Regim pentru ficat

Ficatul îndeplinește roluri multiple în cadrul organismului uman și este cel mai mare organ atașat sistemului digestiv, în cadrul căruia participă ca glandă anexă. Cea mai importantă funcție o are în cadrul proceselor de digestie/metabolizare și descompunere a nutrienților alimentari, din forme complexe la forme mai simple, pentru a facilita asimilarea lor în organism și metabolizarea lor.

Ficatul îndeplinește un rol deosebit de important în cadrul circulației sangvine din corp, participă în cadrul proceselor de detoxifiere a organismului și are rolul de a transforma o substanță toxică ajunsă în interiorul organismului.

Pe de altă parte, fiecare afecțiune hepatică se leagă de una sau mai multe dintre funcțiile îndeplinite, iar regimul pentru ficat este o componentă esențială a tratamentului.

Afecțiunile ficatului

• Hepatitele sunt boli inflamatorii ale ficatului, de etiologie variată. Hepatitele de natură infecțioasă sunt secundare infecției cu virusurile hepatice A, B, C, D sau E. Hepatita A este 100% vindecabilă, pe când celelalte forme dehepatite pot evolua spre cronicizare.
• Steatoza hepatică, cunoscută în termeni populari ca „ficatul gras” este o afecțiune hepatică caracterizată prin acumularea excesivă de țesut adipos (supraîncărcarea cu adipocite sau celule adipoase) la nivelul ficatului, în urma căreia apare încetinirea funcțiilor hepatice.
• Ciroza hepatică este o afecțiune caracterizată prin distrugerea celulelor hepatice, de etiologie diversă (consumul de alcool, consumul de substanțe toxice, administrarea de medicamente hepatotoxice, hepatite cronice, etc.).
• Insuficiența hepatică este o afecțiune de etiologie multiplă, caracterizată printr-o insuficiență a ficatului de a-și îndeplini rolurile enumerate mai sus.
• Neoplasmul hepatic este reprezentat de apariția unei formațiuni tumorale maligne la nivelul ficatului, cu perturbarea secundară a tuturor funcțiilor hepatice.
• Afecțiunile biliare sunt caracterizate prin afectarea colecistului, a conductului care asigură transportul bilei de la nivelul ficatului la nivelul tubului digestiv.
• Encefalopatia hepatică este o afecțiune caracterizată prin prezența substanțelor toxice la nivelul creierului, secundar alterării proceselor de metabolizare hepatică a acestora, prin distrugerea celulelor hepatice. [1], [4], [5]

Regimul alimentar recomandat în cadrul diferitelor afecțiuni hepatice

Fiecare din afecțiunile hepatice descrise anterior prezintă un tablou clinic diferit și necesită tratament specific de ameliorare și corectare.

Pentru îmbunătățirea simptomelor digestive apărute în cadrul acestor afecțiuni, pentru ameliorarea calității vieții acestor bolnavi și pentru încetinirea evoluției bolii, se recomandă adoptarea unui regim alimentar specific.

Rolul acestui regim alimentar hepatic este de a îmbunătăți funcțile hepatice, fără ca bolnavul să resimtă o constrângere în acest sens.

Principiul pe baza cruia funcționează acest regim alimentar hepatic este de cumpătare, prin evitarea excesului alimnetar, dar prin asigurarea aportului de nutrienți necesari în fiecare zi (proteine, glucide, lipide, minerale și vitamine).

În cazul afecțiunilor hepatice sistemice, se recomandă un regim alimentar care să cruțe funcțiile hepatice. Astfel, trebuie eliminate o serie de alimente din alimentația zilnică și o serie de obiceiuri din activitățile cotidiene. Care sunt aceste alimente și obiceiuri vom afla în cele ce urmează.

Principalele obiceiuri care trebuiesc îndepărtate din activitatea cotidiană a bolnavilor diagnosticați cu o diferite afecțiuni hepatice, sunt reprezentate de renunțarea la fumat, renunțarea la consumul de alcool, cafea sau droguri și eliminarea din viața cotidiană a stresului psiho-emoțional.

Consumul de alcool, de cafea sau de droguri, precum și fumul de țigară ajuns în interiorul organismului uman, duc la apariția degradării hepatice, prin stimularea citolizei celulelor hepatice.
Pe de altă parte, stresul psiho-emoțional determină încetinirea tuturor funcțiilor din organismul uman, printre care și a funcției hepatice, cu distrugerea secundară a capacității hematopoietice a organismului.

