Regim diabet

Regimul alimentar este de o importanta primordiala in tratamentul diabetului, fiind cel mai bun mijloc de echilibrare a bolii. El ajuta nu numai la echilibrarea glicemiei, dar contribuie si la evitarea complicatiilor diabetului – hipoglicemia sau hiperglicemia si, pe termen lung, reduce riscurile de boli renale, neurologice sau cardiovasculare.

Regimul alimentar al diabeticului trebuie sa includa suficiente calorii pentru a mentine o greutate sanatoasa, sa asigure o crestere normala la copii si adolescenti si sa corespunda nevoilor suplimentare in caz de activitate fizica, sarcina, alaptare sau boala.

Scopul dietei este acela de a asigura un aport adecvat de principii nutritive, atat calitativ cat si cantitativ. Pentru aceasta, alimentatia trebuie sa fie regulata (evitand variabilitatea necesarului de insulina) si fragmentata (de obicei, in trei pranzuri si doua gustari).

In prezent, se recomanda diabeticilor o dieta cat mai apropiata de o alimentatie echilibrata (dar  continutul in glucide este cantarit si calculat).

Ratia calorica in diabetul zaharat

Aportul caloric trebuie sa fie adaptat la:

• activitatea profesionala sau sportiva
• varsta – un subiect tanar are nevoie de mai multe calorii
• greutatea ideala (IMC < 24 la femei si 25 la barbati)
• exigentele specifice ale corpului – crestere, cicatrizare, oprirea provizorie a activitatii

Ratia calorica va fi ajustata pentru a aduce greutatea reala la cea ideala, deci va fi usor hipocalorica la supraponderali si obezi si usor hipercalorica la subponderali.

Caloria este o unitate de masura a energiei furnizate de alimente. Astfel:

• 1 gram de glucide = 4 cal
• 1 gram de proteine = 4 cal
• 1 gram de lipide = 9 cal

In mod normal, un subiect adult trebuie sa consume aproximativ 2000 – 2400 cal pe zi.

Constituentii ratiei alimentare

Raportul intre principiile nutritive este urmatorul:

• glucide: 50 -60%, deci cca 250 – 300 g/zi
• lipide: 25 -35% (o treime de origine animala si restul vegetala)
• proteine: 15%

 

Glucidele in diabet

Glucidele sunt indispensabile vietii, dar trebuie cantarite pentru a stabiliza glicemia pe tot parcursul zilei. Mai mult de jumatate din aportul energetic ar trebui sa provina din glucide. Ratia zilnica trebuie fragmentata pentru a evita cresterile bruste ale glicemiei postprandiale.

Procentul de glucide continute variaza:

• produse zaharoase: 80 – 100%
• cereale si fainoase: 75%
• paine: 55%
• leguminoase: 20%
• fructe: 10 -20%

Produsele zaharoase

Zaharul, dulceata, produsele de cofetarie si patiserie sunt foarte bogate in glucide simple, iar consumul lor trebuie limitat. In plus, aceste alimente nu participa la realizarea unui echilibru nutritional, fiind lipsite in mare parte sau complet de vitamine si saruri minerale. Atunci cand sunt consumate in exces, ele sunt stocate sub forma de grasime corporala.

Cerealele, painea si leguminoasele

Consumul acestor alimente trebuie favorizat, deoarece furnizeaza energia necesara pentru buna functionare a organismului.

Fructele

Fructele sunt bogate in glucide simple, dar trebuie consumate zilnic pentru a acoperi necesarul de vitamina C, saruri minerale (potasiu, magneziu) si fibre. Se recomanda consumul a 2 fructe pe zi, din care un citric (portocala, grepfrut, lamaie).

Mult timp bolnavii de diabet au fost sfatuiti sa nu consume produse care contin zahar rafinat. Aceasta recomandare este in prezent controversata. Unii diabetologi permit consumul de dulciuri concentrate, in cantitate limitata (maxim 10% din ratia glucidica zilnica), numai pentru diabetul zaharat de tip 1 bine echilibrat si numai la sfarsitul mesei (cand absorbtia este mai lenta).

Totusi, alimentele care contin zahar rafinat au de obicei o valoare nutritiva mica si pot cauza carente  daca sunt consumate in locul alimentelor bogate in substante nutritive. Prin urmare, se recomanda limitarea consumului acestor alimente de catre toate persoanele si nu doar de diabetici.

Clasificarea alimentelor dupa continutul glucidic

Consumabile fara restrictii

• carne, peste, oua, branzeturi fermentate
• unt, smantana, ule
• zarzavaturi

Permise limitat (cantarind si calculand continutul in glucide)

Pentru a nu depasi cele 250 g glucide permise zilnic, trebuie cantarite fructele, legumele uscate si painea: maxim doua fructe pe zi, la sfarsitul mesei; 1- 2 portii de  legume uscate  si maxim 100 g de paine alba.

