Regim pentru inimă (cardiaci)

©

Autor:

Regim pentru inimă (cardiaci)

În ciuda progreselor științifice realizate în ultimii ani, afecțiunile cardiovasculare continuă să reprezinte principala cauză de deces la nivel global, cât și una dintre principalele problemele de sănătate cu efecte negative asupra dezvoltării societății. Conform estimărilor, un procent de 10% din bugetul alocat sănătății de către statele din Europa este utilizat pentru prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare.

Vârsta înaintată, sexul masculin, dieta bogată în grăsimi, obezitatea, sedentarismul și stresul sunt considerați factori de risc pentru bolile de inimă. Dintre toți factorii de risc comportamentali, cel dietetic contribuie cel mai mult la sporirea numărului de decese. Rata deceselor cauzate de afecțiunile cardiovasculare ar putea scădea semnificativ, dacă stilul de viață și alimentația ar fi unele sănătoase. Tocmai de aceea, oamenii de știință, împreună cu reprezentanții organizațiilor internaționale din domeniul sănătății, au conceput strategii dietetice specifice care ajută la reducerea probabilității de dezvoltare a unei boli cardiovasculare. (1) (2) (3)

În ce constă un regim sănătos pentru inimă?

Dieta poate juca un rol major în dezvoltarea hipertensiunii arteriale, cea mai frecventă boală cardiovasculară, cu care se confruntă peste un miliard de oameni din întreaga lume. Abordarea dietetică pentru oprirea hipertensiunii, așa cum este abreviată dieta DASH, reduce riscul bolilor de inimă și contribuie la combaterea hiper tensiunii arteriale. Dieta unei persoane cu risc de boală cardiovasculară este diferită de dieta unei persoane sănătoase, datorită existenței unor restricții clare cu privire la consumul unor anumite alimente. Cele mai multe modele de alimentație sănătoasă pot fi adaptate în funcție de nevoile calorice și de preferințele alimentare sau culturale ale fiecăruia.

Dieta persoanelor cu risc de boli cardiovasculare, cât și a celor diagnosticați cu o boală de inimă, poate include alimente din toate grupurile alimentare. Recomandarea generală este aceea de introducere în alimentație a fructelor, legumelor și a cerealelor și de reducere a consumului de grăsimi, zaharuri și sare. Planul alimentar DASH este flexibil și echilibrat și nu necesită alimente speciale. (2) (5)

În regimul DASH, este recomandat consumul de:

  • legume, fructe și cereale integrale;
  • produse lactate fără grăsimi (degresate) sau cu un conținut scăzut de grăsimi (1%);
  • pește, în mod special din categoria celor care conțin acizi grași omega-3, precum somon, hering sau păstrăv (se recomandă consumul de pește de cel puțin două ori pe săptămână);
  • carne provenită de la păsările de curte;
  • fasole, nuci sau uleiuri vegetale.

Se recomandă limitarea consumului de:

  • alimente cu un conținut ridicat de grăsimi saturate, precum carnea grasă, a produselor lactate cu un conținut crescut de grăsimi sau a uleiurilor, în special a celor tropicale, precum cele de nucă de cocos sau de palmier;
  • băuturi îndulcite cu zahăr sau a alimentelor bogate în carbohidrați simpli; (1) (2) (4) (5)


Asociația Americană a Inimii recomandă limitarea consumului de sodiu la maximum 2.300 miligrame pe zi și a alcoolului la maximum două băuturi pe zi, în cazul bărbaților și la o singură băutură pe zi, în cazul femeilor. În ceea ce privește fumatul, există restricții atât pentru țigările clasice, cât și pentru țigările electronice. Schimbările în alimentația zilnică trebuie să fie asociate cu modificări ale stilului de viață, în special pentru persoanele ale căror obiceiuri sunt unele nesănătoase. În cazul persoanelor fumătoare, nu este suficientă modificarea alimentației, riscurile de a dezvolta o boală cardiovasculară fiind în continuare unele crescute. (4)

Alimente recomandate pentru inimă:

Cereale integrale

Bogate în fibre, contribuie la reducerea colesterolului rău și la scăderea riscului de boli de inimă. Tipurile obișnuite de cereale integrale includ grâul integral, orezul brun, secara, orzul, ovăzul, hrișca sau quinoa. Conform unei analize amănunțite, consumul zilnic a trei porții de cereale integrale este asociat cu un risc diminuat cu 22% de a avea o boală cardiovasculară. (5) (7)

Legume verzi

Recunoscute pentru cantitatea crescută de vitamine, minerale și antioxidanți conținută, legumele verzi, precum spanacul, varza sau broccoli, sunt o sursă importantă de vitamina K, al cărui rol în organism este acela de promovare a coagulării sângelui și de protejare a arterelor. De asemenea, legumele verzi sunt bogate în nitriți dietetici, care reduc tensiunea arterială și îmbunătățesc funcționarea celulară. Conform studiilor, riscul de a avea o boală de inimă este cu 16% mai mic la persoanele care consumă preponderent legume cu frunze verzi. (5) (7)