Printre alimentele care trebuiesc eliminate din dieta persoanelor cu diferite afecțiuni hepatice amintim:

• Mezelurile și carnea neprocesată termic (cremvuștii, salamurile, etc.). În componența mezelurilor și a cărnii neprocesate termic se află o serie de conservanți și coloranți, care duc la agravarea funcției hepatice, cu posibilitatea dezvoltării unei afecțiuni hepatice. Pe lângă această, carnea neprocesată este foarte greu de digerat, metabolizarea acestor substanțe la nivelul ficatului fiind extrem de îngreunată.
• Alimentele care prezintă un termen de expirare foarte mare (valabilitate foarte mare), precum conservele, alimentele în vid, alimentele la borcan, prezintă în componența lor numeroși conservanți, foarte toxici, care le prelungesc calitatea și valabilitatea, dar le alterează proprietățile esențiale. Persoanele cu diferite afecțiuni hepatice, care se află sub regim alimentar specific, trebuie să evite aceste produse alimentare.
• Produsele alimentare cu conținut crescut de grăsimi, precum carnea de porc, anumite tipuri de brânzeturi sau lapte, trebuiesc evitate în cazul diferitelor afecțiuni hepatice, deoarece favorizează încetinirea metabolismului hepatic și a metabolismului lipidic, desfășurat la acest nivel, cu acumularea de țesut adipos la nivelul organismului, în special la nivel hepatic (cu apariția secundară a steatozei hepatice). Regimul alimentar recomandat în cazul afecțiunilor hepatice trebuie să fie, în primul rând, un regim hipocaloric-hipolipidic (sărac în grăsimi).
• Alimentele afumate, nepreparate (nefierte, neprăjite), trebuiesc evitate în cazul persoanelor cu diferite afecțiuni hepatice, deoarece sunt greu diferabile și duc la încetinirea metabolismului hepatic, cu încărcarea secundară a ficatului prin prelungirea activității acestuia.
• Alimentele prăjite în ulei de floarea-soarelui trebuiesc excluse din alimentație, în cazul diferitelor afecțiuni hepatice, deoarece acest ulei deține în componență o cantitatea crescută de grăsimi, care duc la încărcarea grasă a ficatului și încetinirea procesului de metabolizare hepatică. Pe lângă acest lucru, să nu mai vorbim despre substanțele cancerigene rezultate în urma procesului de prăjire a uleiului și despre efectele negative pe care acestea le au asupra organismului uman.
• Specialiștii din domeniul nutriției recomandă evitarea utilizării aceluiași ulei de mai multe ori pentru prăjeală. Totodată, ei recomandă înlocuirea uleiului de floarea-soarelui cu uleiul de măsline.
• Se recomandă excluderea în totalitate a alimentației fast-food din viața persoanelor cu diferite afecțiuni ale ficatului, aflați sub regim alimentar hepatic.
• Reducerea consumului de dulciuri. Aceasta nu presupune excluderea glucidelor din alimentație, deoarece și ele prezintă roluri deosebit de importante pentru funcționarea în condiții adecvate a sistemului neurologic. Aceasta se referă la excluderea dulciurilor comercializate în magazine, care prezintă o cantitate foarte mare de glucoză sau de calorii per suta de grame. Aportul unei astfel de cantități excesive de glucide la o singură masă duce la alterarea metabolismului glucidic, în cadrul căruia participă și ficatul, prin asigurarea transformării glucozei la glicogen.
• Specialiștii din domeniul nutriției recomandă înlocuirea glucozei aflată în componența dulciurilor din comerț cu fructoza deținută în componența fructelor, care asigură buna desfășurare a digestiei lipidice. Fructele care dețin mari cantități de fructoză sunt reprezentate de lămâi, portocale, grapefuit, etc. Acestea determină descompunerea lipidelor în organism, datorită conținutului crescut de vitamină C.
• De asemenea, se recomandă evitarea consumării prăjiturilor preparate din multe ouă sau care dețin în componență creme grase, datorită faptului că acestea sunt dificil de metabolizat la nivel hepatic.
• Din gama băuturilor, se recomandă renunțarea la consumul de băuturi acidulate, băuturi carbogazoase (bogate în acid carbonic) sau alcool.
• Totodată, regimul alimentar hepatic presupune excluderea condimentelor (ardei iute, piper, sare în exces, boia) din alimentație.
• Persoanele cu diferite afecțiuni hepatice, aflate sub regim alimentar hepatic, sunt sfătuite să reducă cantitatea de alimente consumate la o masă. În schimb, acestor persoane le este permisă consumarea mai multor mese pe zi, însă mai reduse din punct de vedere cantitativ.

În cadrul regimului alimentar hepatic este permisă însă consumarea alimentelor colecistokinetice, precum peștele preparat la cuptor sau pe grătar, consumul de ceaiuri naturale (tei, mușețel, gălbenele, mentă), salată crudă, etc.

Pe lângă acestea, există o gamă variată de alimente hepatoprotectoare, precum supe, ciorbe, brânza și laptele de capră (care sunt recomandate ca înlocuitori ai brânzei și a laptelui de vacă), cereale, citrice, andive, varza crudă, legume verzi (spanac, broccoli), ceapa și usturoiul proaspăt, grătarul de pui, sucurile naturale din legume (morcovi, roșii, spanac) sau de fructe.

Se recomandă înlocuirea uleiului de floarea-soarelui cu uleiul de pește sau de măsline și a cafelei cu sucul de portocale, de grapefuit sau de mere.

Hidratarea corespunzătoare, este și ea, deosebit de importantă, în cadrul regimului alimetar hepatic. [1], [2], [3], [4], [5]