• lapte si lactate proaspete: iaurt, lapte batut, branza de vaci, urda, cas dulce
• fructe si legume cu 5% glucide: ardei grasi, castraveti, conopida, ciuperci, fasole verde, vinete, pepeni, lamai, grapefruit
• fructe si legume cu 10% glucide: ceapa, morcovi, praz, gulii, telina, sfecla, capsuni, portocale, mandarine, fragi, mere, cirese de mai
• fructe cu 15% glucide: cirese de vara, mere ionatan
• legume si leguminoase cu 25% glucide: cartofi, fasole, mazare, bob, linte (fierte)
• paine intermediara – 50% glucide (painea alba contine 60% glucide iar painea graham 45%)
• mamaliguta – 12,5% glucide
• paste fainoase fierte – 20% glucide
• orez fiert – 20% glucide (nefiert orezul contine 75%)

Alimente ce trebuie evitate

• dulciuri concentrate: zahar, miere de albine, gem, rahat, dulceata, inghetata, ciocolata
• fructe cu 20% glucide, bine coapte sau uscate: struguri, prune, pere Bergamotte, banane, curmale, stafide, smochine
• bauturi racoritoare care contin zahar: siropuri, pepsi, cola
• bauturi alcoolice bogate in glucide: lichior, vermut, vin fiert

Picurile hiperglicemice nu depind numai de continutul in glucide al alimentelor, ci si de viteza de digerare si absorbtie a acestora. Astfel, indexul glicemic reflecta capacitatea glucidelor de a creste glicemia in functie de viteza de absorbtie si digerare.

Clasificarea alimentelor in functie de indexul glicemic

Index slab (sub 50)

• linte, soia
• cirese de mai

Index modest (50 – 75)

• paste fainoase, fasole, mazare
• lactate
• mere

Index mediu (75 – 90)

• paine intermediara, graham sau neagra
• biscuiti neindulciti
• fulgi de orez, ovaz
• cartofi (ignami, patate)
• banane

Index ridicat ( > 90)

• paine alba, cozonac, biscuti indulciti, prajituri
• fructe uscate: curmale, smochine, stafide, prune
• miere de albine, dulceata, gem, marmelada, zahar
• lapte indulcit

Fibre alimentare in diabet

Un regim bogat in fibre alimentare (cel putin 25 grame/ zi) poate reduce necesarul de insulina si determina o micsorare a glicemiei postprandiale. Fibrele alimentare incetinesc absorbtia glucidelor si contribuie la diminuarea nivelului de colesterol din sange, ducand astfel la reducerea riscurilor cardiovasculare.

Fibrele alimentare trebuie introduse treptat in alimentatie, pentru a evita neplacerile ce pot aparea in urma unei cresteri bruste a consumului (meteorism, flatulenta, diaree).

Fibrele solubile – din orz, ovaz, leguminoase, caise, piersici, capsune si fructe uscate - sunt recomandate in mod special. Unele legume – brocoli, varza, morcov, nap si cartofi contin de asemenea fibre solubile.

Proteinele in diabet

Proteinele sunt constituenti fundamentali ai tesuturilor (muschi, piele, sange), fiind indispensabile pentru mentinerea integritatii organismului.

Aportul proteic reprezinta intre 10 si 20% din aportul total de calorii in majoritatea regimurilor echilibrate (calculat ca 0,8 g/ kg de greutate corp). Se recomanda favorizarea proteinelor care provin din „carnea alba” (pasare, peste), din lactate si legume. Trebuie evitat un consum excesiv de proteine, caci acesta poate antrena o deteriorare a functiei renale. Daca un diabetic sufera de o afectiune renala, este posibil ca medicul sa ii recomande un aport de proteine mai mic de 10% din totalul caloriilor.

• Proteinele de origine animala se gasesc in carne, oua, branza, lactate.
• Proteinele de origine vegetala sunt mai putin variate si se gasesc doar in soia si in unele legume uscate.

Lipidele in diabet

Consumul de lipide nu ar trebui sa depaseasca 30% din aportul energetic total. Din cauza riscurilor crescute de complicatii cardiovasculare se recomanda limitarea consumului de grasimi saturate la mai putin de 10% din ratia calorica, iar cel de colesterol - maxim 300 mg/zi.

Grasimile saturate provin in principal din produsele de origine animala – lapte integral, unt, smantana, frisca, margarina, carne grasa. Grasimile mononesaturate sunt atat de origine animala cat si vegetala – ulei de masline, ulei de rapita sau de arahide. Grasimile polinesaturate provin in principal din vegetale – porumb, floarea soarelui, soia si peste.

Sfaturi:

• favorizarea grasimilor nesaturate, care provin din uleiurile vegetale (de masline, rapita, floarea soarelui, nuci, soia, etc.), peste (somon, macrou, sardele, ton), avocado si fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide)
• diminuarea consumului de grasimi saturate, prin alegerea produselor cu lapte degresat sau semi-degresat si a sortimentelor de carne fara grasimi

Bauturile in diabet

Apa este bautura ideala pentru bolnavii de diabet. Sucurile de fructe, chiar si cele naturale, limonada, bauturile carbogazoase contin toate peste 100 g de zahar pe litru. De aceea, ele nu pot fi incluse in ratia alimentara a diabeticului fara a fi masurate.

Bauturile alcoolice contin multe calorii si pot altera echilibrul alimentar:

• pahar de whisky = 300 cal
• 500 ml bere = 150 cal

Bauturile alcoolice sunt uneori permise, cu conditia sa fie consumate cu moderatie (doua pahare pe zi, sau echivalentul a 20 g), doar in timpul mesei, iar caloriile continute sa fie luate in calcul.