Roșii

Încărcate cu licopen, roșiile au proprietăți antioxidante puternice, astfel că, prin consumul lor regulat, sunt neutralizați radicalii liberi nocivi, fiind prevenită deteriorarea oxidativă și inflamațiile. Consumul a două roșii crude de patru ori pe săptămână a determinat creșterea nivelului de colesterol bun, în cadrul unui studiu. Nu doar roșiile conțin licopen în cantități mari, ci și pepenele sau grapfruit-ul. (7)

Nuci

Excelentă sursă de fibre și micronutrienți esențiali organismului, precum magneziu, cupru sau mangan, nucile ajută la protejarea împotriva bolilor de inimă, introducerea lor în dietă fiind extrem de benefică nu doar pentru persoanele cardiace, ci și pentru persoanele cu o stare de sănătate bună. (5) (7)

Fructe de pădure

Bogate în antioxidanți, protejează împotriva stresului oxidativ și a inflamațiilor. Studiile au arătat că prin consumul de fructe de pădure, care pot fi căpșuni, afine, mure sau zmeură, sunt reduși factorii de risc pentru bolile de inimă. Un studiu efectuat la persoane cu sindrom metabolic a demonstrat că băuturile pe bază de căpșuni uscate congelate scade colesterolul rău cu 11%. Un alt studiu a descoperit că prin consumul zilnic de afine este îmbunătățită funcția celulelor care ajută la coagularea sângelui și la controlul tensiunii arteriale. (7)

Pește cu conținut crescut de acizi omega-3

Somonul, macroul, sardinele, tonul, heringul sau păstrăvul sunt principalele specii de pești recomandate în regimul pentru cardiaci. Consumul de pește pe termen lung este asociat cu niveluri mai mici ale colesterolului total, ale zahărului din sânge cât și a nivelului de trigliceride, conform unor studii. Specialiștii recomandă, de asemenea, utilizarea uleiului de pește bogat în omega-3. (7)

Usturoi

Folosit ca remediu natural împotriva unui număr crescut de afecțiuni, vreme de câteva secole, usturoiul are proprietăți medicinale și pentru funcția cardiacă. Administrarea de alicină, unul dintre compușii regăsiți în usturoi, a avut o eficacitate la fel de mare în reducerea tensiunii arteriale ca orice alt medicament cu prescripție împotriva hipertensiunii arteriale. De asemenea, în cadrul studiilor s-a descoperit faptul că extractul de usturoi poate inhiba acumularea de trombocite, ceea ce poate reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge. (7)

Care sunt beneficiile unui regim pentru inimă?

Regimul pentru inimă este recomandat într-o măsură egală persoanelor cu boli cardiovasculare și persoanelor sănătoase, fără boli cronice, deoarece există numeroase beneficiile potențiale. Dieta contribuie semnificativ la reducerea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, a cancerului, a sindromului metabolic sau a diabetului, dar totodată poate ajuta la pierderea în greutate. În cadrul studiilor, persoanele care au urmat dieta DASH, indiferent dacă sufereau sau nu de hipertensiune arterială, au avut o tensiune arterială mai mică, chiar dacă nu au pierdut în greutate și nici nu au restricționat aportul de sare. Atunci când aportul de sare a fost scăzut, dieta a fost mult mai efectivă, reducerile tensiunii arteriale fiind mai mari. (1) (5)

Înainte de începerea unei diete specifice, este recomandată prezența la medic, pentru stabilirea necesarului caloric. Informațiile existente pe etichetele alimentare se bazează de regulă pe dieta de 2.000 de calorii, însă nu există o certitudine a faptului că această cantitate de calorii este suficientă sau necesară pentru fiecare persoană în parte. Anumite particularități ar putea influența comportamentul alimentar și ar putea face necesară reducerea sau creșterea cantității de calorii consumată. (4)


Data actualizare: 10-09-2019 | creare: 10-09-2019 | Vizite: 5798
Bibliografie
(1) Heart disease, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease
(2) Lupta pentru inovaţie în domeniul cardiovascular în Europa, link: https://www.romanianjournalcardiology.ro/arhiva/lupta-pentru-inovatie-in-domeniul-cardiovascular-in-europa
(3) European Cardiovascular Disease Statistics 2017, link: http://www.ehnheart.org/cvd-statistics.html
(4) The American Heart Association Diet and Lifestyle Recommendations, link: https://www.heart.org/en/healthy-living/healthy-eating/eat-smart/nutrition-basics/aha-diet-and-lifestyle-recommendations
(5) The Complete Beginner's Guide to the DASH Diet, link: https://www.healthline.com/nutrition/dash-diet
(6) DASH Eating Plan, link: https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/dash-eating-plan
(7) 15 Incredibly Heart-Healthy Foods, link: https://www.healthline.com/nutrition/heart-healthy-foods
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!