomele nu sunt ameliorate de modificările de dietă, se poate utiliza loperamide (antidiareic) și cărbune medicinal (ameliorează meteorismul).

Când contactez medicul?

1. În caz de durere abdominală persistentă sau care se agravează; 

2. În caz de îngălbenire a pielii și/sau ochilor (icter); 

3. Absența scaunului pentru mai mult de 3 zile după operație; 
4. Absența eliminării de gaze pentru mai mult de 3 zile după operație; 
5. Dacă diareea persistă în ciuda modificărilor de alimentație. (8)